56,932 matches
-
două alternative recente (să nu credeți că povestitorii s-au lăsat de tot de meserie...) la ,filmele", doar parțial color, ale copilăriei: De-ale prințeselor și patrupezilor, cartea Iaromirei Popovici, de curînd publicată la Curtea veche, și Întîmplări din noaptea Soarelui de Lapte, romanul lui George Bălăiță, apărut în 2004 la Gramar. Începeam, și nu doar fiindcă înaintea cărților de povești stau, mai totdeauna, cărțile de colorat, de la paleta de pictură. Iaromira Popovici pictează, în tonuri foarte tari, o lume altminteri
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
fază", pe care nu-i fură povestea, dimpotrivă, știu să-i pună piedică, s-o rotească, să-i dea un praf de paradox și de intertext. Așa că nici prin cap nu-mi trece să le contest, Întîmplări-lor din noaptea Soarelui de Lapte, statutul de roman. Un roman care știe bine ce e aceea o poveste, ia distanță, glumește, dar alunecă, de parcă așa ar fi normal, în dulcile capcane colorate ale miraculosului imediat. De pildă. Copilul, Cantemir, primește în dar un
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
dispare, într-o altă noapte, la frații ei, prăduind înainte cotețele. The Call of the Wild. Aceeași chemare, spre lumile alternative, îi încearcă pe toți copiii (și poate că nu doar pe ei...), luminați, la ceas de seară, de un soare provizoriu, ca dinții de lapte. Știind asta, Iaromira Popovici și George Bălăiță nu toarnă, din tipare, imperii de baga, ci răscolesc, pare-se că la întîmplare, pietrișul din terasamentul prozelor ,serioase", pe-acolo pe unde cîte-o grăunță mai lucioasă se
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
a trecut. O: În clipa fericită a uitării Vii cugetul să-mi tulburi, zgândărești Vechi amintiri ca roiul de albine; Batjocura ta-ngheață orice faptă, Istoria-i scăzută, nencheiată, Și cântărind apoi cât prețuiesc Un plop cu-argintul frunzelor în soare Și visele poetului, șoptești Prin colțuri că acestea-s umbră vană. D: De amăgire mintea ți-e ticsită, Precum o floare dată-unui moșneag: Îndată ce-și amână moartea clipa Sorocului, întregul deslușește. Materia de timpul o distruge, Zadarnic preț mai
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Mie-mi place gustul Amar al vieții, chinul de-a gândi Cu capul meu, cu remușcări cu tot, Să-nfrunt ispitele ce stau la pândă. D: Mărturisește, biet ascet sărman, Ce dulci sunt bogăția și puterea: Îți dau aripi, spre soare să te-nalți, Alungă umbra, satisfac dorințe, În cârdășii îți înlesnesc viața. Și cumperi ce poftești, că-i de vânzare. Mizeria din jur când o contempli, Plăcerea ta e mult mai rafinată. O: N-ai două vieți, prietene. Trăiește Pe
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
a lungul mileniilor, inițiative mărețe. Una a fost aceea de a-și căli destinul, pînă la trecerea cuțitului dincolo de os. Alta a fost ideea de a se apleca după cum bate vîntul fiindcă, susținea el, pînă la urmă tot va ieși soarele de undeva. Iar a treia, cea mai ingenioasă, promitea răzbunare tuturor dușmanilor care nu mai erau. Aceste reguli, împreună cu nemaipomenita măiestrie de a lăsa zarurile după cum au căzut, au făcut din poporul Bundy ceea ce este astăzi, ba chiar mai puțin
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
pour la bonne bouche, câteva versuri dintr-o poezie caracteristică pentru virtuțile realismului socialist, intitulată Partidul (regret că-mi lipsește talentul pentru a putea reda cum se cuvine în românește marile virtuți poetice ale versurilor): El ne-a dat totul, soare și vânt, și niciodată n-a fost zgârcit, unde era el acolo era viață, ceea ce suntem, suntem datorită lui. Partidul, partidul are întotdeauna dreptate. cine jignește viața este prost sau rău, cine apără omenirea are întotdeauna dreptate, astfel crește din
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
al III-lea se petrece un lucru interesant căruia, din cîte știu, comentatorii nu i-au dat atenție. Actul I începe cu celebrul monolog al lui Richard, doar duce de Gloucester pe atunci: Azi iarna dezbinării s-a schimbat Prin soarele familiei York în vară. (I.1) Soarele, de pe blazonul lui Eduard al IV-lea, răsărise pentru clanul York după bătălia de la Tewkesbury (4 mai 1471) și moartea lui Henric al VI-lea (21 mai 1471). Deși monologul începe cu „acum
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
interesant căruia, din cîte știu, comentatorii nu i-au dat atenție. Actul I începe cu celebrul monolog al lui Richard, doar duce de Gloucester pe atunci: Azi iarna dezbinării s-a schimbat Prin soarele familiei York în vară. (I.1) Soarele, de pe blazonul lui Eduard al IV-lea, răsărise pentru clanul York după bătălia de la Tewkesbury (4 mai 1471) și moartea lui Henric al VI-lea (21 mai 1471). Deși monologul începe cu „acum” (Now), tradus prin Azi, Richard vorbește de
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
a luat rămas bun de la domnul Conz sărutîndu-i mîna cu o eleganță desăvîrșită. Își petrece ziua în chipul cel mai simplu. Dimineața, mai ales vara, cînd este mult mai neliniștit și mai frămîntat decît de obicei, se trezește la răsăritul soarelui sau înainte și iese de îndată să se plimbe prin curtea casei. Această plimbare durează uneori patru sau cinci ore, pînă cînd obosește. îi place să-și treacă vremea lovind cu o batistă în ulucile gardului sau smulgînd iarba. Orice
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
Ulianov, și pe Stalin, dar gruzinii care păstrează la Gorâi o casă și o statuie, „Maica Rusia”, mama lui Stalin, călăul Gruziei și al tuturor popoarelor prigonite de marele imperiu? Prin toată lumea aș putea umbla cu sentimentul că luminează același soare, aceeași credință în istoria care a născut și a ținut în picioare nații și destine și care trebuie cinstită și ocrotită și povestită celor tineri. Dar vreau să ajung la un popor anume care e lipit de sufletul meu și
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
localitate din departamentul Marne, în nord-estul Franței, unde sănătatea localnicilor este tot în mâna medicilor români: unul pentru cabinetul stomatologic și un altul așteptat ca medic generalist, aici practicând deja de mai mulți ani și un dermatolog român, medicul Delia Soare. „Medicii francezi nu vor să vină aici. Dar asta nu este o problemă, medicii străini au pregătirea necesară”, punctează primărița din Pargny-sur-Saulx, Denise Guérin. Clișee demontate Un studiu realizat de Centrul Român de Politici Europene și intitulat „ Discursul anti-migrație cu
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
menținută de noi toți. În prezent, structura politică și economică mondială se află în curs de revizuire profundă, iar pacea la nivel mondial încă se mai confruntă cu provocarea realității complicate. Pacea este la fel ca aerul și ca lumina soarelui, beneficiem inconștient de ele, însă este dificil să supraviețuim în lipsa lor. În contextul în care lumea devine pe zi ce trece o soartă comună, doar pacea, dezvoltarea și câștigul comun pot fi direcția strategică fundamentală în rezolvarea chestiunilor internaționale. Este
Învăţând din istorie, vom îmbrăţişa un viitor paşnic () [Corola-website/Journalistic/296506_a_297835]
-
meu rămuros iar acest câine e câinele meu. FLUIERAȘ: (ca Thisbe): Mormântul lui Ninny e-aici. Unde-i iubitul? ULUC: (ca Leul): O! Leul rage. Thisbe aruncă voalul jos și fuge afară.(...) MOSOR: (ca Pyram) O, lună, raza ta de soare-i faină. Îți mulțumesc pentru lumina bună Prin ea, îndată, voi zări în taină Chipul iubitei și ce vrea să-mi spună. Dar stai! Vai, vai! Ce văd? E bai! Ce nenorocire mare! Ochii văd acum Ce este în drum
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
capăt în altul Grecia-ntreagă”, sună, răsună semne războinice din vocea lui Sekelianos la moartea poetului național Palamas. Toți munții Pleiadei și ruinele templelor delfice îl ascultau pe bărbatul care-ndrăznise să le dea viață, el răzvrătitul ruinat în iluzii. „Soare, prieten oriental, tichie de aur a minții mele, mi-e drag să te port de-a lungul, de-a latul, dar, vai, nu mai pot!” oftează chiar el, Kazandzakis, în strania lui „Odissee”, năucitorul călător peste mări, peste țări, în preajma
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
Kostas Karyotakis înainte de sinucidere. „Doar pentru că tu m-ai iubit m-am născut și mi-a fost dată întreaga viață”, îi răspundea peste moarte, prea tânără moartă și ea de ftizie Polydouri Maria, o Magda Isanos a insulelor calcinate de soare. „Oriunde merg, duc Grecia-n mine ca pe o rană” șoptește poetul în frac, ambasadorul Seferis, încununatul dintâi cu laurii Nobel, prietenul marinarilor triști, iscoditorul prin mitologii, cel ce regreta c-a lăsat „printre degete să-i curgă un râu
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
este rodiul nebun Ce le pune încrezător în verzile coșuri luminile Ce umple de triluri numele lor, spuneți-mi, Este rodiul nebun în război cu norii din lume? Ziua ce de invidie se împodobește cu șapte feluri de aripi Înconjurând soarele veșnic cu o mie de prisme Toate-orbitoare, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel care-nvâlvoră coama cu sute de biciuri în goană Nicicând întristat, nicicând plângăreț, spuneți-mi, este rodiul nebun În gura mare strigând speranța ce încă răsare? Spuneți-mi
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
Cel care-n grabă descheie caldele zilei mătăsuri? În rochii de-ntâi april și-n greieri de mijloc de august Spunei-mi, cel ce se joacă, cel ce se mânie, cel ce ia mințile Scuturând întunecimile rele, negre-ale spaimei, În brațele soarelui săgetând păsările amețitoare, Spuneți-mi, este rodiul nebun cel care-n pieptul lucrurilor aripi deschide În pieptul visărilor noastre profunde, este rodiul nebun? Și-acum, Măriile-Voastre, poeți ai Eladei, puțini pomeniți și prea mulți nepomeniți aici, vă poftesc să alegeți
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
prun în floare ca flocii înspumați dintre picioarele tale răscrăcărate azi e nelocuită ce-i drept cheia e-n broască pe dinăuntru dinăuntru se mai poate citi pe tăbliță că-i INTERZIS deasupra cocoloașelor de vopsea verde gudronată și totuși soarele dogorește încins pe pompele chezaro-crăiești le mângâie până seara mă așez îmi place să ascult să privesc o stea când încă nu cade nu cădem ba chiar când încă nu-i stea atunci deja prunii recită mireasma magiunului una mie
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
ajungă primul la el? Mister! Destinul cu cap de taur sau fata? A recitat o străveche poezie islandeză. DEMÉNY PÉTER Curcubeul Nu mă interesează imposibilul și posibilul, nu mă interesează iubirea și ruptura, nu - prietenia și ostilitatea, bucuria și tristețea, soarele dogoritor și ploaia - ci, mai curând, curcubeul, cum, după câte-o aversă absurdă, neașteptată, copleșitoare, răsare deasupra noastră, o graniță vizibilă și-atât, ce nu separă nimic, pur și simplu, apare splendid și nebun, pur și simplu, e-acolo, căci
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
poate nimeni nu va plînge Plecarea asta din viață... De lîngă șură, răzimată, Te va privi muncita sapă, De-ar ști vorbi surata bună, Amar te-ar prohodi la groapă”: „O viață-ntreag-am fost tovarăși, În ploi și-n arșiță de soare, De truda palmei tale aspre Eu m-am făcut strălucitoare. Sclipirea mea spune rușinea Și jalea care mă purta: M-ai frînt de glia tuturora, Dar n-am săpat moșia ta!”. Nu există multe asemenea exemple dovedind marea artă a
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
ba chiar și sugestii de factură simbolistă prinse într-un limbaj aluziv, pînă acum absent. Simbolismul însuși supraviețuia însă atunci cu greutate; simboliste sunt versurile-epitaf ale lui Goga, săpate pe mormîntul său de la Ciucea: „Jur-împrejur e largul care cîntă, E soare-n cer, e sărbătoare sfîntă Și-n vreme ce mi-a amuțit pămîntul Fiorul păcii-n suflet mi se lasă, Eternități îmi flutură veșmîntul; Simt Dumnezeu cum mă primește-n casă...” (Din larg). Puțini scriitori români au ajuns miniștri, și
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
ar fi luat ochelarii. E singur. Dar absolut toate se află aici, aici, aci. Apăsarea care apasă greu pe munca noastră de zi și pe patul nostru de noapte. Războiul. Elegie Deschid prima ușă. E o imensă cameră inundată de soare. Trece pe stradă o mașină greoaie și face să tremure porțelanurile. Deschid cea de-a doua ușă. Prieteni! Ați băut umbră de-ați devenit vizibili. Ușa numărul trei. O cameră strâmtă de hotel. Cu vedere spre o străduță. Un felinar
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
mașină iar Baltica e aproape și robinetul singuratic stă sumețit ca o statuie ecvestră printre eglantieri. Are gust de fier apa. Munți negri La următorul cot al drumului, autocarul se desprise de umbra rece a muntelui, își întoarse botul spre soare și o luă drept în sus urlând. Noi ne înghesuiam în autocar. Era cu noi și bustul dictatorului împachetat în hârtie de ziar. Trecea o sticlă de la o gură la alta. Moartea, această pată de naștere, creștea mai mult sau
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
tuturor celor pe care eu le-am desemnat ca definitorii, nădăjduiesc): Cum mi se-arată fără de vină demonii negri de pe colină! (...) Oare doar mie mi se arată neamul lor, veșnic fără de pată? Eu doar sunt martorul tristelor ginte de care soarele se dezminte? (...) Trupul lor însă nu-i spre vedere, suflul lor arde lumea de sfere, și-i contemplarea pieire lină a nenumiților de pe colină.
Coline cu demoni by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/8182_a_9507]