57,472 matches
-
1991, p. 27) consideră a fi o "prăbușire a temporalității", ca urmare a faptului că expunerea istoriei își pierde liniaritatea narativă și serialitatea epocală. "Idolul cronologic", atacat de F. Simiard (cf. Burke, 1992, p. xvi) ca sursă primă a erorii interpretării istorice, a fost finalmente renegat. "Cronofonismul", ca paradigmă fundată pe ideea că timpul este cronologic și liniar (cf. Rosenau, 1992, p. xi, 67), este răsturnat și înlocuit cu o înțelegere postmodernă a temporalității. Meta-povestirea națiunii române (desfășurarea în timpul istoriei a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să decidă cum și unde să înfigă un cuțit analitic în continuitatea unitară a timpului" (p. 122). Această alegere metodologică primară (punctul de înfigere a "cuțitului analitic"), precum și a registrului de partiționare utilizat, au o deosebită importanță deoarece "afectează serios interpretările noastre ulterioare" (Southgate, 2001, p. 122). Totuși, toate aceste caveat-uri metodologice nu i-a împiedicat pe aventurierii în realitatea consumată a trecutului să folosească periodizarea ca un instrument standard din trusa lor de scule intelectuale. Multitudinea de modalități de sistematizare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
netemeiniciei teoriei imigraționiste" lasă loc prezentării citatelor prin care sunt luate poziții diverse asupra continuității. Abandonarea partizanatului militantist și a poziției belice în favoarea analizei istoricului problemei și a instrumentalizării sale politice este reflectată, de pildă, de citarea in extenso a interpretării făcute de L. Boia în Istorie și mit în conștiința română (Dumitrescu et al., 1999, p. 15). Chiar și așa, permanența existențială românească rămâne o trăsătură invariabilă a discursului istoric, fiind afirmată, de pildă, prin conceptul de "romanitate post-aureliană" (Bozgan
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Europenismul îl poartă în sânge și suflet, el este chintesența identitară a românilor. Trebuie doar actualizat, adus la suprafață printr-o zbatere a românilor cu ei înșiși în efortul de a deveni ceea ce, esențialmente, sunt europeni. Noua schemă dominantă de interpretare a istoriei românilor este cea a europenismului. Meta-povestirea românității în meandrele istoriei este reașezată de pe linia împlinirii idealului național pe traseul intrărilor și retragerilor din "Europa". Rămâne metafora oceanică a fluxului și refluxului ca dispozitiv euristic de descifrare hermeneutică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poate înțelege valoarea socială a imaginii asupra trecutului sau credibilitatea publică a versiunii respective a memoriei colective, dată de gradul de "corectitudine" sau de "adevăr" de care se bucură versiunea respectivă. Retragerea statului național din postura de unic furnizor de interpretări oficiale a istoriei a dus la demonopolizarea pieței mnemonice. Totuși, statul național nu a delegat comunității de profesioniști sarcina de construire intelectuală a trecutului, continuând să fie un controlor prin frânghiile prin care stabilește viziunile permise și cele netolerate. După cum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Deprivați de aceste reazăme epistemice, subiecții timpurilor postmoderne sunt forțați "să învețe să trăiască într-o societate post-factuală" (Manjoo, 2008). Trecutul nu scapă acestei relativizări. Fapte istorice considerate anterior bătute în cuie o dată pentru totdeauna sunt retrogradate la statutul de interpretări intersubiective. Instituit înainte vreme ca temelia inamovibilă a națiunii, trecutul este acum mai curând un teren mișcător. Sentința profetică enunțată de K. Marx, "tot ce este solid se topește în aer", descrie procesul de relativizare care afectează memoria istorică românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aer", descrie procesul de relativizare care afectează memoria istorică românească în contemporaneitate. Anterior instituite ca monumente marmoreane ale trecutului național, gravate cu litere de aur, manualele de istorie se prefac în actualitate în cărți de nisip. Faptele se topesc în interpretări, certitudinile se preschimbă în agnosticism, Istoria (cu majusculă) preia formele unei povești. Mitu et al. (1999) îi invită pe cititori să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8, subl. n.), sau "cum își imaginează românii originea poporului lor" (p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de rost, subiecții educației postmoderne sunt invitați la exerciții reflexive. "Să reflectăm" iar locul repudiatului "DE REȚINUT". De la revelații oraculare la scepticism profetic. În strânsă corelație cu tranziția de la un factualism dogmatic de tipul apodictic la un regim reflexiv de interpretare relativă a trecutului avem și abandonarea credinței în natura oraculară a istoriei, care a dăinuit în conștiința românească încă din primele scrieri istoriografice. F. Aaron (1835), spre exemplu, scria într-unul din primele manuale de istorie publicate în Țările Române
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Simbolul oficializării noii ortodoxii discursive a anticomunismului este exprimat de comandarea și asumarea publică, de către Președinția României, a Raportului de condamnare a comunismului elaborat de către "comisia adevărului" condusă de V. Tismăneanu. Examinarea procesului de impunere a unei grile oficiale de interpretare a trecutului recent, o grilă descrisă de axa pozitivă a democrației occidentale și de cea negativă a anticomunismului, prilejuiește o abordare mai amplă asupra politicilor memoriei recente. Totodată, plasând cazul românesc în context politicilor memoriei în cadrul justiției tranziționale, analiza deschide
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
publică a narativei conservatoriste. În contextul politicilor asupra memoriei purtate în cultura română postcomunistă, Raportul Tismăneanu și condamnarea comunismului pe care acesta a legitimat-o istoric semnalează succesul forțelor democratice anticomuniste de a impune în conștiința istorică românească grila de interpretare a comunismului ca ilegitim și criminal. Coroborate cu celelalte acțiuni concertate (înființarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc [IICCMER] ca o "procuratură istorică" de cercetare a trecutului comunist cu scopul de a identifica autorii crimelor în timpul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ciobanu, 2009, p. 316). Mai caustic, D. Barbu (2008) punctează similaritatea dintre Raportul de condamnarea a comunismului și "vechile rapoarte ale Partidului [Comunist]" (p. 77). Ambele se conformează unei logici comune, aceea de a impune o unică grilă oficială de interpretare a realității, în deplină armonie cu spiritul politic al vremii. Raportul Tismăneanu, prezentat ca "adevărul istoric" exclusiv și singular despre comunism, a oficializat o nouă ortodoxie istoriografică, impunând în conștiința publică paradigma anticomunistă a memoriei recente românești. Această dogmatizare interpretativă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutul în calea consacrării democratice. Doar că populația românească continuă să fie legată de trecutul comunist prin foarte puternice punți atitudinale, exprimate sub forma nostalgiei colective. În paralel cu lupta elitelor anticomuniste de a produce o schimbare de paradigmă în interpretarea oficială a trecutului, la nivel popular, nostalgia după comunism căpăta o consistență din ce în ce mai robustă. Pe măsură ce societatea românească se pierdea într-o tranziție interminabilă, stabilitatea ocupațională și siguranța locului de muncă, protecția socială oferită de statul paternalist și omogenitatea socioeconomică apăreau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cred în oportunitatea istorică a Revoluției a scăzut dramatic (de la 62 la sută în 1997 la 40 la sută în 2009). Balanța opinională dintre oportunitatea și inoportunitatea schimbării de regim s-a echilibrat simțitor, evoluând dinpre un raport total favorabil interpretării că Revoluția a fost "în folosul țării", către o distribuție relativ egală între aceștia și cei ce consideră că răsturnarea vechiului regim a fost "în dauna țării" (40,3% vs. 35,7%). Poate cea mai spectaculoasă metamorfoză a opiniei publice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost criminal, în timp ce 41 la sutăse împotrivesc acestei sentințe. În privința ilegitimității regimului comunist, 42 la sută aderă la concluzia Raportului, în timp ce 31 la sută nu sunt de acord cu aceasta (IICCMER, 2010). Potrivit recomandării Raportului, toți cei care rezistă interpretării oficiale ar trebui să fie pasibili de sancționare judiciară pentru acte de apologie la adresa fostului regim și negaționism. Jubileul comemorării a 25 de ani de la căderea comunismului, ce trebuia, în perspectiva narativei liberale, să ocazioneze o aniversare celebrativă a anticomunismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai degrabă săracă 58,4 41,6 medie 61,2 38,8 mai degrabă înstărită 66,1 33,9 înstărită 64,6 35,4 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Rezultatele sunt clare și necesită o interpretare minimală: cu cât respondenții își consideră subiectiv situația economică drept mai înstărită, cu atât mai puțin vor pozitiva trecutul comunist. Invers, indivizii care se consideră a avea o condiție economică precară apreciază într-un procent semnificativ superior perioada comunistă în comparație cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fire nostalgice evocând o viață mai bună. Paradoxul memoriei colective românești cu privire la trecutul comunist este că, în timp ce elitele politice democratice și intelectualitatea liberală se zbat în arena publică pentru a criminaliza retrospectiv regimul comunist și a impune în conștiința publică interpretarea acestuia ca traumă colectivă, pentru o bună parte a populației, încă nostalgică după vremurile precapitaliste, comunismul continuă să fie reperul de normalitate. Elitele anticomuniste au câștigat bătălia asupra memoriei în arena publică, odată cu oficializarea prin decret prezidențial a narativei comunismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
laicizare (adică desprinderea societății de instituțiile și practicile religioase); criza spirituală, concretizată prin slăbirea autorității instituțiilor religioase; prozelitismul și libertatea religioasă; comunismul și ateismul; ascensiunea sectelor; conflictele religioase; fundamentalismul; d) Fundamentalismul religios (integralismul) Fundamentalismul este o mișcare religioasă caracterizată prin interpretarea radicală a mesajului religios transmis de textele sacre. Pe baza lor, unele grupări, sub pretextul apărării valorilor religioase tradiționale dintr-o anumită societate, caută să preia toată puterea într-un stat. Fundamentalismul religios este o reacție față de tendințele prea accentuate
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
fi nici observată, nici influențată direct. Ei consideră că promovarea și influențarea învățării se poate face doar indirect, determinându-l pe subiect să trăiască o serie de experiențe și asigurând condiții favorabile de învățare. Divergențele apar în rândul specialiștilor în ceea ce privește interpretarea raporturilor dintre condițiile în care se desfășoară învățarea și derularea propriuzisă a acestora. Divergențele sunt inerente datorită multitudinii și diversității factorilor ,,externi”, modificabili, care se pot adăuga diferitelor dispoziții, aptitudini ,,interne” ale subiecților. În privința învățării, sursele de informație studiate prezintă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a ceea ce s-a învățat se face pe baza măsurării rezultatelor învățării. Aprecierea reprezintă examinarea gradului de adecvare între totalul informațiilor și ansamblul de criterii ce decurg din obiectivele activității respective. Ea realizează descrierea calitativă a rezultatelor prin prelucrarea și interpretarea măsurării din perspectiva unor criterii valorice. Aprecierea se poate face în diferite scări de evaluare: scara numerică notarea elevilor cu note de la 1 la 10 (decimologia); scara calificativelor adoptată în curriculum național pentru învățământul primar; scara simbolurilor alfabetice (A, B
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la marile comp să or de peste 17,50 m au evidențiat două orientări tehnice și specificul raporturilor dintre salturi în perspectiva unei sărituri de 18,00m: 1. tehnica “cu boltă” - lung - scurt - intermediar; Raportul optim între lungimea celor trei sărituri. Interpretarea analizelor biomecanice ale probei de triplusalt a determinat formularea concluziei că obținerea unor rezultate de valoare este condiționată de reducerea, pe cât posibil, a pierderilor de viteză orizontală și implicit de forță, în condițiile în care unii specialiști consideră că pasul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de a articula o argumentare. S-a încercat ca în această lucrare descriptivă, cu unele aspecte normative implicite prin selecția materialului, să se adopte consecvent o atitudine științifică veritabilă, lipsită de rigiditate și dogmatism ce semnalează problemele controversate și menționează interpretările diferite, acceptând existența mai multor puncte de vedere. Ierahizând fenomenele în funcție de caracterul lor prototipic sau atipic, analizând situațiile complexe, în care nu este posibilă aplicarea unor etichete rigide, ci doar descrierea nuanțată a ambiguităților, a interferențelor, lucrarea își propune să
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
prototipic sau atipic, analizând situațiile complexe, în care nu este posibilă aplicarea unor etichete rigide, ci doar descrierea nuanțată a ambiguităților, a interferențelor, lucrarea își propune să ofere modele mai coerente, disocieri mai precise, soluții pentru unele dificultăți obiective de interpretare. Intenția autoarei nu a fost nicio clipă aceea de a crea și a impune un inventar exhaustiv de formule rigide ci, dimpotrivă, de a sugera abordări noi, de a stimula discuții și studii de specialitate și poate nu în ultimul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dogmatice a unor nomenclaturi. Lucrarea este concepută cu intenție de abordare originală, dar având la bază un bogat material de documentare, material menționat la bibliografie. S-a consemnat esențialul, însă întreaga problematică este destul de controversată și lasă loc unor multiple interpretări. Metodist, prof. dr. Dumitrașcu Irina CAP. I PROBLEME DE SINTAXĂ A LIMBII ROMÂNE ACTUALE - RELAȚII SINTACTICE I. 1 Relația de subordonare „Cea mai simplă formă de relație sintactică e relația dintre două cuvinte în interiorul unei propoziții. Vom numi un atare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
inerență (sau de implicație), relație predicativă. Cei care consideră, explicit sau implicit, că în limba română se poate vorbi numai de 2 tipuri de relații sintactice (subordonarea și coordonarea) încadrează interdependența la subordonare, ca o specie a acesteia. Aceasta este interpretarea dată de Gramatica limbii române, unde se afirmă că „raportul dintre cele două părți principale de propoziție se încadrează tot în categoria raporturilor de determinare sau de subordonare, deși acest raport se găsește într-o situație destul de deosebită: determinarea dintre
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și numai dependența unilaterală implică subordonare, corespunde deci subordonării din gramatica tradițională. Unii cercetători cred că relația subiect predicat este asemănătoare ca tip de raport sintactic cu relațiile pe care le stabilesc și alte tipuri de propoziții. O modalitate de interpretare a relației dintre subiect și predicat este și considerarea ei drept un raport de subordonare. Cercetătorii care adoptă acest punct de vedere pornesc de la ideea că există numai două tipuri de relații sintactice: coordonarea și subordonarea. Relația subiect predicat a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]