9,918 matches
-
univers panteist care se regenerează periodic odată cu întreaga creație. Creștinismul este religia paradoxului, a Dumnezeului-om, a nașterii din Fecioară, a Învierii celui îngropat. Prin Întrupare, Hristos focalizează și valorizează istoria, îi dă sens. Istoricul Christopher Dawson surprinde semnificația coordonatelor temporale ale kenozei divine: "Doctrina Întrupării, care este centrală creștinismului, este și centrul istoriei. De aceea, este natural și potrivit ca istoria noastră creștină tradițională să fie încadrată într-un sistem cronologic care ia anul Întrupării ca punct de referință și
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Doctore, vindecă-te pe tine însuți! Câte am auzit că s-au făcut în Capernaum, fă și aici în patria Ta. 24. Și le-a zis: Adevărat zic vouă că niciun prooroc nu este bine primit în patria sa". Coordonatele temporale pe care Iisus le dă audienței sale, adică "anul plăcut Domnului" și ziua împlinirii Scripturii, împreună cu plasarea spațială a evenimentului în Nazaret, înzestrează cu trăsăturile specifice imanentului kairos-ul revelației divine prilejuite de confirmarea profeției lui Isaia. Intuim aici afirmarea indirectă
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
se dă sugerează că sfârșitul, adică pacea, este aproape și totuși departe, pentru că nu se știe încă ce anume mijloace va folosi inamicul pentru a amâna înfrângerea sa finală 15. Analogia este sugestivă și prin faptul că, excluzând orice calcule temporale, relaționează cele două istorii construind perspectiva eshatonului prin prisma trecutului recent de factură istorică. Desigur, orice tentativă de a stabili data Parusiei este prohibită din start (Marcu 13, 32). Există însă unele semne pentru intui apropierea ei, unul fiind acela
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ipoteza implicării genelor modificatoare (prin formarea de domenii heterocroma-tinice) în inactivarea genelor amprentate. Conform acestei ipoteze, poziționarea genelor modificatoare în cromozomii sexului este responsabilă de amprentarea genică diferențiată în funcție de originea gametică. Imunogenetică și Oncogenetică 495 31.1.2. PATTERN-UL TEMPORAL DE REPLICARE AL GENELOR AMPRENTATE Majoritatea studiilor realizate pe gene amprentate au indicat faptul că imprinting-ul genetic implică și elemente de control regional. Astfel, analiza pattern-ului temporal de replicare a genelor amprentate H19 și Igf2 de la șoarece, a demonstrat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în funcție de originea gametică. Imunogenetică și Oncogenetică 495 31.1.2. PATTERN-UL TEMPORAL DE REPLICARE AL GENELOR AMPRENTATE Majoritatea studiilor realizate pe gene amprentate au indicat faptul că imprinting-ul genetic implică și elemente de control regional. Astfel, analiza pattern-ului temporal de replicare a genelor amprentate H19 și Igf2 de la șoarece, a demonstrat că alelele paterne se replică mai devreme decât cele materne, în cadrul fiecărui ciclu celular (Kitsberg și colab., 1993). Rezultatele sugerează faptul că există o legătură strânsă între imprinting-ul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
poate asocia cu ribozomii și astfel mesajul genetic pe care îl poartă nu mai poate fi tradus. Anumite gene sunt reglate prin intermediul unor molecule endogene de ARN cunoscute sub denumirea de ARN antisens sau stARN-uri, acronim derivat de la small temporal RNAs, adică molecule mici temporale/tranziente de ARN. Descoperirea calității de ribozimă pentru unele molecule de ARN celular de către Cech și Altmann, în anul 1982, a deschis drumul spre identificarea unor proprietăți nebănuite pentru ARN. Astfel, Nissen și colaboratorii (2000
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
astfel mesajul genetic pe care îl poartă nu mai poate fi tradus. Anumite gene sunt reglate prin intermediul unor molecule endogene de ARN cunoscute sub denumirea de ARN antisens sau stARN-uri, acronim derivat de la small temporal RNAs, adică molecule mici temporale/tranziente de ARN. Descoperirea calității de ribozimă pentru unele molecule de ARN celular de către Cech și Altmann, în anul 1982, a deschis drumul spre identificarea unor proprietăți nebănuite pentru ARN. Astfel, Nissen și colaboratorii (2000) au descoperit că însăși formarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
histoire vs. récit - aduce claritate conceptuală în bună tradiție aristotelică și reafirmă un adevăr indubitabil, anume că ceea ce spune cu adevărat naratorul se reduce la o „fabulă”/„istorie” cronologică, una pe care cititorul încearcă să o reconstituie în ordinea ei temporală - și că secvențele „subiectului”/„povestirii” nu sînt decît devieri de la o poveste preexistentă; ea, o premisă indispensabilă a naratologiei, ne permite să despărțim în final non-narațiunile de narațiunile care reproduc secvențe ale unor evenimente ce pot fi identificate ca un
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
se vor fi petrecut într-adevăr; înseamnă că Slavici a introdus în baza de date, independent de perspectiva prezentării, o serie de întîmplări care posedă proprietățile unor evenimente reale, empirice; mai înseamnă că Slavici a atașat evenimentelor o anumită ordine temporală (simultaneitate, anterioritate, posteritate) pe care o vrea evaluată ca atare. O inversiune în succesiunea fictivă față de ordinea „reală” a evenimentelor - o inversiune îmbrățișată cu entuziasm de (post)moderni, dar neagreată de Slavici - va îndemna la comentarii despre perspectiva de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
că nu prea există rezumate radiofonice ale unor meciuri sau ale unor evenimente oarecare. 6. Narațiunile presupun rememorarea unor întîmplări care pot fi îndepărtate de povestitor și cititor nu doar spațial ci, chiar mai semnificativ aceasta, din punct de vedere temporal. A se compara practicile noastre cu acelea ale unei albine, ale cărei zbateri din aripi și coadă suplinesc dislocarea spațială, în sensul că trimit la surse îndepărtate de nectar, dar nu pot acoperi dislocarea temporală - ea poate "comunica” celorlalte albine
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
aceasta, din punct de vedere temporal. A se compara practicile noastre cu acelea ale unei albine, ale cărei zbateri din aripi și coadă suplinesc dislocarea spațială, în sensul că trimit la surse îndepărtate de nectar, dar nu pot acoperi dislocarea temporală - ea poate "comunica” celorlalte albine doar cînd se întoarce de la sursa de nectar, în stup. În consecință, vibrațiile cozii nu sînt cîtuși de puțin o narațiune în sensul nostru, ci mai degrabă un fel reflex de observare. Așa cum a remarcat
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
mai calde și mai reci, și al lumii vegetale, potrivindu-se cu un ciclu complet al mișcărilor soarelui înspre și dinspre locația unei anumite persoane. Tot așa, succesiunea repetată a zilei și nopții pune în lumină introducerea unităților de măsură temporale tocmai în acei termeni („noaptea trecută”, „peste două zile”). Astfel: Timpul este repetiția percepută în cadrul schimbării ireversibile percepute. În plus, trebuie să ne amintim că există ceva ireal și încărcat de convenționalism în legătură cu așa-numitul timp al istoriei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
percepută în cadrul schimbării ireversibile percepute. În plus, trebuie să ne amintim că există ceva ireal și încărcat de convenționalism în legătură cu așa-numitul timp al istoriei și timp al textului. În nici unul dintre cazuri nu ne referim la progresia temporală propriu-zisă, ci vizăm reprezentarea verbală liniară a temporalității. Intră aici în joc un fel de artificiu în care căutăm corespondența între intervalele din „lumea reală” și subintervalele de timp pe care le implică narațiunea, și noțiunea de trecere a timpului
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
monolog sau dialog), este probabil să petrecem cu mult mai mult timp citind acea „transcriere” scrisă decît să vorbim pur și simplu. Cel mai influent teoretician modern al timpului textual este Gerard Genette, care identifică trei aspecte majore ale manipulării temporale, ale articulării în deplasarea de la istorie la text: 1. Ordinea se referă la relațiile dintre secvența presupusă a evenimentelor în povestire și ordinea în care sînt prezentate în text. 2. Durata privește în primul rînd relațiile dintre întinderea de timp
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și care și-a pierdut viața la vîrsta de douăzeci și trei de ani, într-un hotel în urma unui incediu, a îndrăznit să răspundă: - De aur. Astfel de exemple sînt mai degrabă considerate „urme” proleptice incluse în narațiune decît modificările temporale ample în care o porțiune mare de text, un capitol sau o secțiune, relatează întîmplări dintr-un viitor îndepărtat. În mod similar, primul meu exemplu de analepsă homodiegetică din Pnin poate fi perceput ca o urmă provizorie mai degrabă decît
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
care o porțiune mare de text, un capitol sau o secțiune, relatează întîmplări dintr-un viitor îndepărtat. În mod similar, primul meu exemplu de analepsă homodiegetică din Pnin poate fi perceput ca o urmă provizorie mai degrabă decît o reorganizare temporală structurală (în termeni barthesieni, mai mult un indiciu decît o funcție). Prin urmare, s-ar părea că există un șir neîntrerupt de diverse tipuri de anacronisme, îndeplinind diferite roluri, la o extremă aflîndu-se „urma provizorie” și la cealaltă „dislocarea temporală
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
temporală structurală (în termeni barthesieni, mai mult un indiciu decît o funcție). Prin urmare, s-ar părea că există un șir neîntrerupt de diverse tipuri de anacronisme, îndeplinind diferite roluri, la o extremă aflîndu-se „urma provizorie” și la cealaltă „dislocarea temporală totală”. Prima constituie o contribuție la structura narativă compactă, dar de cele mai multe ori constituie o incursiune pasageră în mintea unui personaj sau a naratorului, mai degrabă decît o manipulare a firului narativ; cea de-a doua este o contribuție substanțială
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
diferite secțiuni ale textului, unde aceste secțiuni puse într-o anumită ordine (B-C-D-A-E) denotă întîmplări care sau petrecut de fapt într-o ordine diferită (A-B-C-D-E), probabil cu destul de multe goluri sau elipse între A și B și C, contiguitatea temporală a lui D și E ș.a.m.d: o rețea de relații temporale destul de elaborate. (Tabloul devine și mai complex cînd descoperim că două sau mai multe secțiuni textuale relatează evenimente care trebuie să se fi întîmplat concomitent în cadrul istoriei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
denotă întîmplări care sau petrecut de fapt într-o ordine diferită (A-B-C-D-E), probabil cu destul de multe goluri sau elipse între A și B și C, contiguitatea temporală a lui D și E ș.a.m.d: o rețea de relații temporale destul de elaborate. (Tabloul devine și mai complex cînd descoperim că două sau mai multe secțiuni textuale relatează evenimente care trebuie să se fi întîmplat concomitent în cadrul istoriei reconstruite). Anacronismele se pot diferenția și în funcție de durată. Astfel, o analepsă externă cu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
este diferită, vom presupune totuși că există anumite asemănari pentru cei care vorbesc fluent limba maternă, pentru anumite tipuri de texte. Aplicarea unor astfel de norme referitoare la durata unui text, pe care unii ar putea să le opună duratei temporale a întîmplărilor pe care le relatează textul, este specifică îndeosebi pasajelor dramatice care expun monologuri, dialoguri, secvențelor care narează o acțiune de durată medie sau mică. Majoritatea operelor literare din ultima perioadă par să-și indrepte atenția asupra cititorului care
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sînt foarte des întîlnite în proza artistică modernă, în care serii de prezentări scenice detaliate sînt legate între ele de salturi spațio-temporale bruște. Oricum, merită să facem distincția între acest tip de elipsă - ce constituie o simplă exploatare a discontinuității temporale pe care nu numai că o tolerăm dar pe care probabil o și preferăm în narațiuni (astfel, nu sîntem obligați să citim despre orice lucru plictisitor pe care îl face un personaj) - și accelerările prezentării, sau rezumatul extrem de redus. Cum
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și relație cauzală în narațiune sînt subordonate logicii reacților umane (în cazul Clarissei Dalloway și al celorlalți, fizice sau mentale). Astfel, concluzia mea este că într-un roman ca Doamna Dalloway, care cuprinde multe istorii, experiența noastră legată de ordinea temporală se împotrivește analizei - cel puțin analizei din punctul de vedere al cronologiei. Părem a recunoaște și în același timp a omite anacronismele; nici nu unim (cu sensul de a asimila) nici nu despărțim aceste secvențe separabile de istorie, ci le
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
patron, Major deSpain. Ca să se elibereze din obsedantul „iar și iar” al mutării, înfruntării, incendierii și goanei, Sartoris îl pune în gardă pe deSpain, cu rezultatul că deSpain îl prinde pe Snopes asupra faptului și îl ucide. 3.3. Refracții temporale în text: Pnin de Nabokov Destul cu teoria. Ar fi cazul să ne întoarcem către un text ce poate fi lesne explicat și să cercetăm cam cît de pertinent poate fi modelul genettian. Și aici este important să amintim că
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cuprinde inevitabil anacronisme în ceea ce privește ordinea cronologică, și ciudățenii mai complexe în durată. Ar trebui să avem totuși în vedere posibilitatea ca alte metode, ce nu sînt genettiene - cum ar fi cele stilistice care se referă strict la tiparele temporale și aspectuale ale unui verb dintr-o narațiune, apoi la adverbialele cu nuanță temporală - ca și apelul la normele cititorilor (mai curînd decît la cele textuale) să se poată adapta mai bine la ceea ce gîndim noi despre reordonări textuale, ritm
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Ar trebui să avem totuși în vedere posibilitatea ca alte metode, ce nu sînt genettiene - cum ar fi cele stilistice care se referă strict la tiparele temporale și aspectuale ale unui verb dintr-o narațiune, apoi la adverbialele cu nuanță temporală - ca și apelul la normele cititorilor (mai curînd decît la cele textuale) să se poată adapta mai bine la ceea ce gîndim noi despre reordonări textuale, ritm și frecvență. În aceste condiții, Pnin de Nabokov este un text la fel de atrăgător ca
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]