10,104 matches
-
acțiune specifică metodei didactice conferă activității elevului un caracter reactiv și proactiv, În raport cu informația vehiculată, cu timpul real de Învățare, cu valoarea formativă a cunoștințelor dobîndite. IV. COMUNICAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚARE Societatea viitorului este o societate informațională, apărută datorită vastei răspândiri a noilor tehnologii privind informația și comunicarea. Secolul al XXIlea a adus cu sine schimbări majore În ceea ce privește dezvoltarea abilităților de a găsi, acumula și Înțelege informația; de a aplica tehnologiile informaționale și comunicaționale În vederea construirii modelelor virtuale ale obiectelor
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
de strategii pentru a-i ghida pe elevi În procesul de Învățare. Tehnologia deschide porțile către lume, oferind celor care Învață ocazia să folosească biblioteci, să contacteze alte persoane care vor să se informeze, experți, precum și accesul la o arie vastă de resurse pentru informare. Tehnologia joacă un rol esențial În facilitarea unui Învățământ de calitate, poate fi folosită pentru a dezvolta abilități și dispoziții de procesare a informației. Bazele de date, simulările și accesul la Internet pot Înlesni experiențe și
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
semnalate vasele ce acostează pe insulă, iar la poalele muntelui, orașul Port-Louis; la dreapta, drumul ce duce de la Port-Louis spre cartierul Pamplemousse; mai încolo, lăcașul bisericii cu același nume, care se înalță, înconjurată de aleile ei de bambuși, în mijlocul unei vaste cîmpii; mai departe, o pădure ce se întinde pînă la marginea insulei. În față, pe malul mării, se vede Golful Mormîntului; mai către dreapta Capul Blestemat, iar mai departe, largul mării, la suprafața căreia răsar cîteva insulițe nelocuite [...]. B. de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
extra-diegetice sau intradiegetice. Sînt extradiegetice procedurile comparative al căror atribut comparativ se referă la un dat spațial exterior contextului istoriei povestite (diegeză), fie că aparține microuniversului ideolectal al autorului, fie că face parte dintr-un ansamblu cultural sau ideologic mai vast. Astfel se întîmplă că în inima Emmei "amintirea lui Léon [...] scăpăra mai tare decît un foc al unor drumeți lăsat să ardă pe zăpadă, într-o stepă rusească"19. Sînt intra-diegetice procesele comparative care utilizează drept element comparant imaginea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care s-a vorbit mai sus (ASM. Comparație, ASM. metaforă și ASM. reformulare), de rang 1 (Pd. ASM legate de tema-titlu ca individ-argument al macropropoziției), fie o punere în SITUAȚIE care deschide, și ea, obiectul discursului către un ansamblu mai vast. Aceasta se dezvoltă pe baza unei relații metonimice, această propoziție SIT fiind la rîndul ei dominată de categoria spațiului (SIT Loc: " În partea de jos a orașului Limoge, la intersecția străzii Poștei vechi cu" din exemplul balzacian [23]) sau a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de acest unic discurs [...]; întregul adevăr sau întreaga validare se regăsește cristalizată la suprafața discursului" (1966, p. 74). b. Dimensiunea secvențială a paragrafului 7 (de la fraza 1 la fraza 4) Este evident că secvența analizată se înscrie în contextul mai vast ce îl are drept obiect al descrierii pe "noul venit" [înlănțuirea de la (40) și apoi de la (39)]. Dacă luăm în considerare doar paragraful 7, P1 dezvoltă o Pd. SIT exemplară prin dimensiunile sale temporală ("terminaserăm rugăciunea") și spațială ("pe genunchi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
anumitor PROPRIETĂȚI nu poate fi în nici un fel inversată. EXERCIȚIUL B.14. Arătați tema-titlu și organizatorii spațiali din secvența următoare. Comentați procedeul de "justificare" (punere în scenă a descrierii). URCAREA PE PLATFORMĂ OCTOGONUL ȘI TURNUL (...) De pe platformă, vizitatorii au o vastă panoramă a orașului. La sud, catedrala Notre-Dame cu fațada în stil gotic și Renaștere, Palatul Rohan, terasa III, Biserica Sainte Madelaine. La est, de cealaltă parte a acoperișului naosului, de transeptul pe care se înalță cupola vitrată, marele cadrilater al
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se produc într-o anumită parte a planetei au repercursiuni importante asupra altor locuri, indivizi, comunități (Groupe de Lisbonne,1995, apud. Lopez Ruperez, F., 2003 250). Această reprezentare în forma unei rețele de interconexiuni și interdependențe este susținută de literatura vastă scrisă pe această temă care, în marea ei majoritate, identifică două motoare ale acestui fenomen piața și dinamica ei, pe de o parte, și informațiile și tehnologia comunicațiilor (ITC). Francisco Lopez Ruperez (2003251) construiește însă un model al globalizării
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
singura care poate evalua cultura locală și poate promova valorile specifice, inițiativa și abilitățile fiecăruia. Concluzii Am încercat în acest prim capitol să surprindem principalele argumente în sprijinul ideii că globalizarea poate fi concepută într-o grilă nedeterministă. Literatura foarte vastă pe această temă continuă să fie alimentată de o serie de surse majore de controversă referitoare la conceptualizarea, cauzalitatea, periodizarea, impacturile și traiectoriile globalizării, de aceea îi lipsește încă o definiție exactă. Ea este cel mai bine percepută ca un
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pun sub semnul întrebării premisa că școala ar trebui să contracareze în totalitate efectele trecutului familial și sărăciei, precum și capacitatea sa reală de a rezolva orice problemă socială. În cadrul acestor dezbateri apar din ce în ce mai des acuze legate de faptul că, în ciuda vastei ei bogății și puteri, America nu reușește să ofere fiecărui copil un început decent în viață datorită unei lipse de angajare colectivă pentru promovarea așa numitelor "garanții educaționale". 2.4.4. Excelența în școli ridicarea standardelor academice Problematica educației pentru
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și alte programe împlinesc importante ținte ale comunității. Pe de ală parte, comunitatea oferă o larga varietate de resurse importante de care școlile și familiile se pot folosi mai ușor pentru binele copiilor. Pornind de la acest model și de la o vastă experiență practică, în Statele Unite a fost dezvoltat Programul Național de Standarde pentru Părinți/Familie (National PTA), a cărui implementare și integrare, deși se bazează pe necesitățile locale, reprezintă un element crucial în promovarea implicării părinților de către școală și în evaluarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
la localisation et la mondialisation. Chapitre premier L'éducation et les défis de la mondialisation vise les principaux arguments en faveur de l'idée que la mondialisation peut être conçue et devraient être conçue dans une grille non-déterministe. La littérature très vaste sur le sujet continue d'être alimentée par un certain nombre de sources majeures de controverse au sujet de la conceptualisation, la causalité, la périodisation, les impacts et les trajectoires de la mondialisation, par conséquent, n'offre point de définition précise. Dans
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Întrucăt cultivarea creativității individuale și de grup constituie un deziderat major al educației în general și al educației școlare, în special, am considerat oportun de studiat bazele psihopedagogice ale educării ei încă din copilărie. Cartea de față, bazată pe o vastă bibliografie, poate constitui o documentare teoretică pentru cei care doresc să dezvolte creativitatea copilului în funcție de trăsăturile de personaliatate. Metodele de depistare a domeniului creativ al fiecărui copil, cele de stimulare a capacităților creatoare, testele de stabilire a tipului de personaliatate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
ca potențialitate general umană, ca abilitate creativă; ca dimensiune complexă a personalității (M. Zlate, 1994). 1. Creativitatea ca produs. Majoritatea autorilor au privit creativitatea din perspectiva caracteristicilor produsului creator, cu trăsăturile specifice acestuia: noutatea, originalitatea, valoarea, utilitatea socială, aplicabilitatea lui vastă. Astfel, Margaret A. Baden vede în creativitate realizarea de combinații originale din ideile vechi. În privința primului criteriu, cel al noutății, opiniile sunt divergente, existând autori care luau în considerare noutatea pentru subiect al produsului creator și alții care consideră esențială
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
4 forme ale creativității, pe care le vom prezenta în continuare, împreună cu principalele caracteristici ale fiecăreia: 1. Creativitatea literară presupune reflectarea unui fragment din existență și de aceea, scriitorul trebuie să posede o cultură bogată și o experiență de viață vastă. Principalele trăsături specifice scriitorului sunt: - caracteristici intelectuale: gândirea simbolică (verbală); memoria auditivă și vizuală; imaginația; - flexibilitatea asociațiilor verbale; - originalitatea figurilor de stil; - capacitatea empatică; - sensibilitatea și simțul estetic; - trăsături caracteriale și volitive, de genul: capacitate de muncă, principialitate, responsabilitate, exigență
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cognitivă, afectivă și expresivă. La rândul său, Gh. Neacșu a identificat doi parametri care au relevanță pentru talentul actoricesc, capacitatea de transpunere și capacitatea de expresie. Sintetizând contribuția cercetărilor de specialitate, Gh. Neacșu prezintă principalele calități ale actorilor: - cultură generală vastă și de specialitate; - capacități empatice deosebite; - calitățile fizice implicate: aspect agreabil, timbru plăcut al vocii, dicție bună, expresivitate în limbajul verbal și gestual; - calitățile senzorio-motrice: spirit de observație deosebit, o bună mobilitate; - abilitățile intelectuale: inteligență și imaginație bogată, memorie bună
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
sosirea fraților pe falezele albe din Dover, aceștia erau deja 1242, distribuiți în 49 de convente, cu universități și case de studii proprii, cu maeștri proprii, episcopi, predicatori și confesori peste tot, nu este greu să ne imaginăm profunda și vasta influență pe care au avut-o, chiar dacă nu ne putem da seama prea bine de organizarea și calitatea lor. Pentru alte teme particulare, opera reprezintă și o mărturie de valoare excepțională: penitența, sub forma abstinenței de la mâncăruri, este prezentată și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fost aprobată cererea și nici măcar ascultată, fiindcă era un lucru foarte nepotrivit. Trebuie să spun că în timpul în care eu am fost acceptat, am găsit în Ordin multe persoane de mare sfințenie, dăruiți rugăciunii, evlaviei, contemplației și cu o cultură vastă. Singurul lucru bun pe care l-a făcut fratele Elia a fost că a promovat studiul teologiei în Ordin. Atunci când am intrat în Ordin, acesta avea treizeci și unu de ani de viață; și l-am văzut pe primul frate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nici nu a folosit violență fizică împotriva acestuia (dacă asta deducem din repetatele declarații ale poetului potrivit cărora cauza delictului său nu a fost una sângeroasă)107. Mai rămâne doar a treia categorie de crime împotriva maiestății imperiale, cea mai vastă și mai elastică, și care, tocmai de aceea, a secerat mai multe victime sub diverși împărați: injurii, fie și numai cuvinte, împotriva împăratului. S-ar putea crede cu ușurință că poetul cu verva sa a distrat vreun cerc anti-Augustus pe la
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pro-republicane", a unei apărări a libertății politice comprimate de noul regim 138. Alte cazuri de rezistență care pot fi citate sunt cele ale lui L. Sestius, Papirius Fabianus, Lentulus 139. Nu sunt cazuri sporadice, ci se încadrează într-o categorie vastă a clasei conducătoare. E destul să ne gândim la faptul că în anul 24 nu se găseau candidații care să ocupe cele douăzeci de locuri de chestor (DIO., 53, 28); în 13 nu se găsea nici un voluntar care să aspire
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
I, VI; II, VI; IV, IX. În Pontica I, VI, Ovidiu își exprimă certitudinea că, atunci când prietenul său Graecinus a aflat de relegarea sa, s-a întristat: Graecinus are o inimă foarte sensibilă, înnobilată încă și mai mult de o vastă cultură. Printre rânduri, poetul îi reproșează că nu l-a zărit printre puținii prieteni care au venit acasă să-l consoleze în momentul nenorocirii ("m-am simțit și mai oropsit din cauză că nu erai tu, care cu prietenia ta, mi-ai
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
o asemenea moralizare să provină din forța interioară a fiecărui individ, fără constrângerea exterioară a legii... Dar, între timp, el însuși recunoștea că nu-și poate stăpâni propriile pasiuni... Atunci? Ovidiu tindea să încadreze toate gesturile sale "morale" în gama vastă a libertăților politice. Augustus, dimpotrivă, era înclinat să separe cele două aspecte, considerând delictele (crimina) și faptele (facta) lui Ovidiu atentate la moralitatea publică, mai degrabă decât atentate la regim: de aici motivarea exilului. Ars amatoria devenea tipicul cap de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pluripartidismului, chiar a statului de drept și a legislației care îl exprimă, nu le garantează în esență și funcționarea corectă. Acest punct de vedere explică de ce, în paginile care urmează, am privilegiat analiza evoluțiilor politice. Există, desigur, un spațiu foarte vast de analiză economică, cum există, în acești ultimi 20 de ani, nenumărate fenomene de mutație socială sau de stagnare. Toate merită întreaga atenție a cercetătorilor, tot așa cum și o mulțime de date și fapte din domeniul culturii merită din plin
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mai apar încă două partide țărăniste", unul chiar din decembrie 1989. Șansa face ca pe piața politică să apară și un Brătianu veritabil, dar controlat de putere care izbutește fără vreun efort special să arunce acest nume istoric în deriziune. Vastul spectacol televizat al acestor partide-fantomă a adăugat propriul efect nociv unei mari operații de deturnare a regulilor democratice în favoarea unei clici experte în crearea unui profitabil haos. Dacă pornim de la aceste considerații, putem identifica două componente distincte ale rămânerii în
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
se dedică fără rezerve refacerii partidului. De o calmă, dar adamantină intransigență, Coposu a încarnat în asemenea măsură ideea de rezistență anticomunistă, încât avea să devină foarte repede un simbol pentru unii și inamicul public nr. 1 pentru ceilalți. Un vast folclor ostil venerabilului președinte al PNȚCD, ale cărui teme sunt încă vii în memoria noastră de la "Coposu roade osu'" la sutele de minciuni sfruntate despre averile, complicitățile, trădările acestuia (inclusiv cea mai dureroasă pentru un descendent politic al Memorandiștilor, că
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]