5,799 matches
-
fost) topit", referindu-se la produsul obținut prin turnarea de metal topit care era folosit în tipografie înainte de introducerea calculatorului. Ulterior, vorbitori de limbă engleză au folosit termenul "fount", care apoi a devenit termenul internațional de „font”. În prezent, în tipografiile românești învechite, încă se mai folosește termenul de „fonta” pentru acest tip de fonturi. În prezent, termenul de „font” este frecvent folosit că sinonim cu termenul de "set de caractere", deși inițial au avut sensuri diferite înainte de apariția tipografiei digitale
Font () [Corola-website/Science/328637_a_329966]
-
în tipografiile românești învechite, încă se mai folosește termenul de „fonta” pentru acest tip de fonturi. În prezent, termenul de „font” este frecvent folosit că sinonim cu termenul de "set de caractere", deși inițial au avut sensuri diferite înainte de apariția tipografiei digitale și tehnoredactării. urile de caractere se disting prin stilul de scriere, care include toate corpurile și grosimile caracterelor. În fostele tipografii manuale tradiționale, cuvantul “font” s-ar referi la un set complet de forme de metal, folosit pentru a
Font () [Corola-website/Science/328637_a_329966]
-
frecvent folosit că sinonim cu termenul de "set de caractere", deși inițial au avut sensuri diferite înainte de apariția tipografiei digitale și tehnoredactării. urile de caractere se disting prin stilul de scriere, care include toate corpurile și grosimile caracterelor. În fostele tipografii manuale tradiționale, cuvantul “font” s-ar referi la un set complet de forme de metal, folosit pentru a culege o pagină întreaga. Spre deosebire de un font digital, acesta nu include o definiție unică a fiecărui caracter, dar caracterele utilizate în mod
Font () [Corola-website/Science/328637_a_329966]
-
încă funcționează. Colegiul American de fete din Cairo și-a început activitatea în 1861 ca școală primară. Cu șapte ani înainte Misiunea Americană Presbitariană a fost înființată în Egipt. După model european, în această perioadă au început să apară școli, tipografii, reviste, societăți literare locale. Primul ziar arab din Egipt a fost "al-waqă'i'u l-mișriyya" "evenimentele egiptene", fondat de Muḥammad 'Alī în 1828. În 1876, la Alexandria, a apărut pentru prima oară ziarul "al-ahrăm" "piramidele". Deceniul în care Egiptul a
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
s-au instalat în Liban. În 1838 a fost întemeiată Biserica Protestantă a Siriei. Cu trei ani înainte, tiparul misiunii americane a fost mutat din Malta la Beirut. De cealaltă parte a orașului, în 1853 iezuiții înființează Imprimerie Catholique. Ambele tipografii încep să publice traduceri ale Bibliei în araba modernă. Siria și-a avut prima tipografie arabă la Alep încă din 1702, adusă de creștini. În 1866 se înființează cea mai importantă instituție de învățământ americană, Colegiul Protestant Sirian, acum Universitatea
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
trei ani înainte, tiparul misiunii americane a fost mutat din Malta la Beirut. De cealaltă parte a orașului, în 1853 iezuiții înființează Imprimerie Catholique. Ambele tipografii încep să publice traduceri ale Bibliei în araba modernă. Siria și-a avut prima tipografie arabă la Alep încă din 1702, adusă de creștini. În 1866 se înființează cea mai importantă instituție de învățământ americană, Colegiul Protestant Sirian, acum Universitatea Americană din Beirut. De asemenea, activitatea educațională ieuită inițiată la începutul secolului al XVII-lea
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
care a urmat din secolul al XIX-lea a fost înfloritoare pentru oraș, care cunoaște multe modificări și realizări: pavaj și felinare pe străzi, farmacii, stație meteo, spital militar, dobândirea statutului de oraș porto-franco în 1836, parcul "Belvedere", înființarea unor tipografii, a unei bănci, a unei cazarme și a unui teatru, deschiderea unei școli de fete, a unui gimnaziu și construirea docurilor, a căilor ferate și a mai multor fabrici. În 1888 s-a utilizat aici pentru prima dată în țară
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
de limbaj muzical polifonic. Lucrările acestei perioade sunt piese vocale de caracter religios, scrise în general pentru coruri a capella, uneori acompaniate de un "basso continuo" ce reproduce linia vocii grave. José de Torres a înființat în 1699 o editură/tipografie muzicală, singura la acea dată în Spania. Această instituție a produs o cantitate considerabilă de tipărituri muzicale, acestea incluzând opere religioase, profane, muzică de teatru dar și texte teoretice. Aici au apărut "Destinos vecen finezas" de Juan de Navas și
José de Torres () [Corola-website/Science/329385_a_330714]
-
o familie de șase copii. A învățat la școala generală cu profil real-filosofic Michał Kreczmar din Varșovia. A studiat engleza la Universitatea din Varșovia, dar nu și-a finalizat studiile. Când avea 30 ani și-a ajutat tatăl să administreze tipografia (fiind coproprietarul ei). În 1936 s-a însurat cu Adela Bartoszewicz (d. 22 februarie 2007). În timpul celui de-al doilea război mondial s-a mutat la Varșovia, unde a decis să nu meargă în ghetto, înrolându-se ca soldat în
Władysław Kopaliński () [Corola-website/Science/329421_a_330750]
-
sculptorul german Veit Stoss (Wit Stwosz) din Nürnberg a terminat lucrarea pe altarul Biserica Sf. Maria. Mai târziu el a făcut, de asemenea, un sarcofag de marmură pentru binefăcătorul lui, Cazimir al IV-lea. În 1500, Haller a stabilit o tipografie din oraș. Multe lucrări ale mișcării renascentiste, au fost create acolo în acea perioadă. Arta și arhitectura au înflorit sub ochiul atent al regelui Sigismund I, care a urcat pe tron în 1507 și a început un proiect major (arhitectul
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
İbrahim Müteferrika (n.1674 Cluj, România - d.1745 İstanbul, Turcia) a fost un diplomat, tipograf, editor, gravor, scriitor și traducător otoman cu origini maghiare. Este persoana care a înființat prima tipografie din Imperiul Otoman. Datele care există în momentul de față cu privire la viața, familia și numele pe care l-a avut İbrahim Müteferrika până la ocuparea funcțiilor în slujba Imperiului Otoman nu pot fi afirmate cu exactitate. Din această cauză, mai mulți
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
neașteptat pe care l-au avut armatele austriece pe câmpul de luptă otoman." Prin Ibrahim Müteferrika, conducerea otomană s-a bucurat nu numai de reformele de la nivel militar, ci și de înnoiri pe plan administrativ și cultural, prin înființarea primei [[tipografie|tipografii]] turce din Imperiul Otoman. Până la înființarea în anul [[1727]] a primei tipografii turcești din Imperiul Otoman, de către , în granițele statului funcționaseră 37 de tiparnițe, conduse de diverse minorități, încă de la sfârșitul [[secolul al XV-lea|secolului al XV-lea
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
pe care l-au avut armatele austriece pe câmpul de luptă otoman." Prin Ibrahim Müteferrika, conducerea otomană s-a bucurat nu numai de reformele de la nivel militar, ci și de înnoiri pe plan administrativ și cultural, prin înființarea primei [[tipografie|tipografii]] turce din Imperiul Otoman. Până la înființarea în anul [[1727]] a primei tipografii turcești din Imperiul Otoman, de către , în granițele statului funcționaseră 37 de tiparnițe, conduse de diverse minorități, încă de la sfârșitul [[secolul al XV-lea|secolului al XV-lea]]. Primii
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
Prin Ibrahim Müteferrika, conducerea otomană s-a bucurat nu numai de reformele de la nivel militar, ci și de înnoiri pe plan administrativ și cultural, prin înființarea primei [[tipografie|tipografii]] turce din Imperiul Otoman. Până la înființarea în anul [[1727]] a primei tipografii turcești din Imperiul Otoman, de către , în granițele statului funcționaseră 37 de tiparnițe, conduse de diverse minorități, încă de la sfârșitul [[secolul al XV-lea|secolului al XV-lea]]. Primii care au adus tipografia pe pământ otoman, mai precis, la Istanbul, au
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
Otoman. Până la înființarea în anul [[1727]] a primei tipografii turcești din Imperiul Otoman, de către , în granițele statului funcționaseră 37 de tiparnițe, conduse de diverse minorități, încă de la sfârșitul [[secolul al XV-lea|secolului al XV-lea]]. Primii care au adus tipografia pe pământ otoman, mai precis, la Istanbul, au fost [[evrei]]i, în anul [[1494]]. Aceștia au mai pus bazele unor tipografii și în [[Salonic]], [[Edirne]] și [[Izmir]], iar cărțile tipărite de ei erau scrise în [[limba ebraică]], [[limba spaniolă]], [[limba
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
conduse de diverse minorități, încă de la sfârșitul [[secolul al XV-lea|secolului al XV-lea]]. Primii care au adus tipografia pe pământ otoman, mai precis, la Istanbul, au fost [[evrei]]i, în anul [[1494]]. Aceștia au mai pus bazele unor tipografii și în [[Salonic]], [[Edirne]] și [[Izmir]], iar cărțile tipărite de ei erau scrise în [[limba ebraică]], [[limba spaniolă]], [[limba greacă]] sau [[limba latină]], în această privință cele în [[limba arabă]] sau în [[limba turcă]] fiind interzise. Remarcați în domeniul tipografic
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
greacă]] sau [[limba latină]], în această privință cele în [[limba arabă]] sau în [[limba turcă]] fiind interzise. Remarcați în domeniul tipografic s-au făcut și [[armeni]]i, primul tipograf armean, Abgar, instruit în acest domeniu la [[Veneția]], a construit o tipografie la Istanbul, în anul [[1565]]. Din acel moment, prin intermediul tipografiei, foarte răspândită printre armeni, pe lângă cărți au început să se tipărească și ziare sau reviste. Soarta acestor tipografii nu avea să fie una prea strălucită din cauza implicărilor politice, sfârșind să
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
arabă]] sau în [[limba turcă]] fiind interzise. Remarcați în domeniul tipografic s-au făcut și [[armeni]]i, primul tipograf armean, Abgar, instruit în acest domeniu la [[Veneția]], a construit o tipografie la Istanbul, în anul [[1565]]. Din acel moment, prin intermediul tipografiei, foarte răspândită printre armeni, pe lângă cărți au început să se tipărească și ziare sau reviste. Soarta acestor tipografii nu avea să fie una prea strălucită din cauza implicărilor politice, sfârșind să fie închise de către stat sau distruse de incendii. După semnarea
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
tipograf armean, Abgar, instruit în acest domeniu la [[Veneția]], a construit o tipografie la Istanbul, în anul [[1565]]. Din acel moment, prin intermediul tipografiei, foarte răspândită printre armeni, pe lângă cărți au început să se tipărească și ziare sau reviste. Soarta acestor tipografii nu avea să fie una prea strălucită din cauza implicărilor politice, sfârșind să fie închise de către stat sau distruse de incendii. După semnarea Păcii de la Passarowitz, statul otoman a pășit spre o nouă perioadă, marcată de personalitatea sultanului [[Ahmet al III
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
referitor la inovațiile ce pot fi aplicate în stat. Sait Mehmet Efendi, fiul lui Mehmet Çelebi, care este considerat a fi primul vorbitor otoman de limbă franceză, a fost uimit de ușurința cu care erau multiplicate cărțile în Paris, cu ajutorul tipografiilor, astfel și-a propus să deschidă o tiparniță la întoarcerea la Istanbul. Îl întâlnește pe Ibrahim Müteferrika, căruia îi prezintă schițele și se hotărăsc să pună bazele în anul [[1727]] a ceea ce avea să devină prima tipografie turcă din Imperiul
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
în Paris, cu ajutorul tipografiilor, astfel și-a propus să deschidă o tiparniță la întoarcerea la Istanbul. Îl întâlnește pe Ibrahim Müteferrika, căruia îi prezintă schițele și se hotărăsc să pună bazele în anul [[1727]] a ceea ce avea să devină prima tipografie turcă din Imperiul Otoman. În anul [[1726]], Müteferrika a scris un tratat intitulat "Vesilet - üt - tıbâa", prin care prezintă beneficiile și necesitatea fondării unei tipografii, într-o astfel de perioadă: După ce i-a prezentat acest tratat sadrazamului Ibrahim Pașa, Müteferrika
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
și se hotărăsc să pună bazele în anul [[1727]] a ceea ce avea să devină prima tipografie turcă din Imperiul Otoman. În anul [[1726]], Müteferrika a scris un tratat intitulat "Vesilet - üt - tıbâa", prin care prezintă beneficiile și necesitatea fondării unei tipografii, într-o astfel de perioadă: După ce i-a prezentat acest tratat sadrazamului Ibrahim Pașa, Müteferrika s-a bucurat de susținerea acestuia, dar pentru a se pune bazele tipografiei la Istanbul era nevoie de o pregătire socială, mai ales din cauza faptului
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
intitulat "Vesilet - üt - tıbâa", prin care prezintă beneficiile și necesitatea fondării unei tipografii, într-o astfel de perioadă: După ce i-a prezentat acest tratat sadrazamului Ibrahim Pașa, Müteferrika s-a bucurat de susținerea acestuia, dar pentru a se pune bazele tipografiei la Istanbul era nevoie de o pregătire socială, mai ales din cauza faptului că numeroșii caligrafi își câștigau pâinea din această muncă. Müteferrika îl întreabă pe [[Șeyhülislam]] Yenișehirli Abdullah Efendi dacă cineva care ar spune că știe foarte bine arta de
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
cuvinte, Müteferrika a putut pune bazele mult-doritei tiparnițe chiar în propria casă, cu condiția netipăririi cărților religioase. İbrahim Müteferrika a tipărit în tiparnița înființată de el însuși în total 17 cărți : İbrahim Müteferrika nu s-a rezumat la fondarea primei tipografii turce, ci a încercat să-i dea viață. El însuși a ales cărțile pe care le-a tradus, adunat și scris. A dat o nouă formă cărților prin adăugarea de prefațe, indexuri sau apendice, prin desenarea hărților, ocupându-se și
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
Printre savanții francezi figurează nume notorii, cum ar fi J. Riberau-Gayon, M. Flanzy, M. Bourzeix, P. Sudraud, Lafon-Lufourcad etc. Cozub Gheorghe, Rusu Emil. "Producerea Vinurilor în Moldova." ISBN 9975904009 / 9789975904001 / 9975-904-00-9 Rusu Emil, Oenologia moldava. Realitatea și perspectivele. Chișinău, Editura Tipografia ASM, 2006, 267p. Rusu E., Trecutul și prezentul vinurilor cu denumire de origine (VDO) în: Viticultura și Vinificația în Moldova. 2007, vol.12, n°6, pag. 26 - 27 Rusu E., Găină B., Obada L., Cravet N., Dumanov V. Crearea identității
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]