57,196 matches
-
Daishi (Saichō) pe care îl consideră drept „Buddha viu”, activitățile zilnice ale călugărilor includ meditația în șezut ([[zazen]]) și studierea sutrelor, precum și menținerea curățeniei în curte și în sala de exerciții ([[dojo]]). Astfel călugării petrec 12 ani, fără să părăsească muntele Hiei, locuind departe de grijile lumești. Cea mai importantă parte a practicilor ascetice de la Enryaku-ji este . Aceste practici au o istorie lungă și sunt tradițional trasate până la călugărul Sōō (831-918), cunoscut pentru autoizolarea sa pe panta sudică a muntelui Hiei
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
părăsească muntele Hiei, locuind departe de grijile lumești. Cea mai importantă parte a practicilor ascetice de la Enryaku-ji este . Aceste practici au o istorie lungă și sunt tradițional trasate până la călugărul Sōō (831-918), cunoscut pentru autoizolarea sa pe panta sudică a muntelui Hiei (în prezent templul Mudo-ji) și pentru pelerinajul său prin munții Hira la nord de Hiei. De-a lungul secolelor, aceste practici au fost preluate de către alți călugări, modificate și sistematizate. Cu toate că se cunoaște foarte puțin despre practicarea de kaihōgyō
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
parte a practicilor ascetice de la Enryaku-ji este . Aceste practici au o istorie lungă și sunt tradițional trasate până la călugărul Sōō (831-918), cunoscut pentru autoizolarea sa pe panta sudică a muntelui Hiei (în prezent templul Mudo-ji) și pentru pelerinajul său prin munții Hira la nord de Hiei. De-a lungul secolelor, aceste practici au fost preluate de către alți călugări, modificate și sistematizate. Cu toate că se cunoaște foarte puțin despre practicarea de kaihōgyō până la distrugerea mănăstiri în 1571, după această dată doar 48 de
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
cel Mare și numită după patronul său, Marc Antoniu. Ea a fost ridicată pe locul unor fortărețe ptolemeice și hașmoneice, la capătul estic al marelui zid al orașului (al doilea zid), pe partea de nord-est a orașului, în apropiere de Muntele Templului și Scăldătoarea Bethesda. Cu toate că reconstituirile moderne prezintă adesea cetatea ca având un turn la fiecare din cele patru colțuri, istoricul Josephus se referă în mod repetat la ea ca "turnul Antonia" și afirmă că a fost construită de Ioan
Cetatea Antonia () [Corola-website/Science/335892_a_337221]
-
legătură după unitatea de măsură furlong, așa că Whiston a folosit cuvintele „un spațiu nu prea mare față de pământ”. War VI, 2, 144 Bazându-se pe topografia Ierusalimului și pe imposibilitatea de a plasa șase sute de picioare mai spre nord față de Muntele Templului, traducerea lui Whiston ascunde existența lor, cu toate că există zece referințe în Iosephus la aceste poduri. Înaintea Primului Război Iudeo-Roman, Antonia a adăpostit o parte a garnizoanei romane din Ierusalim. Romanii au depozitat acolo veșmintele marelui preot. În timpul apărării Templului
Cetatea Antonia () [Corola-website/Science/335892_a_337221]
-
Nava acostează la 19 ianuarie 1939 pe Coasta Prințesa Martha, teritoriu pe care l-au numit Neuschwabenland () și se începe imediat cartografierea zonei. Avioanele au efectuat mai multe zboruri de recunoaștere, și peste 16.000 de fotografii aeriene care includeau munți și lacuri neacoperite de gheață. Pe teritoriul , Germania a început construirea unei baze de cercetare în Antarctica, denumită Point 211, pentru conceperea de arme ultra secrete, cât și o bază militară în care accesul se făcea cu submarine. Totodată, se
Noua Șvabia () [Corola-website/Science/335908_a_337237]
-
se caracterizează printr-o mare diversitate și complexitate. Din întreaga suprafață a României, 28% este ocupată de munți (peste 800 m altitudine), 42% de dealuri și podișuri (200-800 m altitudine) și 30% de câmpii (sub 200 m altitudine). Relieful este axat pe arcul Carpaților. În centrul teritoriului se află Podișul Transilvaniei, înconjurat de lanțurile muntoase ale Carpaților Orientali
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
orogen, alături de care evoluează relieful vulcanic și cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile, marne, nisipuri și depozite leossoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte ale Carpaților Meridionali și în Munții Rodnei, prin circuri glaciare, în timp ce relieful periglaciar este distribuit, în mod variat, pe întreg teritoriul țării. De asemenea, relieful fluviatil și cel litoral au o reprezentare specifică pe teritoriul României. este caracterizat prin patru elemente: varietate, proporționalitate, complementaritate și dispunere
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
relieful fluviatil și cel litoral au o reprezentare specifică pe teritoriul României. este caracterizat prin patru elemente: varietate, proporționalitate, complementaritate și dispunere simetrică, dat fiind numărul mare de forme de relief, repartiția aproximativ egală a principalelor unități de relief (35% munți, 35% dealuri și podișuri și 30% câmpii) și gruparea reliefului. Carpații Românești se extind ca un inel, ce închide o mare depresiune în centrul țării, cea a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați, cu un etaj alpin, pășuni alpine
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
relief, repartiția aproximativ egală a principalelor unități de relief (35% munți, 35% dealuri și podișuri și 30% câmpii) și gruparea reliefului. Carpații Românești se extind ca un inel, ce închide o mare depresiune în centrul țării, cea a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați, cu un etaj alpin, pășuni alpine și întinse suprafețe de eroziune, a căror altitudine maximă se atinge în vârful Moldoveanu (din Munții Făgăraș), la 2 544 de metri. Pe teritoriul României, Munții Carpați au o lungime
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
un inel, ce închide o mare depresiune în centrul țării, cea a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați, cu un etaj alpin, pășuni alpine și întinse suprafețe de eroziune, a căror altitudine maximă se atinge în vârful Moldoveanu (din Munții Făgăraș), la 2 544 de metri. Pe teritoriul României, Munții Carpați au o lungime de 910 km. La exterior Munților Carpați se află un inel de dealuri — Subcarpații și Dealurile de Vest — locurile cele mai populate, datorită bogatelor resurse de
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
cea a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați, cu un etaj alpin, pășuni alpine și întinse suprafețe de eroziune, a căror altitudine maximă se atinge în vârful Moldoveanu (din Munții Făgăraș), la 2 544 de metri. Pe teritoriul României, Munții Carpați au o lungime de 910 km. La exterior Munților Carpați se află un inel de dealuri — Subcarpații și Dealurile de Vest — locurile cele mai populate, datorită bogatelor resurse de subsol (petrol, cărbuni, sare) și condițiilor favorabile culturii viței-de-vie și
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
un etaj alpin, pășuni alpine și întinse suprafețe de eroziune, a căror altitudine maximă se atinge în vârful Moldoveanu (din Munții Făgăraș), la 2 544 de metri. Pe teritoriul României, Munții Carpați au o lungime de 910 km. La exterior Munților Carpați se află un inel de dealuri — Subcarpații și Dealurile de Vest — locurile cele mai populate, datorită bogatelor resurse de subsol (petrol, cărbuni, sare) și condițiilor favorabile culturii viței-de-vie și pomilor fructiferi. În est și sud se extind trei mari
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
geografică a țării în zona climatului temperat-continental și de prezența arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificări ale acestor particularități. Carpații Românești se extind ca un inel, care închide o mare depresiune în centrul țării, a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați (de văi transversale total sau parțial) și prezintă un număr însemnat de depresiuni intracarpatice (cu diferite geneze), cu un spectaculos etaj alpin, cu pașuni alpine, cu întinse suprafețe de eroziune. Acești munți au fost, din cele
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
țării, a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați (de văi transversale total sau parțial) și prezintă un număr însemnat de depresiuni intracarpatice (cu diferite geneze), cu un spectaculos etaj alpin, cu pașuni alpine, cu întinse suprafețe de eroziune. Acești munți au fost, din cele mai vechi timpuri, loc de retragere și de adăpost al populației pe timpul invaziilor străine. Datorită caracteristicilor locale, au apărut și așezări permanente (în depresiuni și pe culoarele de vale), dar și temporare (odăi, sălașe) care ating
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
alpin, bine individualizat prin direcția generală a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate și structură. Rezistența Platformei Ruse le-a impus Carpaților la formare o direcție de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, direcție modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean. Astfel, Munții Carpați, care se ridică până la peste 2 500 m, domină relieful României, altitudinea maximă de 2 544 m fiind în vârful Vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș. Carpații sunt apreciați ca munți cu înălțime mijlocie și mică și au altitudinea medie
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
direcție de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, direcție modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean. Astfel, Munții Carpați, care se ridică până la peste 2 500 m, domină relieful României, altitudinea maximă de 2 544 m fiind în vârful Vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș. Carpații sunt apreciați ca munți cu înălțime mijlocie și mică și au altitudinea medie de 840 m. De asemenea, circa 90 % din suprafața lor se află sub altitudinea de 1500 m. Cea mai mare parte din aria carpatică având
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean. Astfel, Munții Carpați, care se ridică până la peste 2 500 m, domină relieful României, altitudinea maximă de 2 544 m fiind în vârful Vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș. Carpații sunt apreciați ca munți cu înălțime mijlocie și mică și au altitudinea medie de 840 m. De asemenea, circa 90 % din suprafața lor se află sub altitudinea de 1500 m. Cea mai mare parte din aria carpatică având peste 2000 m, în proporție de
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
840 m. De asemenea, circa 90 % din suprafața lor se află sub altitudinea de 1500 m. Cea mai mare parte din aria carpatică având peste 2000 m, în proporție de 85 %, se află între Valea Prahovei și Culoarul Timiș-Cerna. Treapta munților prezintă, deci, diferențieri din punct de vedere hipsometric: Carpații Meridionali, cu altitudinea medie de 1136 m, Carpații Orientali, cu altitudinea medie de 950 m și Carpatii Occidentali, cu altitudinea medie de 654 m. Carpații românești se împart în trei mari
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
deci, diferențieri din punct de vedere hipsometric: Carpații Meridionali, cu altitudinea medie de 1136 m, Carpații Orientali, cu altitudinea medie de 950 m și Carpatii Occidentali, cu altitudinea medie de 654 m. Carpații românești se împart în trei mari grupe: Munții reprezintă o treime (33%) din teritoriul României. În anul 2011, în această zonă existau 826 de localități, din care 80 de orașe mici și mari. În anul 2015, aproximativ 16 la sută din populație mai locuia în zonele montane ale
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
de 7 milioane de euro. a fost creat prin Decizia Academiei Române din 17 decembrie 2008, în cadrul Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu“ al Academiei. Specialiștii Centrului caută soluții pentru creșterea productivității și a calității vieții în așezările de munte. În anul 2015, aproximativ 16 la sută din populație mai locuia în zonele montane ale României. Activitatea economică tradițională în munții României este creșterea animalelor, dar ea este treptat abandonată, fiind preferate altele mai rentabile. Cu o suprafață construită de
CE-MONT () [Corola-website/Science/335920_a_337249]
-
Costin C. Kirițescu“ al Academiei. Specialiștii Centrului caută soluții pentru creșterea productivității și a calității vieții în așezările de munte. În anul 2015, aproximativ 16 la sută din populație mai locuia în zonele montane ale României. Activitatea economică tradițională în munții României este creșterea animalelor, dar ea este treptat abandonată, fiind preferate altele mai rentabile. Cu o suprafață construită de 3.500 mp și dotat cu 12 laboratoare de studii și de cercetare, acesta este singurul Centru de Economie Montană din
CE-MONT () [Corola-website/Science/335920_a_337249]
-
bulgară, după lucrarea lui din 1667, "Istoria Bulgariei". Cei mai mulți bulgari sunt învățați că el a fost strămoșul Renașterii Naționale Bulgare. Paisie s-a născut în eparhia de Samokov, probabil în satul Bansko. El s-a stabilit la mănăstirea Hilandar de la Muntele Athos în 1745, unde a fost mai târziu ieromonah și locțiitor de stareț. După ce a strâns materiale timp de doi ani printr-o muncă asiduă și chiar prin vizitarea țărilor populate de germani, el a terminat "Istoria slavo-bulgară" în 1762
Paisie de la Hilandar () [Corola-website/Science/335926_a_337255]
-
Metodiu, un capitol despre sfinți bulgari și un epilog. În timpul călătoriei sale în Bulgaria în calitate de călugăr cerșetor, el a adus scrierea sa, care a fost copiată și răspândită în rândul bulgarilor. Se crede că ar fi murit pe drumul spre Muntele Athos, în apropiere de Ampelino (actualul oraș Asenovgrad). Vârful Paisiy de pe insula Livingston din arhipelagul South Shetland (Antarctida) este numit după . Sfântul este reprezentat pe aversul bancnotei bulgare de 2 leva, emisă în 1999 și 2005.
Paisie de la Hilandar () [Corola-website/Science/335926_a_337255]
-
verii. Complexul turistic cuprinde mai multe hoteluri și restaurante. Este, de asemenea, una dintre cele mai sudice stațiuni de schi din Europa. Este un complex de familie prietenos și potrivit pentru schiorii începători și intermediari. Stațiunea se află în sudul Munților Rodopi, la o altitudine de 1620 de metri deasupra nivelului mării. Cel mai înalt vârf din zonă, Snejanka (în ), situat la altitudinea de 1928 m, este la doar câteva sute de metri deasupra stațiunii. Pamporovo este situată la aproximativ 260
Pamporovo () [Corola-website/Science/335927_a_337256]