58,223 matches
-
fiica sa, Mariana Lălău și ginerele, vioristul Aristică Lălău. În formație mai sunt angajați instrumentiști ocazionali. În satul Bâlta, actualmente mai activează vioristul Nicolae N. Pobirci zis Bâlteanu (n. 1939), fiul lăutarului Dumitru Pobirci din Bâltișoara. Cu el mai cântă soția, solista Nuța Pobirci (n. 1941). În prezent face parte din Taraful Gorjului al Școlii Populare de Arte, cântând ca viorist și bracist. Cea mai veche formație de lăutari din Arcani a fost condusă de Petre Piper zis Zgâia, născut cu
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
parte din Taraful Gorjului al Școlii Populare de Arte, cântând ca viorist și bracist. Cea mai veche formație de lăutari din Arcani a fost condusă de Petre Piper zis Zgâia, născut cu mult înainte de anul 1900, care a cântat împreună cu soția sa. De la cei doi lăutari au învățat să cânte și copiii lor: vioriștii Gheorghe Piper „ăl Mare”, Gheorghe Piper „ăl Mic” și Ion Piper, care în timp și-au format propria bandă. De la Gheorghe Piper „ăl Mare” au fost culese
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
au format propria bandă. De la Gheorghe Piper „ăl Mare” au fost culese cântecele „Gheorghe, Gheorghe” și „La nuntă la Vijulan” (Cântecul lui Matei Vlădoiu). Fratele său cel mai mic, Ion Piper (n. 1881 - d. 1938), a cântat mai apoi cu soția sa, Ioana Piper (n. 1893 - d. 1962), cea mai bună solistă vocală de pe Valea Sohodolului și una dintre valoroasele interprete ale folclorului gorjenesc din prima jumătate a secolului al XX-lea. În vara anului 1930 vine pentru a cerceta zona
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
a învățat să cânte la vioară de la unchiul său, Costică Bobirci, cu formația căruia a participat la nunți, botezuri și alte petreceri ocazionale de la cârciumile din Târgu Jiu. După ce s-a căsătorit în anul 1958, Aristică Bobirci a cântat împreună cu soția sa, Maria Piper, solistă vocală și chitaristă (n. 1929).
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Brădiceanu. La Peștișani, prima bandă de lăutari a fost cea condusă de vioristul Simion Falcue zis Itu (n. 1900 - d. 1963). Alături de Itu a cântat Maria Bobirci zisă Mița (n. 1920 - d. 1981), chitaristă și solistă vocală, a doua sa soție. Altă bandă de lăutari din Peștișani a fost cea condusă de Dumitru Ștefu zis Durdulan (n. 1910 - d. 1977), viorist primaș. Aici a cântat și mai activează ocazional banda vioristului Gheorghe Julea (n. 1942), fiul lăutarului Dumitru Julea zis Dumigui
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
din Peștișani a fost cea condusă de Dumitru Ștefu zis Durdulan (n. 1910 - d. 1977), viorist primaș. Aici a cântat și mai activează ocazional banda vioristului Gheorghe Julea (n. 1942), fiul lăutarului Dumitru Julea zis Dumigui. Acesta a cântat cu soția sa, Maria Julea (voce), cu bracistul Decebal Cușlea zis Ciortan (n. 14 octombrie 1943 - d. 2012), cu Gheorghe Julea zis Marius (vioară), cu Gheorghe Trohonel (braci), cu basistul Pantelimon Pobirci zis Mon (n. 1934 - d. 2009), cu Maria Falcoe (chitară
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
Julea (voce), cu bracistul Decebal Cușlea zis Ciortan (n. 14 octombrie 1943 - d. 2012), cu Gheorghe Julea zis Marius (vioară), cu Gheorghe Trohonel (braci), cu basistul Pantelimon Pobirci zis Mon (n. 1934 - d. 2009), cu Maria Falcoe (chitară și voce), soția lui Mon și cu Constantin Falcoe zis Vișan (bas). Lăutari cunoscuți au cântat și la Brădiceni. Localitatea a fost centru comercial și reședință de plasă, având instituții administrative și judecătorești. La Brădiceni au cântat lăutari importanți, precum Nicolae Falcue și
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
Ion Ciulei au cântat înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial și în București, la cârciuma „La Vasilescu“ din spatele Gării de Nord. Fiul lui Ion Ciulei-Ciuș, vioristului Nicolae Ciulei (n. 1933), și-a creat și el propria bandă din care făceau parte soția, solista și chitarista Aurelia Ciulei, solista și acordeonista Ana Țambu zisă Anișoara, bracistul Gheorghe Trohonel din Peștișani și basistul Constantin Jula (n. 1914 - d. 2001). Lăutari importanți au fost și în satul Telești, cel mai cunoscut din localitate fiind vioristul
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
oaspeții pe care regele îi considera mai pretențioși. Printre care cei mai importanți oaspeți au fost surorile Mariei, prințesele Victoria Melita, Alexandra, Beatrice, fratele principesei, Alfred de Edinburgh, marii duci ai Rusiei Boris și Andrei, Ferdinand I al Bulgariei cu soția sa Maria-Louisa, arhiducele Franz Ferdinand al Austriei și Sofia Chotek, Charlotte și Bernhard von Meiningen, feldmareșalul von Beck. Vizitatorii cuibului, denumit și "Juniperus", își înscriau numele în cartea de oaspeți. Sub titlul „"Ceaiul dela Cuibul prințesei"”, în ziarul Tribuna de
Cuibul Prințesei () [Corola-website/Science/335333_a_336662]
-
Gheorghe Haiducul", "„Sbangă”", "„Bărbatul meu nu este mort”", "„Ghiță Cătănuță”" sau "„Ce faci moșule-n grădină?”". Fiul său, vioristul Cristian P. Geagu (n. 1943) a fost foarte cunoscut în Tismana și în părțile vecine. Din taraful său mai făceau parte soția, solista și acordeonista Nuța de la Câmpofeni, bracistul Gheorghe Pleșa și basistul Ion Trohonel. În prezent, în Tismana mai cântă vioristul Cristian Geagu-Cătăroiu (n. 1967), fiul lui Cristian P. Geagu, și soția sa Gabriela Geagu (acordeon și voce), venită la Tismana
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
în părțile vecine. Din taraful său mai făceau parte soția, solista și acordeonista Nuța de la Câmpofeni, bracistul Gheorghe Pleșa și basistul Ion Trohonel. În prezent, în Tismana mai cântă vioristul Cristian Geagu-Cătăroiu (n. 1967), fiul lui Cristian P. Geagu, și soția sa Gabriela Geagu (acordeon și voce), venită la Tismana din Godinești. Actualmente mai cântă și taraful lui Nicolae Cazacu, zis Călae, fiu de lăutar din Frâncești, venit la Tismana în anul 1960. Din formația sa făceau parte: soția sa Elena
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
Geagu, și soția sa Gabriela Geagu (acordeon și voce), venită la Tismana din Godinești. Actualmente mai cântă și taraful lui Nicolae Cazacu, zis Călae, fiu de lăutar din Frâncești, venit la Tismana în anul 1960. Din formația sa făceau parte: soția sa Elena Cazacu zisă Lenuța (acordeon și voce), fiica lăutarului Gheorghe Motorga, Grigore Stricăfer (braci), Iosif Motorga (vioară) și Maria Motorga (solistă). Astăzi, taraful lui Călae are în componență în principal pe membrii familiei: fiii săi, solista Lenuța Cazacu, vioristul
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
taraful lui Călae are în componență în principal pe membrii familiei: fiii săi, solista Lenuța Cazacu, vioristul Iosif Cazacu și basistul Ion Trohonel. Alt taraf actual cunoscut din Tismana mai este și cel al vioristul Constantin Mornea, care cântă împreună cu soția sa, Luminița Mornea.
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
(n. 31 octombrie 1903 - d. 13 decembrie 1988) a fost o scriitoare spaniolă, activistă și ambasadoare culturală. Născut în Logroño, ea a fost nepoata scriitoarei și militantei feministe spaniole María Goyri (soția lui Ramón Menéndez Pidal). A fost căsătorită cu poetul spaniol Rafael Alberti. Ea a scris mai multe articole în ziarul "Diario de Burgos" și a publicat cărțile pentru copii "Cuentos pară soñar" și "La bella del mal amor". Fiica lui
María Teresa León () [Corola-website/Science/335376_a_336705]
-
Ică (n. 1926), fiul lăutarilor runcani Vasile și Ilinca Pobirci. Inițial a cântat cu părinții la Runcu, iar din 1951, prin căsătoria cu Mia, fiica lăutarului Grigore Gâlcă, s-a stabilit la Novaci. Din banda sa au mai făcut parte: soția sa, Mia (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci) și Iosif Porumbescu (bas). După moartea soției, acesta s-a mutat la Târgu Jiu, căsătorindu-se cu Elisabeta Bobirci. A continuat să cânte la cârciumile și nunțile din zonă, încadrându-se în
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
la Runcu, iar din 1951, prin căsătoria cu Mia, fiica lăutarului Grigore Gâlcă, s-a stabilit la Novaci. Din banda sa au mai făcut parte: soția sa, Mia (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci) și Iosif Porumbescu (bas). După moartea soției, acesta s-a mutat la Târgu Jiu, căsătorindu-se cu Elisabeta Bobirci. A continuat să cânte la cârciumile și nunțile din zonă, încadrându-se în formațiile căutate de public. Altă orchestră cunoscută a fost cea a lui Ion Mornea (n.
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
cu Elisabeta Bobirci. A continuat să cânte la cârciumile și nunțile din zonă, încadrându-se în formațiile căutate de public. Altă orchestră cunoscută a fost cea a lui Ion Mornea (n. 1939), viorist din Hirisesti. Din formația sa făceau parte: soția Maria Mornea, zisă Oana (chitară și voce), Serghe Ștefănoiu (vioară) și Costică Cazacu (bas). Actualmente în Novaci mai cântă formația vioristului Florin Chirițoiu (n. 1973), care mai are în componență pe Vișan Holtea (acordeon și orgă) și frații Marius Plotogea
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
și basistul. Între primele formații de lăutari din localitate au fost: banda lui Coadă și Polina Tîrleanu, născuți înainte de 1900 și banda lui Ion Bălășoiu (n. 1880 - d. 1961), viorist, care era surd, de unde și porecla Surdu. El cânta cu soția sa, Marița Bălășoiu, care era solistă vocală și chitaristă. Când cânta la nunți, Ion Bălășoiu-Surdu îi coopta în formație și pe vioristul Pusu Roncea (n. 1901 - d. 1942) și basistul Ion Chirițoiu (n. 1903 - d. 1951). Vestită în Târgu Cărbunești
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
cânte mai ales balada „Mihu Haiducu” și cântecul vechi „Spune, spune, mos bătrân”. A evoluat o perioadă în Orchestra „Taraful Gorjului” și a fost primul dirijor al Tarafului „Murmurul Gilortului“, înființat în anul 1954. În perioada 1939-1941 Costică Dindiri și soția sa, Constanța Chirițoiu, au cântat la București într-o cârciumă din spatele Gării de Nord. A efectuat mai multe înregistrări pentru Radio Craiova și a fost televizat în timp ce cânta cu Ansamblul „Altița“ din Târgu Jiu. La fel de vestită a fost și banda lăutăresei Eugenia
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
suii în deal în cucă” etc. După moartea lui Ion și a Genei Bârsan, ginerele lor Gheorghe Pițigoi zis Gogă (n. 1935 - d. 2010) și-a constituit propria bandă de lăutari. Din banda lui Gogă Pițigoi au mai făcut parte: soția sa, Elena Bârsan (voce, născută în 1936), Ionel Bâlteanu (țambal, născut în 1932 la Brădești, Dolj), Ion Căfădaru (chitară) și Constantin Cușlea zis Cioacă (bas). El era tot fiu de muzicanți, părinții săi fiind lăutarii Dumitru (n. 1906 - d. 1996
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
părinții săi fiind lăutarii Dumitru (n. 1906 - d. 1996) și Maria (n. 1911 - d. 1980). Fiul cel mai mare al lui Dumitru, Bebe Pițigoi (n. 1931 - d. 2013), a avut și el propria sa bandă de lăutari. A cântat cu soția sa, solista și acordeonista Ioana, zisă Nela (n. 1937 - d. 2000), cu Nelu Ciocan (naist venit din Dolj), cu Ion Tîrleanu (bas) și cu copiii săi: Doru Pițigoi (bas), Ion Pițigoi (tobe) și Ela Pițigoi (voce). Cel mai bun muzicant
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Pițigoi zis Alită (n. 1933 - d. 2012) a cântat de la 11 ani învățând de la tatăl său, Dumitru Pițigoi. Inițial a cântat cu părinții, dar după ce a împlinit 28 de ani și-a făcut propria formație, în care au mai evoluat: soția sa, Ioana (chitară), Grigore (Gore) Lătărețu (acordeon), Dinicu (Dinel) Cazacu (basist, născut în 1955) și Dumitru (Mitică) Cazacu (braci). Cu banda lui Alită Pițigoi au cântat și socrii săi,Titu și Ioana Gugin din Ștefănești. Alită și lăutarii săi au
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
acestuia, Gioni Pițigoi (vioară), Eugen Pițigoi (acordeon) și Laurențiu Lătărețu (chitară). Vestit în Târgu Cărbunești a fost și taraful lui Victor Tîrleanu zis Tole (n. 1919 - d. 1980), fratele Genei Bârsan, viorist și solist vocal remarcabil. El a cântat cu soția sa, Ioana (chitară și voce), originară din în Melinești, cu Ionel Brănescu (braci) și cu Ion Tîrleanu (bas). În banda lui Victor au cântat, după ce au crescut, copiii săi: acordeonistul Costel Tîrleanu (n. 1940 - d. 2001), solista Dorina (n. 1950
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Chirițoiu (n. 1947 - d. 2001). Cunoscută a fost și banda Telu Bolovan (d. 1932 - d. 1991) viorist și solist vocal din Cărbunești-Sat. El a fost fiul lăutarilor Constantin (Cică) Bolovan și Maria din Petrești-Bărbătești. În formația lui Telu a cântat soția sa, Mărioara, născută în 1936 la Pojogeni, fiica sa, Florentina (acordeon și voce) cu soțul acesteia, Eugen Pițigoi (bracist, basist și acordeonist). După moartea lui Telu Bolovan, Eugen Pițigoi și-a constituit propria bandă, în care cântă soția sa Florentina
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
a cântat soția sa, Mărioara, născută în 1936 la Pojogeni, fiica sa, Florentina (acordeon și voce) cu soțul acesteia, Eugen Pițigoi (bracist, basist și acordeonist). După moartea lui Telu Bolovan, Eugen Pițigoi și-a constituit propria bandă, în care cântă soția sa Florentina, solista Adina Lătărețu (n. 1971), Romică Lătărețu (acordeon) și Gogă Pițigoi (braci). Actualmente mai activează în Târgu Cărbunești formația lui Gioni Pițigoi (n. 1973), fiul lui Alită Pițigoi, viorist și solist vocal. Cu el mai cântă bateristul Marius
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]