58,223 matches
-
lui Ayșe. Alper Tek e amic și partener de afaceri cu Cihan, dar fiind risipitor, trage șforile unor afaceri dubioase fără știrea acestuia, pentru a profita de banii lui. El este căsătorit cu Solmaz, prietena lui Dilara. Solmaz Tek e soția lui Alper și cea mai bună prietenă a Dilarei. Keriman Akçatepe e cumnată lui Gülseren, locuiesc împreună în casa moștenita de la părinții ei. Rahmi Gürınar e tatăl lui Cihan. Özkan Gülpınar e soțul lui Gülseren, care și-a părăsit familia
Furtună pe Bosfor () [Corola-website/Science/335260_a_336589]
-
să se miște. Cum este vestit, marele savant a murit la sunetul clopotului de ceas de ora 12 în noaptea de la 1 spre 2 noiembrie. El a fost înmormântat în cimitirul de la Wolschan (din 1922 cartier al capitalei), deplâns de soția sa Theresia, de fiicele lui Otilia, Ernestine și Theresia precum de multe sute de persoane prezente. Inima lui mumificata este încă păstrată in primul departament de medicină internă al universității. Faimosul medic și micolog a fost numit membru în multe
Julius Vincenz von Krombholz () [Corola-website/Science/335261_a_336590]
-
Maria Mihailovna a Rusiei (; 9 martie 1825, Moscova - 19 noiembrie 1846, Viena), a fost Mare Ducesă a Rusiei, primul copil al Marelui Duce Mihail Pavlovici al Rusiei și a soției sale, Charlotte de Württemberg care și-a luat numele de "Elena Pavlovna" după convertirea la ortodoxism. Prin tatăl ei a fost nepoata Țarului Pavel I al Rusiei și nepoata de frate a împăraților Alexandru I al Rusiei și Nicolae I
Marea Ducesă Maria Mihailovna a Rusiei () [Corola-website/Science/335278_a_336607]
-
a fost nepoata Țarului Pavel I al Rusiei și nepoata de frate a împăraților Alexandru I al Rusiei și Nicolae I al Rusiei. Marea Ducesă Maria Mihailovna a fost primul copil al Marelui Duce Mihail Pavlovici al Rusiei și a soției sale, Charlotte de Württemberg. Tatăl ei era fiul cel mic al Țarului Pavel I al Rusiei și a celei de-a doua soții Sophie Dorothea de Württemberg. În momentul nașterii sale, pe tronul Rusiei domnea fratele mai mare al tatălui
Marea Ducesă Maria Mihailovna a Rusiei () [Corola-website/Science/335278_a_336607]
-
Marea Ducesă Maria Mihailovna a fost primul copil al Marelui Duce Mihail Pavlovici al Rusiei și a soției sale, Charlotte de Württemberg. Tatăl ei era fiul cel mic al Țarului Pavel I al Rusiei și a celei de-a doua soții Sophie Dorothea de Württemberg. În momentul nașterii sale, pe tronul Rusiei domnea fratele mai mare al tatălui ei, Alexandru I al Rusiei. La sfârșitului acelui an însă Alexandru a murit și a fost urmat de fratele mai mic, Nicolae I
Marea Ducesă Maria Mihailovna a Rusiei () [Corola-website/Science/335278_a_336607]
-
vrei să evadezi puțin din când în când"), care a devenit al doilea ei Nr.1 în clasamentele suedeze. La început, Lyngstad a ezitat să cânte cu prietenul ei Benny Andersson, cel mai bun prieten al acestuia Björn Ulvaeus și soția lui, Agnetha Fältskog. Primul lor proiect împreună a fost spectacolul de cabaret "Festfolk", lansat în iarna dintre anii 1970-1971. Anul următor, 'Frida' a concertat pe cont propriu, în timp ce ceilalți trei viitori membri ABBA au început să cânte împreună regulat. În
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
apoi a fost angajată în Szczecin, Frankfurt pe Oder, Oldenburg și în Mannheim. Potrivit scriitorului Friedrich Martin von Bodenstedt, și-a făcut intrarea la Meiningen la Hoftheater în 1867. La 18 martie 1873 ea a devenit cea de-a treia soție a lui Georg al II-lea, Duce de Saxa-Meiningen. Datorită originii ei burgheze, ducele o înnobilat-o cu puțin timp înainte de căsătoria lor, ca baroneasă von Heldburg, titlul cu care ea a fost de acum înainte cunoscută. În 1878 ea
Ellen Franz () [Corola-website/Science/335323_a_336652]
-
mai mare, Wilhelm de Saxa-Weimar. Ernest a putut include, de asemenea, mai multe moșii ale Casei de Henneberg care s-a stins în 1660. În cele din urmă, în 1672 el a primit cea mai mare parte din Saxa-Altenburg prin soția sa, Elisabeta Sofia, după ce ultimul duce de Altenburg, Friedrich Wilhelm al III-lea, a murit fără moștenitori. Ernest va fi numit Duce de -Altenburg. Când Ernest a murit în 1675, el a lăsat celor șapte fii ai săi un teritoriu
Saxa-Gotha () [Corola-website/Science/335326_a_336655]
-
al ramurei ernestine a Casei de Wettin. Johann Casimir s-a născut la Castelul Grimmenstein din Gotha la 12 iunie 1564. A fost al doilea fiu din cei trei ai Ducelui Johann Friedrich al II-lea de Saxonia și a soției acestuia, Elisabeta de Simmern-Sponheim. Din cauza sancțiunii Sfântului Imperiu Roman împotriva Gothei ("Reichsexekution"), tatăl său a pierdut la 15 aprilie 1567 dominioanele sale și libertatea. Johann Casimir a locuit cu frații săi Frederic Henric (care a murit în 1572 la vârsta
Johann Casimir, Duce de Saxa-Coburg () [Corola-website/Science/335328_a_336657]
-
(născută Sara Cassvan; n. 3 ianuarie 1894- d. 8 ianuarie 1978) a fost o romancieră și traducătoare română. S-a născut într-o familie evreiască din Bacău, părinții ei fiind Lazăr Cassvan și soția lui, Janeta Alter Con. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din cadrul Universității din București. Primul ei articol de presă a fost publicat în 1912, în timp ce prima ei carte, "Crezul ocnașului", a apărut în anul următor. A colaborat la
Sarina Cassvan () [Corola-website/Science/335314_a_336643]
-
la Frătești a cântat banda lui Ion Stricăfer, rudă cu Lae Zlătaru din Lelești. Lăutar vestit a fost și vioristul Nicolae Lătărețu-Bosâncă, zis Nicolae al Paladii, care a cântat și în Taraful Gorjului. Din banda lui au mai făcut parte: soția, Veta Lătărețu (chitară și voce), precum și Nicolae Lătărețu „al Frăsinii” (bas). Cel mai vestit în zonă a fost taraful vioristului Mihai Lătărețu zis Tică (n. 1909 - d. 1971), care a cântat cu soția, solista și chitarista Marița Lătărețu, cu fratele
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Din banda lui au mai făcut parte: soția, Veta Lătărețu (chitară și voce), precum și Nicolae Lătărețu „al Frăsinii” (bas). Cel mai vestit în zonă a fost taraful vioristului Mihai Lătărețu zis Tică (n. 1909 - d. 1971), care a cântat cu soția, solista și chitarista Marița Lătărețu, cu fratele său, basistul Costică Lătărețu zis Chițu, cu solista și chitarista Vica Puradici (n. 1914 - d. 1994) din Novaci, prima soție a lui Chițu Lătărețu, care a mai cântat cu Maria în Novaci la
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
vioristului Mihai Lătărețu zis Tică (n. 1909 - d. 1971), care a cântat cu soția, solista și chitarista Marița Lătărețu, cu fratele său, basistul Costică Lătărețu zis Chițu, cu solista și chitarista Vica Puradici (n. 1914 - d. 1994) din Novaci, prima soție a lui Chițu Lătărețu, care a mai cântat cu Maria în Novaci la începuturile carierei sale. Aceștia au fost descoperiți de Constantin Brăiloiu în vara anului 1937. Brăiloiu a fost entuziasmat de vocea Mariei, înregistrând pe cilindri de fonograf câteva
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
supravegherea Fondului de Folklor condus de Brăiloiu. Taraful era compus din principalii membrii ai familiei Lătărețu: Mihai, zis Tică (vioară), Maria (chitară și voce), Nicolae (vioară și braci), Ion (bas) și alți muzicanți recrutați în funcție de eveniment. După seria de înregistrări, soții Maria și Tică Lătărețu au rămas în București, începând să-și caute angajamente la diferite cârciumi și restaurante. Astfel au început să cânte la restaurantul lui Marcu Căciularu din strada Vespasian, din spatele Gării de Nord. În anul 1938 au cântat la restaurantul
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Zlătaru (n. 1906 - d. ?), care și-a vândut casa și s-a mutat la Târgu Jiu. El a cântat la Orchestra „Taraful Gorjului” și a înregistrat numeroase melodii la Radio Craiova. Din formația lui Petre Zlătaru au mai făcut parte: soția sa, Mariana Zlătaru (chitară și voce), fiica lăutarului Costantin Bobirci din Bârsești, Nicolae Lătărețu-Tapotă (braci) și Gore Stricăfer (bas). Localitate aparținătoare de comuna Bălești, Ceauru a avut și lăutari vestiți, care la începutul secolului XX aveau ca piese de rezistență
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
XX-lea la hora satului, la nunți, botezuri, hramuri, fiind un lăutar căutat datorită virtuozității sale interpretative. Se mai cântă și astăzi compoziția sa - "Sârba lui Purcel", care a intrat în repertoriul multor instrumentiști gorjeni. În formația sa au cântat soția, solista și chitarista Maria Trohonel, cei trei copii, vioriștii Constantin și Vasile și solista și acordeonista Maria, precum și basistul Mihai Bălășoiu. Actualmente mai activează în Bălești tarafurile lăutarilor Cită Purcel și Ion Burlan. Taraful lui Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n.
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
și solista și acordeonista Maria, precum și basistul Mihai Bălășoiu. Actualmente mai activează în Bălești tarafurile lăutarilor Cită Purcel și Ion Burlan. Taraful lui Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n. 1933) este cel mai cunoscut din Ceauru. În formația sa actuală cântă soția Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii Costică și Ion Trohonel (vioriști), Manu Stricăfer (bas) și Victor Strinu (chitară). Vestit este și taraful vioristului Ion Burlan zis „al lui Dundu“ (n. 1954), fiul lăutarilor Dumitru și Maria Burlan. Este unul dintre
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
În anii 1979-1980 aceasta a cântat la taraful I. M. Jilț, dirijat de Bebe Epure, iar în perioada 1980-1992 a activat la Ansamblul „Doina Motrului”, dirijat de Doru Căpăstraru. Din taraful său actual fac parte: fratele său, Dumitru Burlan (vioară), soția sa, Gheorghița (voce), Ecaterina Muscurici (acordeon) și Vasile Muscurici (bas).
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
lăutarilor și, ulterior, și la Columbia Records. Fiul lui Nae Pătatu și al Ilincăi, vioristul Constantin Burlan-Pătatu a continuat tradiția muzicală a familiei mai departe. Acesta a creat o formație de muzică lăutărească la Târgu Jiu, în care mai cântă soția și fiica sa, solistele Margareta Burlan și Carmen Burlan, precum și diferiți muzicanți angajați ocazional. Un alt centru muzical important din Gorj este orașul Târgu Jiu și satele vecine. Aici au fost în perioada interbelică importante cârciumi și boegi: „La Gelepu
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
creat propria lui formație formată din: Polena Mihu (voce), Iosif Mihu (bas), Gheorghe Feraru (braci) și Aurică Ursaru (chitară). Vestit în Peșteana-Jiu a fost și fratele său, vioristul Ionel Mihu (n. 21 octombrie 1920 - d. 1973). Acesta a cântat cu soția sa, Nuți, prima acordeonistă din Peșteana. Ceilalți instrumentiști au fost Ionel Bâlteanu (țambal), Traian Mihu (acordeon) și Stelică Țambu (bas). Lăutarii din Peșteana-Jiu s-au organizat la 16 septembrie 1956 într-un taraf mare, care s-a numit „Doina Jiului
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Gării de Nord, loc frecventat de negustorii gorjeni. Printre primii lăutari din județul Jiului de Sus sosiți la București la îndemnul lui Constantin Brăiloiu, s-au aflat și cei din banda lui Niculae Zlătaru, în principal cu membri ai familiei sale, precum soția Ioana Zlătaru (n. 1893 - d. 1955), născută Pițigoi la Târgu Cărbunești (voce și chitară). Cu cei doi au cântat la București fiicele: Maria Zlătaru (n. 1919 - d. 1977), solistă și chitaristă, căsătorită cu vioristul Costică Vraciu (n. 1911 - d. 1955
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Viorist talentat în banda lui Niculae Zlătaru a fost fiul său, Nicolae, zis Lae (n. 1923 - d. 21 octombrie 1944), decedat pe front, unde a fost trimis „să lupte cu vioara, nu cu arma, să mențină astfel ridicat moralul luptătorilor“. Soția sa a fost Maria Bobirci, fiica lăutarului Ion Bobirci. Ea a cântat cu N. Zlătaru timp de doi ani, aducând nou cântecele învățate de la părinții săi din zona Târgu Jiu. Un alt lăutar vestit din Runcul interbelic a fost Dumitru
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Ea a cântat cu N. Zlătaru timp de doi ani, aducând nou cântecele învățate de la părinții săi din zona Târgu Jiu. Un alt lăutar vestit din Runcul interbelic a fost Dumitru Pobirci, zis Cotoi (1893-1955). Din taraful său făceau parte: soția Ilinca Pobirci (solistă vocală și chitaristă), copiii săi, vioristul Dumitru Pobirci, zis Mitoi (1916 - 1944), căsătorit cu cântăreața Smaranda Bălășoiu (n. 1918 - d. 1985), vioristul și bracistul Ilie Bobirci (n. 1935 - d. 1997) și vioristul Vasile Pobirci, stabilit ulterior la
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Constantin Brăiloiu pentru a efectua înregistrări pe discuri de gramofon împreună cu taraful lui Ion Piper. După moartea lui Cotoi, fiul său, Vasile Pobirci, a menținut banda în care au mai cântat: vioriștii Costică și Nicolae Pobirci și solista Cătălina Pobirci (soția lui Costică). În prezent, mai activează banda vioristului Nicolae Bobirci (n. 1944), fiul lui Lae Zlătaru și continuatorul bandei Zlătarilor. Din formația sa mai fac parte: soția sa, solista și acordeonista Maria Bobirci, fiica sa, Mariana Lălău și ginerele, vioristul
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
care au mai cântat: vioriștii Costică și Nicolae Pobirci și solista Cătălina Pobirci (soția lui Costică). În prezent, mai activează banda vioristului Nicolae Bobirci (n. 1944), fiul lui Lae Zlătaru și continuatorul bandei Zlătarilor. Din formația sa mai fac parte: soția sa, solista și acordeonista Maria Bobirci, fiica sa, Mariana Lălău și ginerele, vioristul Aristică Lălău. În formație mai sunt angajați instrumentiști ocazionali. În satul Bâlta, actualmente mai activează vioristul Nicolae N. Pobirci zis Bâlteanu (n. 1939), fiul lăutarului Dumitru Pobirci
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]