5,999 matches
-
chiar imperiale ale Turciei moderne. Susținătorii acestui termen arată că, în același fel, arabii cred despre ei că fac parte dintr-o mai mare "lume arabă". Este de asemenea spus că încurajarea acestor afinități lingvistice poate fi utilizată ca un vector pentru dezvoltarea regională și mărirea securității în zonă. Oponenții indică naționalismul și trecutul imperial al Turciei, rolul mișcărilor pan-turcice în războiul civil din Rusia și diversitatea culturală, religioasă și politică a popoarelor și grupurilor etnice turcice; ei cred că
Popor turcic () [Corola-website/Science/298161_a_299490]
-
si N={1, 2, 3, ..., n}. A: M x N -> R, A(i,j) = ai,j se numește matrice de tipul (m, n), cu m linii și n coloane. O matrice care are o dimensiune egală cu 1 se numește vector. O matrice A[1,n] (1 linie și n coloane) se numește vector linie, iar o matrice B[m,1] ( o coloană și m linii) se numește vector coloană. Exemple: Este o matrice de tipul 4x3. Elementul A[3,1
Matrice (matematică) () [Corola-website/Science/298202_a_299531]
-
j) = ai,j se numește matrice de tipul (m, n), cu m linii și n coloane. O matrice care are o dimensiune egală cu 1 se numește vector. O matrice A[1,n] (1 linie și n coloane) se numește vector linie, iar o matrice B[m,1] ( o coloană și m linii) se numește vector coloană. Exemple: Este o matrice de tipul 4x3. Elementul A[3,1] sau a3,1 este 12. este o matrice de tipul (1, 7) sau
Matrice (matematică) () [Corola-website/Science/298202_a_299531]
-
coloane. O matrice care are o dimensiune egală cu 1 se numește vector. O matrice A[1,n] (1 linie și n coloane) se numește vector linie, iar o matrice B[m,1] ( o coloană și m linii) se numește vector coloană. Exemple: Este o matrice de tipul 4x3. Elementul A[3,1] sau a3,1 este 12. este o matrice de tipul (1, 7) sau vector linie. O matrice A(m,n) care are m = n se numește matrice pătrată
Matrice (matematică) () [Corola-website/Science/298202_a_299531]
-
linie, iar o matrice B[m,1] ( o coloană și m linii) se numește vector coloană. Exemple: Este o matrice de tipul 4x3. Elementul A[3,1] sau a3,1 este 12. este o matrice de tipul (1, 7) sau vector linie. O matrice A(m,n) care are m = n se numește matrice pătrată. Deci, o matrice pătrată este matricea care are numărul de linii egal cu numărul de coloane. Fie formula 33 Matricea C se numește suma matricelor A, B
Matrice (matematică) () [Corola-website/Science/298202_a_299531]
-
Algebra liniară este ramura matematicii care studiază vectorii, spațiile vectoriale (numite și "spații liniare"), transformările liniare și sistemele de ecuații liniare. Spațiile vectoriale sunt o temă centrală în matematica modernă; astfel, algebra liniară este utilizată pe scară largă atât în algebra abstractă cât și în analiza funcțională. Algebra
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
numeroase în științele naturale și științele sociale, întrucât sistemele și fenomenele neliniare pot fi adesea aproximate printr-un model liniar. Istoria algebrei liniare moderne începe în anii 1843 și 1844. În 1843, William Rowan Hamilton (care a introdus termenul de "vector") a descoperit cuaternionii. În 1844, Hermann Grassmann și-a publicat cartea "Die lineare Ausdehnungslehre". Ceva mai tîrziu, în 1857, Arthur Cayley a introdus noțiunea de matrice, de o importanță fundamentală in algebra liniară. Algebra liniară își are începuturile în studiul
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
a descoperit cuaternionii. În 1844, Hermann Grassmann și-a publicat cartea "Die lineare Ausdehnungslehre". Ceva mai tîrziu, în 1857, Arthur Cayley a introdus noțiunea de matrice, de o importanță fundamentală in algebra liniară. Algebra liniară își are începuturile în studiul vectorilor în spațiul bidimensional și tridimensional cartezian. În acestea un vector este un segment de dreaptă direcționat, caracterizat atât prin lungime, sau mărime, și direcție. Vectorii pot fi folosiți pentru reprezentarea anumitor mărimi fizice, cum ar fi forțele, și pot fi
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
cartea "Die lineare Ausdehnungslehre". Ceva mai tîrziu, în 1857, Arthur Cayley a introdus noțiunea de matrice, de o importanță fundamentală in algebra liniară. Algebra liniară își are începuturile în studiul vectorilor în spațiul bidimensional și tridimensional cartezian. În acestea un vector este un segment de dreaptă direcționat, caracterizat atât prin lungime, sau mărime, și direcție. Vectorii pot fi folosiți pentru reprezentarea anumitor mărimi fizice, cum ar fi forțele, și pot fi adunați și înmulțiți cu scalari, ceea ce este un prim exemplu
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
matrice, de o importanță fundamentală in algebra liniară. Algebra liniară își are începuturile în studiul vectorilor în spațiul bidimensional și tridimensional cartezian. În acestea un vector este un segment de dreaptă direcționat, caracterizat atât prin lungime, sau mărime, și direcție. Vectorii pot fi folosiți pentru reprezentarea anumitor mărimi fizice, cum ar fi forțele, și pot fi adunați și înmulțiți cu scalari, ceea ce este un prim exemplu de spațiu vectorial real. Algebra liniară modernă s-a extins, luând în considerare spații de
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
vectorial real. Algebra liniară modernă s-a extins, luând în considerare spații de dimensiune arbitrară sau infinită. Cele mai multe rezultate utile din spațiile bi- și tridimensionale pot fi generalizate și pentru aceste spații n-dimensionale. Deși mulți nu pot vizualiza ușor vectori în n dimensiuni, acești vectori, sau "n"-tuple sunt utili în reprezentarea datelor. Întrucât "n"-tuplele sunt liste "ordonate" de "n" componente, datele pot fi rezumate și manipulate mai eficient cu această tehnică. De exemplu, în economie, putem crea și
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
s-a extins, luând în considerare spații de dimensiune arbitrară sau infinită. Cele mai multe rezultate utile din spațiile bi- și tridimensionale pot fi generalizate și pentru aceste spații n-dimensionale. Deși mulți nu pot vizualiza ușor vectori în n dimensiuni, acești vectori, sau "n"-tuple sunt utili în reprezentarea datelor. Întrucât "n"-tuplele sunt liste "ordonate" de "n" componente, datele pot fi rezumate și manipulate mai eficient cu această tehnică. De exemplu, în economie, putem crea și folosi vectori 8-dimensionali, sau 8-tuple
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
n dimensiuni, acești vectori, sau "n"-tuple sunt utili în reprezentarea datelor. Întrucât "n"-tuplele sunt liste "ordonate" de "n" componente, datele pot fi rezumate și manipulate mai eficient cu această tehnică. De exemplu, în economie, putem crea și folosi vectori 8-dimensionali, sau 8-tuple, reprezentând produsul intern brut a 8 țări. Putem decide să notăm PIB-ul a 8 țări într-un anumit an -- fiind specificată dinainte ordinea țărilor, de exemplu, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Spania, India, Japonia, Australia -- printr-un
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
8-dimensionali, sau 8-tuple, reprezentând produsul intern brut a 8 țări. Putem decide să notăm PIB-ul a 8 țări într-un anumit an -- fiind specificată dinainte ordinea țărilor, de exemplu, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Spania, India, Japonia, Australia -- printr-un vector (v, v, v, v, v, v, v, v), cu PIB-ul fiecărei țări pe poziția respectivă. Un spațiu vectorial (sau spațiu liniar), este definit peste un corp, cum ar fi corpul numerelor reale sau corpul numerelor complexe. Operatorii liniari transformă
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
un spațiu vectorial. Dacă spațiul vectorial are fixată o bază, fiecare transformare liniară poate fi reprezentată printr-o tabelă de numere denumită matrice. Studiul detaliat al proprietăților matricelor și al algoritmilor ce lucrează pe matrice, cum ar fi determinanții sau vectorii proprii, se consideră a fi parte a algebrei liniare. Se poate spune, pe scurt, că pentru problemele matematice liniare - cele care manifestă liniaritate - probabilitatea de găsire a unei soluții este cea mai mare. De exemplu, calculul diferențial este de mare
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
de înalți responsabili locali să fuzioneze, din dorința ca județul Cluj să poată da o a doua echipă de primă mână pe lângă Știința Cluj. În anii '60 echipa Dermata Cluj a fuzionat cu CFR Cluj. Clubul Sportiv Muncitoresc Cluj (CSMC), vectorul de performanță fotbalistică al muncitorilor feroviari și pielari de sub Feleac, ia astfel naștere prin selecționarea celor mai buni jucători de la CFR și Rapid, sub conducerea tehnică a celui care avea să devină cel mai titrat antrenor român al tuturor timpurilor
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
alte tipuri de forțe, se vorbește despre legea conservării energiei în sens general, incluzându-se și efectele disipative, radiative etc. Forțele conservative (câmpul vectorial al forțelor conservative ) derivă dintr-un potențial scalar formula 1, o funcție care depinde explicit numai de vectorul de poziție formula 2 al puncului de aplicație al forței (poziția în care se calculează forța), față de originea sistemului de referință (ales convențional în punctul de potențial nul). În mecanica teoretică se demonstrează că relația dintre forța conservativă și potențialul său
Legea conservării energiei () [Corola-website/Science/317235_a_318564]
-
față de originea sistemului de referință (ales convențional în punctul de potențial nul). În mecanica teoretică se demonstrează că relația dintre forța conservativă și potențialul său este dată de formula: Lucrul mecanic este definit prin integrala temporală a produsului scalar dintre vectorul forță formula 3 și vectorul viteză formula 4, integrarea se face între limitele t și t, adică momentele de timp corespunzătoare pozițiilor inițială și finală. Integrandul reprezintă valoarea negativă a derivatei temporale totale a potențialului formula 1, ceea ce se scrie analitic sub următoarea
Legea conservării energiei () [Corola-website/Science/317235_a_318564]
-
referință (ales convențional în punctul de potențial nul). În mecanica teoretică se demonstrează că relația dintre forța conservativă și potențialul său este dată de formula: Lucrul mecanic este definit prin integrala temporală a produsului scalar dintre vectorul forță formula 3 și vectorul viteză formula 4, integrarea se face între limitele t și t, adică momentele de timp corespunzătoare pozițiilor inițială și finală. Integrandul reprezintă valoarea negativă a derivatei temporale totale a potențialului formula 1, ceea ce se scrie analitic sub următoarea formă: Astfel, teorema enunțată
Legea conservării energiei () [Corola-website/Science/317235_a_318564]
-
rutarea statică este încă folosită în rețelele de astăzi. De fapt, se poate de întâlnit cazuri unde se folosește o combinație de rutare, atât statică și dinamică. Rutarea statică are mai multe utilizări primare, inclusiv: La baza protocolului bazat pe vectori de distanță este algoritmul. Algoritmul este folosit pentru a calcula cele mai bune căi și apoi de a trimite aceste informații la vecini. Un algoritm este o procedură pentru realizarea unei anumite sarcini, pornind de la o stare inițială dată și
Rutare dinamică (adaptivă) () [Corola-website/Science/317614_a_318943]
-
În fizică, este o metodă pentru găsirea soluțiilor exacte ale unor modele cuantice unidimensionale. Această metodă a fost inventată de Hans Bethe în 1931, pentru a găsi valorile proprii exacte și vectorii proprii ale hamiltonianului unidimensional al modelului Heisenberg antiferomagnetic. De atunci, metoda a fost extinsă și la alte modele unidimensionale: gaz Bose, model Hubbard, etc. Experții presupun că fiecare clasă universală din unidimensional conține cel puțin un model rezolvabil prin metoda
Bethe Ansatz () [Corola-website/Science/317747_a_319076]
-
și din motive de aditivitate și momotonicitate a ariei, această cantitate se scrie: unde formula 27 este o formă biliniară. Cum o transformare asupra punctelor A, B și C schimbă orientarea triunghului "ABC", forma formula 28 trebuie să fie antisimetrică pentru toți vectorii "u" și "v", adică: Această formă se numește nedegenerată deoarece, pentru toți vectorii "u" există un vector "v" care verifică relația: formula 30. Prin definiție, o formă simplectică pe "E" este o formă biliniară antisimetrică nedegenerată. O astfel de formă este
Geometrie simplectică () [Corola-website/Science/317822_a_319151]
-
unde formula 27 este o formă biliniară. Cum o transformare asupra punctelor A, B și C schimbă orientarea triunghului "ABC", forma formula 28 trebuie să fie antisimetrică pentru toți vectorii "u" și "v", adică: Această formă se numește nedegenerată deoarece, pentru toți vectorii "u" există un vector "v" care verifică relația: formula 30. Prin definiție, o formă simplectică pe "E" este o formă biliniară antisimetrică nedegenerată. O astfel de formă este unică pentru izomorfismele aproape liniare, iar existența sa cere ca "E" să fie
Geometrie simplectică () [Corola-website/Science/317822_a_319151]
-
formă biliniară. Cum o transformare asupra punctelor A, B și C schimbă orientarea triunghului "ABC", forma formula 28 trebuie să fie antisimetrică pentru toți vectorii "u" și "v", adică: Această formă se numește nedegenerată deoarece, pentru toți vectorii "u" există un vector "v" care verifică relația: formula 30. Prin definiție, o formă simplectică pe "E" este o formă biliniară antisimetrică nedegenerată. O astfel de formă este unică pentru izomorfismele aproape liniare, iar existența sa cere ca "E" să fie par, să spunem 2
Geometrie simplectică () [Corola-website/Science/317822_a_319151]
-
ortonormal. Poartă numele matematicianului german Friedrich Wilhelm Bessel. Fie formula 1 un spațiu Hilbert și să presupunem că formula 2 este un șir ortonormat în formula 1. Atunci, pentru orice formula 4 in formula 1 avem: Dacă definim suma infinită: fiind suma infinită a proiecțiilor vectorilor formula 4 pe direcția formula 10, inegalitatea lui Bessel conduce deci la concluzia că această serie este convergentă. rezultă din identitatea: valabilă pentru orice formula 12, cu excepția cazului când formula 12 este mai mic decât 1.
Inegalitatea lui Bessel () [Corola-website/Science/318040_a_319369]