569,274 matches
-
2015. Presa a prezentat, după parada Armatei organizată cu ocazia Zilei Naționale, situația dificilă a lui Max, câinele-veteran al Armatei Române. Mircea Dușa a dispus, la 8 decembrie 2014, constituirea unui colectiv de lucru care să elaboreze un set de acte normative, privind utilizarea în MApN a animalelor de serviciu, în urma reacțiilor din mass-media apărute despre situația lui Max. Instrucțiunile din domeniu au fost modificate prin reformularea unei secțiuni, instituindu-se astfel reguli specifice privind gestionarea animalelor (caii și câinii de
Max câinele erou () [Corola-website/Science/336313_a_337642]
-
a se întoarce, dar el a respins-o. Mai târziu, în 1844, Poe a oferit prima publicare a poemului „Corbul” lui Graham, care a refuzat-o. Potrivit unor relatări, Graham i-ar fi dat 15 dolari lui Poe ca un act de caritate prietenesc, dar nu i-ar fi plăcut poezia. Graham s-a revanșat față de Poe ceva mai târziu prin publicarea eseului „Filozofia compoziției”, în care Poe vorbea despre sursele sale de inspirație pentru celebrul său poem și despre teoriile
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
are drept scop implicarea mai activă a Bisericii Ortodoxe în Mișcarea Ecumenică. Temele anunțate oficial la Conferința Pre-Sinodală Pan-Ortodoxă de la Chambésy, Elveția 2016 sunt: Conform site-ului oficial al Sfântului și Marelui Sinod: În general controversele au apărut în jurul actului pre-sinodal „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine care prevede „avansarea unității dintre creștini în lumea contemporană”. În urma unei sesiuni a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Georgiene, Prea Fericitul Ilia al II-lea a anunțat într-un comunicat de presă
Sinodul Pan-Ortodox () [Corola-website/Science/336352_a_337681]
-
a este procedura efectuată de autoritățile competente din România , prin care se atestă, pentru statele care nu au calitatea de parte a Convenției de la Haga sau cu care România nu are tratate bilaterale pentru recunoașterea reciprocă a actelor, faptul că actul notarial supus acestei proceduri este un act oficial, veracitatea semnăturii, calitatea în care a acționat semnatarul actului și identitatea sigiliului sau a stampilei de pe acest act. În România, a este o procedură diferită față de Apostilare conform Convenției
Supralegalizare () [Corola-website/Science/336363_a_337692]
-
a este procedura efectuată de autoritățile competente din România , prin care se atestă, pentru statele care nu au calitatea de parte a Convenției de la Haga sau cu care România nu are tratate bilaterale pentru recunoașterea reciprocă a actelor, faptul că actul notarial supus acestei proceduri este un act oficial, veracitatea semnăturii, calitatea în care a acționat semnatarul actului și identitatea sigiliului sau a stampilei de pe acest act. În România, a este o procedură diferită față de Apostilare conform Convenției de la Haga. Convenția
Supralegalizare () [Corola-website/Science/336363_a_337692]
-
din România , prin care se atestă, pentru statele care nu au calitatea de parte a Convenției de la Haga sau cu care România nu are tratate bilaterale pentru recunoașterea reciprocă a actelor, faptul că actul notarial supus acestei proceduri este un act oficial, veracitatea semnăturii, calitatea în care a acționat semnatarul actului și identitatea sigiliului sau a stampilei de pe acest act. În România, a este o procedură diferită față de Apostilare conform Convenției de la Haga. Convenția a avut ca scop suprimarea cerinței supralegalizării
Supralegalizare () [Corola-website/Science/336363_a_337692]
-
au calitatea de parte a Convenției de la Haga sau cu care România nu are tratate bilaterale pentru recunoașterea reciprocă a actelor, faptul că actul notarial supus acestei proceduri este un act oficial, veracitatea semnăturii, calitatea în care a acționat semnatarul actului și identitatea sigiliului sau a stampilei de pe acest act. În România, a este o procedură diferită față de Apostilare conform Convenției de la Haga. Convenția a avut ca scop suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, încheiată la 5 octombrie 1961. Statele semnatare
Supralegalizare () [Corola-website/Science/336363_a_337692]
-
cu care România nu are tratate bilaterale pentru recunoașterea reciprocă a actelor, faptul că actul notarial supus acestei proceduri este un act oficial, veracitatea semnăturii, calitatea în care a acționat semnatarul actului și identitatea sigiliului sau a stampilei de pe acest act. În România, a este o procedură diferită față de Apostilare conform Convenției de la Haga. Convenția a avut ca scop suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, încheiată la 5 octombrie 1961. Statele semnatare ale prezenței convenții, dorind să suprime cerință supralegalizării diplomatice
Supralegalizare () [Corola-website/Science/336363_a_337692]
-
oficial, veracitatea semnăturii, calitatea în care a acționat semnatarul actului și identitatea sigiliului sau a stampilei de pe acest act. În România, a este o procedură diferită față de Apostilare conform Convenției de la Haga. Convenția a avut ca scop suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, încheiată la 5 octombrie 1961. Statele semnatare ale prezenței convenții, dorind să suprime cerință supralegalizării diplomatice sau consulare a actelor oficiale străine, au decis să încheie o convenție în acest sens. Actele și documentele care pot fi supralegalizate
Supralegalizare () [Corola-website/Science/336363_a_337692]
-
este o procedură diferită față de Apostilare conform Convenției de la Haga. Convenția a avut ca scop suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, încheiată la 5 octombrie 1961. Statele semnatare ale prezenței convenții, dorind să suprime cerință supralegalizării diplomatice sau consulare a actelor oficiale străine, au decis să încheie o convenție în acest sens. Actele și documentele care pot fi supralegalizate sunt acte originale, copii legalizate și traduceri legalizate ale acestora. Unele documente necesită a fi vizate de autoritatea competența, înainte de a fi
Supralegalizare () [Corola-website/Science/336363_a_337692]
-
avut ca scop suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, încheiată la 5 octombrie 1961. Statele semnatare ale prezenței convenții, dorind să suprime cerință supralegalizării diplomatice sau consulare a actelor oficiale străine, au decis să încheie o convenție în acest sens. Actele și documentele care pot fi supralegalizate sunt acte originale, copii legalizate și traduceri legalizate ale acestora. Unele documente necesită a fi vizate de autoritatea competența, înainte de a fi supralegalizate.
Supralegalizare () [Corola-website/Science/336363_a_337692]
-
străine, încheiată la 5 octombrie 1961. Statele semnatare ale prezenței convenții, dorind să suprime cerință supralegalizării diplomatice sau consulare a actelor oficiale străine, au decis să încheie o convenție în acest sens. Actele și documentele care pot fi supralegalizate sunt acte originale, copii legalizate și traduceri legalizate ale acestora. Unele documente necesită a fi vizate de autoritatea competența, înainte de a fi supralegalizate.
Supralegalizare () [Corola-website/Science/336363_a_337692]
-
poate fi considerat o a treia ipostază a mării liniștite. Cântecului matelotului este precedat de acest episod, care a expus natura ca parte definită a poemului. În următorul episod care vizează latura umană, putem sesiza filosofia înfrățirii cu natura, prin actul morții, element care a însoțit și creația lui Mihai Eminescu ("Mai am un singur dor"). Versiunea literară în limba bretonă (considerată și cea originală) utilizează rime împerecheate în patru versuri a câte 12 silabe fiecare. Cântecul breton aduce în expunerea
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
solist cu surdină, când oboiul din culise interpretează un cântec nostalgic. Soloul de oboi, o tipică monodie enesciană, este comparat de Clemansa Liliana Firca cu aminitirea cântecului păstorului de lângă porțile Tebei, din începutul celui de-al doilea tablou din "Oedipe", actul doi. Mersul melodic pastoral dobândește treptat accente de recitativ acompaniate de acordurile orchestrei, iar ansamblul are rolul de a ilustra stolul păsărilor călătoare. Ultimele două părți, "Pârâu sub lună" și "Dansuri țărănești", sunt din nou destul de contrastante. Penultima parte descrie
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
cel mai amănunțit, emană o atmosferă de nostalgie pe care Enescu o creează introducând o melodie lentă, în care predomină modul dorian și intervale de cvintă și cvartă, alături de tritonuri surprinzătoare. Cântecul păstorului amintește prin timbrul cornului englez de Preludiul actului al treilea din "Tristan și Isolda" de Wagner, cântat de oboiul din culise. Tot cu ajutorul instrumentelor din culise este ilustrat cântecul păsărilor călătoare și al corbilor, Enescu obținând acest efect cu o inventivitate deosebită, implicând patru trompete cu surdină care
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
separată cu inamicul, fiind considerată astfel un stat necombatant, n-a fost invitată la semnarea respectivei Convenții și nici nu i s-a cerut părerea în ceea ce privește prevederile ei. Românii nu s-au împăcat însă niciodată cu unele prevederi ale acestui act, mai ales cu cele care au avut ca subiect trasarea liniei de demarcație și menținerea administrației transilvănene sub control ungar. Considerată totuși mai târziu aliate, trupele române au trecut Carpații Orientali și fără incidente majore, au ocupat până la 15 decembrie
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
au refuzat să retragă soldații mobilizați între timp pentru a face față înaintării române, guvernul Ungariei și-a dat în final acordul pentru aceasta. Conducerea aparatului administrativ regional maghiar precum și comandamentul său militar au rămas însă pe loc, într-un act simbolic dorit a semnaliza continuitatea juridică, iar trupele ungare au început să se concentreze în nord-estul depresiunii transilvane. Forțele armate române au continuat să preseze presate încet înainte și ca urmare a eforturilor Guvernului României și ale Consiliului Dirigent, linia
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
ceilalți aliați a recunoscut statutul de aliat al acesteia, anunțând însă că tratatul din 1916 va constitui doar o bază de discuție la Conferința de Pace. În luna decembrie 1918 unirea Transilvaniei cu România a fost deja proclamată, dar acest act nu ar fi fost suficient pentru ca această unire să fie garantată politic, militar și diplomatic. De aceea, pentru preluarea puterii statale organismele politice locale și centrale ale românilor transilvăneni în strânsă colaborare cu armata română care traversase Carpații, au conlucrat
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
necombatant, astfel că n-a fost invitată la semnarea acestei Convenții și nici nu i s-a cerut părerea în ceea ce privește prevederile ei. Nefiind reprezentați la tratative și aflați într-un context în care interesele nu le fuseseră bine reflectate în actul încheiat, românii nu s-au împăcat niciodată cu unele prevederi ale acestuia, în special cu cele care au avut ca subiect trasarea liniei de demarcație și menținerea administrației transilvănene sub control ungar. De cealaltă parte însă, guvernul Károlyi a încercat
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
nu s-au împăcat niciodată cu unele prevederi ale acestuia, în special cu cele care au avut ca subiect trasarea liniei de demarcație și menținerea administrației transilvănene sub control ungar. De cealaltă parte însă, guvernul Károlyi a încercat să prezinte actul drept o recunoaștere a integrității teritoriale a Ungariei. Începând cu 26 noiembrie 1918, la Budapesta a funcționat o misiune militară franceză cu menirea de a supraveghea aplicarea Convenției de Armistițiu. Conducerea acesteia a fost încredințată locotenent-colonelului Fernand Vix. După o
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
și a încercat să trateze cu Armata Mackesen în același scop. Forțele existente ar fi putut să încerce să împiedice Armata Română să treacă de râul Mureș, dar guvernul budapestan temându-se de potențialele repercusiuni internaționale ale unui astfel de act defensiv, a ales să respecte termenii Armistițiului de la Belgrad și să caute o soluție mediată. Incertitudinile privind intențiile Conferinței de Pace de la Paris, precum și declarațiile sau măsurile - contradictorii din punctul de vedere ungar atât ale generalilor francezi, care s-au
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
Acesta era asistat de către un aparat administrativ multipartinic format din 14 departamente, al cărui rol era acela de a administra civil un teritoriu aflat în continuă scădere. Atât Apáthy cât și aparatul său au rămas pe loc și, într-un act simbolic dorit a semnaliza continuitatea juridică, a rămas un timp și comandamentul militar ungar. Între timp, ungurii mobilizaseră aproximativ 3.000 de oameni pentru a opri avansul trupelor române, dar după înțelegerea din 31 decembrie de la Cluj dintre Bethelot și
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
naziști care au fugit din oraș au fost degradați și trimiși ca simpli soldați să lupte pe [[frontul de răsărit (al doilea război mondial)|frontul de răsărit. Von Schwerin era dispus să capituleze. Pe 13 septembrie însă, chiar înainte de trimită actul de capitulare pe care îl semnase, von Schwerin a primit ordinul să organizeze un contraatac și să străpungă liniile acestora la sud-vest de oraș. Generalul s-a conformat ordinelor primite și a organizat operațiunea folosind unitățile de [[panzergrenadier]]i. Încercarea
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
octombrie, elemente ale Diviziei a 30-a de infanterie au străpuns liniile defensive germane în mai multe locuri și au ajuns în fața orașului Palenberg. Aici, infanteriștii au trebuit să lupte pentru fiecare cucerirea fiecărei străzi și case. Au fost înregistrate acte de curaj și eroism deosebite, precum cea a soldatului Harold G. Kiner, care avea să fie decorat cu [[Medal of Honor]] pentru că și-a salvat doi camarazi aruncându-se pe o grenadă germană. Lupte la fel de grele s-au dat și
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
activ al asaltului. Pe 21 octombrie, soldații Regimentului al 26-lea de infanterie și ai batalionului de sprijin au reușit să cucerească zona centrală a orașului Aachen;. În aceeași zi, ultimele forțe germane din hotelul Quellenhof au capitulat, acesta fiind actul final al luptei pentru cucerirea orașului de către americani. În luptele Aachen, americanii și germanii au înregistrat pierderi foarte mari. În vreme ce primii au pierdut peste 5.000 de soldați morți, cei din urmă au pierdut peste 5.000 de morți și
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]