57,801 matches
-
o întâlnească singură și să o seducă; nereușind în niciun fel să o facă să cedeze la dorința sa, a demonstrat cât de perfidă este iubirea carnală, strangulând-o în biserică. Se întâmplă adesea ca, între două persoane ce se iubesc trupește, să explodeze o ură egală în intensitate cu iubirea ce fusese înainte. 35. Cu timpul, au venit în Anglia mulți alți frați distinși, de origine engleză, dar care au intrat în Ordin la Paris, pe care eu i-am
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
La Gloucester, avea un mare renume fratele Vincențiu de Worcester, un adevărat părinte pentru întreaga țară. Datorită unei vieți austere, plină de rigurozitate față de sine însuși, de o mare blândețe și amabilitate față de cei care îi erau supuși, el era iubit de toți ca un înger. Tocmai din cauza austerității vieții și a prudenței sale extraordinare, mai târziu a fost promovat la oficiul de predicator și a devenit confesorul lui Roger, episcop de Convetry. 75. La Lynn, s-a distins prin faima
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
va dăinui până la sfârșitul lumii; că nu putea să stea prea mult în Ordin niciun frate de rea credință; că nu avea să trăiască pentru mult timp niciunul dintre cei care urăsc Ordinul și că niciunul dintre cei care își iubesc Ordinul nu va avea un sfârșit urât. Apoi, Sfântul Francisc i-a poruncit fratelui Rufino să spele și să ungă cu ulei piatra pe care îngerul se așezase; iar el a ascultat. Aceste lucruri pe care le-a scris fratele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și fratele Petru de Tewkesbury i-au arătat papei ceea ce predecesorul său decisese iar acesta, declarând că a fost înșelat, a revocat decretul, chiar dacă întârzierea a avut consecințe dăunătoare. 99. Fratele Albert a spus odată că noi trebuie să-i iubim foarte mult pe frații predicatori, pentru că fuseseră în mai multe privințe de mare ajutor pentru Ordinul nostru, și uneori ne-au învățat cum trebuie să ne ferim de viitoarele pericole. 100. Fratele Albert a spus că trei lucruri oferiseră splendoare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nu le-ar fi băgat în seamă dacă nu le oferea dragostea inimii sale. Episcopul a început să plângă și a spus: «Voi păcătuiți cu adevărat pentru că mă faceți să sufăr prea mult, fiindcă eu nu pot să nu vă iubesc, chiar dacă vă arăt această față posomorâtă». Și, într-adevăr, deși frații mâncau la masa lui, alături de el, nu a vrut să le vorbească. Episcopul i-a spus fratelui Petru că locuințele construite deasupra apei nu sunt sănătoase, dacă nu sunt
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
treilea an de provincialat al fratelui Pietro, au venit în Anglia frații Ordinului Martirilor, întemeiați de un anume Martin care, la Paris, fusese bufonul nobililor germani. 134. [Un frate înțelept a spus că două sunt lucrurile pe care frații le iubesc în mod deosebit, și un al treilea căruia se dedică și mai mult: cele două lucruri pe care le iubesc sunt sărăcia fără lipsuri și răbdarea fără ofense; al treilea, care le ocupă mai mult timpul, este rugăciunea fără evlavie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la Paris, fusese bufonul nobililor germani. 134. [Un frate înțelept a spus că două sunt lucrurile pe care frații le iubesc în mod deosebit, și un al treilea căruia se dedică și mai mult: cele două lucruri pe care le iubesc sunt sărăcia fără lipsuri și răbdarea fără ofense; al treilea, care le ocupă mai mult timpul, este rugăciunea fără evlavie]. 135. Un anume Ioan, om de mare valoare în lume fiindcă era înalt și avea multe bunuri, dar simplu pentru că
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
erau micuțe) și, lăsându-mă pe mine în leagăn, le-a adăpostit în casa rudelor sale. Într-adevăr se temea că s-ar fi prăbușit peste ea baptisteriul, deoarece casa mea era aproape de el. Din acest motiv, eu nu o iubeam foarte mult, deoarece ar fi trebuit să se îngrijească mai mult de mine pentru că eram băiat, dar ea îmi răspundea că îi fusese mai ușor să le ducă pe cele două surori mai mărișoare...(p. 47-48). Intrarea în Ordin 3
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și cei doisprezece însoțitori ce veniseră cu el pentru a cere aprobarea noului ordin, să primească tonsura, a confirmat Regula și Ordinul și le-a conferit oficiul predicării. Era anul 1207. De atunci încolo, atât cardinalii, cât și papii, au iubit din toată inima Ordinul Fericitului Francisc, recunoscând și constatând cu ochii lor că frații minori sunt de mare folos pentru Biserică, fiind trimiși pentru mântuire (p. 421-422). Autorizați să spovedească 35. Frații minori nu au avut de la papa Grigore al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
i-a cerut papei Inocențiu al IV-lea să îl trimită pe fratele Ioan, ministrul general, fiindcă spera ca prin intermediul său să-i readucă pe greci la unitatea cu Roma. Iar când a stat la curtea lui, Vatatzes l-a iubit atât de mult, încât voia să-i ofere nenumărate daruri. Dar fratele Ioan le-a refuzat, iar acest fapt a fost un mare exemplu pentru Vatatzes. A reușit doar să-l convingă să accepte un fel de «bici», pe care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
le-ați ocupat, fiindcă blestemați numele lui Cristos și îndepărtați de la cultul său pe cât mai mulți oameni puteți. Dacă voi însă ați vrea să-l cunoașteți, să-l mărturisiți și să-l adorați pe Creatorul și Mântuitorul lumii, v-ar iubi ca pe sine însuși». Toți cei prezenți au rămas uimiți de răspunsurile lui. 12. O rugăciune a sfântului Francisc Text în Liber exemplorum, nr. 50, p. 231. Acest fapt este prezent și în 2Cel 159, dar redactarea este foarte diferită
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Francisc!». Cunoscând foarte bine acea voce și știind că era Domnul, s-a umplut de bucurie. Și i-a spus: «Tu vrei să știi, etc. Iată, din aceste semne vei putea să cunoști că poți să-mi placi și ești iubit de mine. Când gândești, spui sau faci ceea ce este drept, atunci să știi că tu meriți omagiile divine. Ești mulțumit de aceste semne?». Francisc a răspuns: «O, Doamne milostiv, sunt foarte mulțumit de ele și le accept cu o imensă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
reia breviarul pe care-l lăsase, ci pe primul care-i cădea sub mână, chiar dacă se afla în condiții mai rele sau deplorabile, bucurându-se foarte mult fiindcă el corespundea mai mult sărăciei promise. Deoarece frații ceruseră papei Grigore, ce iubea foarte mult Ordinul, privilegiul de a reduce și de a varia oficiul divin, el a încercat prin îndemnuri pioase, spre edificarea lor și a altora, să-i convingă să păstreze neschimbat oficiul Bisericii, spunându-le: «Fraților, dacă voiți să recitați
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pe parveniți cu hohote de plâns și izbucniri de ură. Titlul cărții din 1995, Cu dragoste, cu patimă, cu ură, indică precis afectul în clocot ca „unealtă de producție” a creației. Poetul va pendula însă între postura de trubadur, atunci când iubește și suferă, și cea de paria ostracizat, când cinismul îi provoacă o irepresibilă revoltă. Retorica disperării și răul secolului, degradarea morală, indiferența la valorile spiritului, decrepitudinea biologică, solitudinea, infernul „omului de prisos”, condamnarea artistului la perpetuă sărăcie sunt teme curente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]
-
minute despre trecutul companiei, după care, dintr-odată, a schimbat subiectul. „Uite”, a spus el, „vorba lungă, sărăcia omului. Săptămâna viitoare, vreau să tai În carne vie și vei continua s-o faci până ce-or Învăța și oamenii ăștia să iubească clientul”. E de prisos să mai adaug că știam că mă așteaptă necazuri mari. Drept instrument motivațional, omul din fața mea avea o abordare care semăna bine cu strategia clasică de tipul: „Vom continua să tragem până ce se ridică moralul trupelor
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
în viață pe eroul poemului său, rămânând fidel prietenului la necaz, așa cum făcuse și Tezeu cu Hercule, Ovidiu adaugă: "Eu nu-ți cer să-i îmblânzești cu buzduganul pe dușmanii care au pus stăpânire pe Istm, ci trebuie să mă iubești, lucru ușor, numai să vrei. Cât de dificil poate fi să-ți păstrezi loialitatea intactă? Se înțelege că tu, care persiști în a-mi rămâne fidel, nu trebuie să iei cuvintele mele ca pe un reproș în ceea ce te privește
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să aibă parte de o viață austeră, dușmanii mei să doarmă în pat de văduv și să-și întindă membrele pe toată lățimea acestuia" (v. 16-18). Nici Graecinus nu mai este aceeași persoană care discuta glumind despre posibilitatea de a iubi două femei în același timp, din moment ce consideră de datoria sa să-l dojenească pe poet pentru cauza (reală sau presupusă) care a dus la relegarea lui la Tomis. După cum observa Ovidiu în zilele fericite, anii trec, chiar dacă pe nesimțite, și
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
al jocurilor de noroc, nici nu se poate relaxa cultivând pământul, nu-i rămân decât Pieridele, slabă consolare, zeițe care nu au vreun bun meritat de la el. Fie ca Severus, care bea cu mai multă fericire de la izvorul Aoniei, să iubească întotdeauna literele, să aducă jertfe Muzelor și să-i trimită acolo vreo lucrare recentă. Se simte în cuvintele sulmonezului o stare de oboseală și de așteptare impresionantă. Ne aflăm aproape de momentul în care Ovidiu trebuie să fi primit vestea morții
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
III; IV, III; V, II (? sau lui Fabius?); V, V; V, XI; V, XIV; Ponticele, I, IV; III, I; III, VII (adresată unor amicis și indirect unor uxori). În epistola Tristele, I, VI, Ovidiu proclamă că mai puțin a fost iubită Lyde de către Antimah din Colofon, mai puțin Battis de amantul ei Fileta din Cos (340-290 î.H.), decât Fabia care a pătruns adânc în inima sa. Aceasta l-a susținut pe sulmonez în nenorocirea sa, i-a apărat patrimoniul de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
versurile poetului așadar o fac deja celebră. Trebuie să persiste în comportamentul ei fidel și se va bucura de aceeași glorie ca și Penelopa, Alceste, Andromaca, Laodamia, față de care Fabia are un avantaj: ea nu trebuie să moară, ci să iubească și să-i fie fidelă soțului; o sarcină mai ușoară pentru a-și câștiga renumele. El trage următoarea concluzie: Fabia nu trebuie să creadă că el îi amintește ceva ce ea nu face. Să-i amintească să facă ceea ce ea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Perenna (anne perenne latens Anna Perenna vocor: III, 654), nimfa liniștitului Numicius, despre care povestește pe larg mai multe variante (III, 523-696); sau Elisa, sora Didonei, identificată când cu Luna, când cu junica Inachia (fiica lui Inachus, Io, a fost iubită de Jupiter, și Iunona, din gelozie, a metamorfozat-o în junincă ale cărei peripeții amoroase le povestește în altă parte), când cu nimfa fiică a lui Atlas... Ca fiică a lui Atlas și a Pleionei 354, mai era și Maia
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cultivare (colui) la intervenția obișnuită în cadrul banchetelor festive ale lui Maximus, la recitarea himeneului, la schimbul reciproc de impresii asupra propriilor scrieri, și în sfârșit la înrudirea adevărată prin Fabia. Fabia este stimată de Marcia, soția lui Fabius; aceasta a iubit-o dintotdeauna, încă din copilărie și a primit-o printre tovarășele ei (comites); mătușa lui Augustus (matertera Caesaris) o avusese înainte printre damele sale de companie. Ovidiu a trăit fără pată, cu excepția ultimei părți a vieții sale (Proxima pars vitae
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
necesită înțelegere, imaginație, energie, cunoștințe, răbdare și, foarte important, foarte mult ajutor... Trebuie să acceptăm că a fi părinte e o meserie cu suișuri și coborâșuri, care vin normal și firesc, de multe ori imprevizibil. Este foarte important să ne iubim necondiționat copii, așa cum sunt ei și nu pentru ce fac ei. Nu trebuie niciodată să le spunem, indiferent cât de mare este boacăna pe care o fac, că nu-i mai iubim. Asta nu înseamnă să fim de acord cu
ARTA DE A FI PĂRINTE by Margareta-Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93082]
-
multe ori imprevizibil. Este foarte important să ne iubim necondiționat copii, așa cum sunt ei și nu pentru ce fac ei. Nu trebuie niciodată să le spunem, indiferent cât de mare este boacăna pe care o fac, că nu-i mai iubim. Asta nu înseamnă să fim de acord cu un comportament inadecvat, dar există alte multe metode de a-i face să înțeleagă că au făcut ceva greșit. Vi s-a întâmplat vreodată, în calitate de părinte, să nu reușiți să vă faceți
ARTA DE A FI PĂRINTE by Margareta-Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93082]
-
sînt, cum spune și titlul acestei cărți, poeți ai matinalului, trăiesc și scriu Într-o dimineață a spiritului: cu neliniște, cu orgoliu, cu un irepresibil sentiment că totul trebuie Început, Întemeiat, desăvîrșit În cel mai scurt timp. Ca romantici, ei iubesc Înserarea și Își dau Întîlnire la miezul” nopții În mijlocul unei naturi pline de semne premonitorii, Însă spiritul lor păstrează În toate situațiile prospețimea și fervoarea matinală. Spaima și orgoliul, neliniștea și Îndrăzneala, specifice spiritului Întemeietor, merg mereu Împreună, Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]