57,801 matches
-
a înlocuit prima obsesiune printr-o alta, prezentă și azi. O femeie de lume, onestă până atunci, se lasă ademenită într-o aventură de dragoste, care, deși pe căile de persuasiune ale oricărei dragoste, îi amorțește scrupulele morale. A fost iubită și a iubit, și atât îi ajunge; când se coboară pe scară, de la locul de întâlnire, întâmplarea o face să audă din gura unei femei din popor cuvântul cu care, în toată cruditatea ei, morala publică îi califică fapta" (p.
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
obsesiune printr-o alta, prezentă și azi. O femeie de lume, onestă până atunci, se lasă ademenită într-o aventură de dragoste, care, deși pe căile de persuasiune ale oricărei dragoste, îi amorțește scrupulele morale. A fost iubită și a iubit, și atât îi ajunge; când se coboară pe scară, de la locul de întâlnire, întâmplarea o face să audă din gura unei femei din popor cuvântul cu care, în toată cruditatea ei, morala publică îi califică fapta" (p. 269). Subiectul nuvelei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Mama, esti pe lume Tot ce-i mai frumos, Ochii tăi sunt limpezi, Glasul ți-e duios Dragostea ta mare Mie-mi este scut, Mama, ia-mă-n brațe, Vreau să te sărut! Mama (cântec) Cine mă-ngrijește Cine mă iubește Zi de zi muncește Pentru a va crește? Ne dam seama Este mamă! Mama mea. De sunteți vreodată Triști sau supărați Cine va săruta Ochii-nlăcrimați? Ne dam seama Este mamă! Mama mea. Mama de Alexandru Negriș Pe toți codrii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
iese spumă Și de aceea pe Ionel Dinții nu-l mai dor de fel. Gimnastică Gelu, Barbu, Gică, Gina Fac gimnastică spunând: Unu doi, unu doi! Faceți toți la fel ca noi! Așa creștem noi cei mici, Sănătoși, voioși, voinici. Iubește curățenia de Florin Cristescu Vezi tu mică pisicuța Vezi micuțul porumbel? De la aste mici fapturi Cum tot mișcă din lăbuța? O, cât e de frumușel! Ia și tu învățături. De ce face ea așa? Trupul pentru ce-i lucește? Hainele să
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
e joc. Chiar și eu, cu față-n soare; Spăl păpușile cântând Și de-oi fi odată mare Voi munci cu toți la rând. Ce miros au meseriile Portul românesc Oricare meserie De-uleiuri de rășina Mult îmi place și iubesc Are-un miros, copii, Miroase cofetarul Portul dulce românesc. A pâine și a plăcinte A nuci și scorțișoare Albă iia cu altița, Miroase-n brutarii. Iar un halat de medic Cu ciucuri și lămâița, În orice tâmplărie A doctorii amare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Un muncitor, mirosul Nu are un miros. 108 Țara mea de Mihai Lac Țara mea cu dulci izvoare Țară cu albastre crestre Și cu turme de mioare Și cu oameni ca-n poveste Țara mea de cânt și dor, Te iubesc. Pământ bogat, Tu ai soare în pridvor. Plin de vise, fermecat. Patria de Liviu Dumitru Am intrebat pe mama mea: Și chipul mamei mi-a zâmbit. Ce-nseamnă mama, patria? La câte oare s a gândit? Aud mereu acest cuvânt
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Reșița, din 1970 va fi profesor de liceu la Caransebeș. Conduce cenaclul literar „Mihail Halici” și este redactor responsabil al revistei „Jurnal” (1979-1980), subintitulată „Caiet literar-artistic și social-cultural”. Debutează în 1958, cu versuri, la „Tribuna”, iar prima carte, Pentru a iubi, îi apare în 1967. Publică și în „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Argeș”, „Ramuri” ș.a. Pentru volumul Așteptarea coralilor (1970) a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara. Începuturile poetice ale lui S., ingenue, ezitante, stau sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
transformă realitatea într-o configurație hieratică, după cum mărturisește în Ipostază: „Mai pot să mă reîntorc neauzit ca un șarpe, / Domol ca o arătare lunară plutind peste lanuri de porumb / Când în lumina cenușie cârtițele își fac rugăciunea”. SCRIERI: Pentru a iubi, București, 1967; Așteptarea coralilor, București, 1970; Semnul de taină, Timișoara, 1972; Când dragostea e pasăre cântătoare, Timișoara, 1976; Într-un tril doi visători, Mihail și Thor, pref. Anghel Dumbrăveanu, Timișoara, 1986; Noaptea semințelor, îngr. și pref. Anghel Dumbrăveanu, Timișoara, 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
e pasăre cântătoare, Timișoara, 1976; Într-un tril doi visători, Mihail și Thor, pref. Anghel Dumbrăveanu, Timișoara, 1986; Noaptea semințelor, îngr. și pref. Anghel Dumbrăveanu, Timișoara, 1989. Repere bibliografice: Anghel Dumbrăveanu, George Suru, O, 1962, 6; Cornel Ungureanu, „Pentru a iubi”, O, 1967, 7; Victor Ivanovici, „Pentru a iubi”, AFT, 1967, 22; Constantin Cubleșan, Două debuturi poetice, TR, 1967, 28; Cornel Ungureanu, „Așteptarea coralilor”, O, 1970, 7; Ilie Constantin, „Așteptarea coralilor”, RL, 1970, 26; Nicolae Țirioi, Certitudini lirice, O, 1971, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
doi visători, Mihail și Thor, pref. Anghel Dumbrăveanu, Timișoara, 1986; Noaptea semințelor, îngr. și pref. Anghel Dumbrăveanu, Timișoara, 1989. Repere bibliografice: Anghel Dumbrăveanu, George Suru, O, 1962, 6; Cornel Ungureanu, „Pentru a iubi”, O, 1967, 7; Victor Ivanovici, „Pentru a iubi”, AFT, 1967, 22; Constantin Cubleșan, Două debuturi poetice, TR, 1967, 28; Cornel Ungureanu, „Așteptarea coralilor”, O, 1970, 7; Ilie Constantin, „Așteptarea coralilor”, RL, 1970, 26; Nicolae Țirioi, Certitudini lirice, O, 1971, 2; Al. Ruja, „Semnul de taină”, O, 1973, 15
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
de natură, dar nu numai atât,căci n-ar fi îndeajuns. Copiii au nevoie să "simtă"ceea ce le spui, trebuie scoși în natură cât mai mult ,duși în excursii și drumeții, la diverse acțiuni ecologice, pentru a-i ademeni să iubească mai mult natura decât calculatorul și internetul. Elevii trebuie să fie educați în vederea responsabilitații lor privind: protecția mediului înconjurător; utilizarea rațională a resurselor naturale progresul civilizației umane; cooperarea și colaborarea internațională; resursele planetei și intelegerea necesității protejării și conservării acestora
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
avifaunei din unele parcuri ieșene, valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic INTRODUCERE Motto: Curiozitatea este o însușire a omului superior " ( G. Călinescu) " Cunoașterea este fantezia simțurilor noastre" ( A. France) "Vioiciunea zborului, drăgălășenia ființei, dragostea familială a păsărilor, lea făcut să fie iubite și ocrotite de poporul nostru", așa spune Ion Simionescu despre păsări, în lucrarea "Din fauna și flora României". Păsările din jurul nostru, cele cu, care ne întâlnim în drumul de acasă până la școală sau la serviciu, păsările din parcurile și grădinile
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
publicist comentator la „România liberă” (1986-1990). Debutează în 1951, cu poemul în proză Diminețile albastre, la suplimentul literar al ziarului „Ceahlăul” din Piatra Neamț. Va mai colabora la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Cronica”, „România literară”, „Tomis” ș.a. În 1965 are loc premiera piesei Iubesc pe al 7-lea, comedie cu... Petrești, la Teatrul „Barbu Delavrancea”, iar prima plachetă de versuri, intitulată Astrul nimănui, îi apare în 1970. Ș. se afirmă inițial într-o publicistică ce varia între reportaj și eseu, apoi - în climatul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
1974). În Nevoia de alb (1996) poetul își antologhează creația, revizuind ușor unele poeme cenzurate sau databile, cu intenția vădită a concentrării lirismului și a transpunerii reflecției în gnomism moral, uneori în versuri memorabile. Singura lui piesă de teatru reprezentată - Iubesc pe al 7-lea, a stârnit interesul criticii de specialitate. Alte compuneri dramatice i-au rămas în reviste: Saltul de panteră („Argeș”, 1968), Ringul de dans („România literară”, 1969). A mai compus scenarii de film: Ora zero (1979), Cursa cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
cu cele mai ridicate temperaturi ale aerului (cu o medie termică anuală de 29șC) fiind amplasat într-o zonă cu climat semiarid, atenuat de influența moderatoare a lagunei Maracaibo. Orașul a fost astfel supranumit La Tierra del Sol Amada (Pământul iubit de Soare). Coro a fost una din primele așezări coloniale spaniole înființate pe teritoriul continentului sud american (1527). Din anul 1993 Coro și portul său au fost incluse în lista Patrimoniului UNESCO, pentru a proteja construcțiile din partea veche a orașului
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
fi infinit mai mic comparativ cu binele pe care Justiția l-a făcut. Ea "a împiedicat condamnarea unor oameni nevinovați și în democrație, aceasta este ceea ce contează în primul rînd"165. Iar în "democrația originală", atât de des invocată și iubită de Ion Iliescu, "teleportarea" teroriștilor ar conta și ea în primul și în primul rând. De văzut însă pentru cine și în ce scop. 14. Unde au dispărut teroriștii români? Răspunsul la această dezarmant de simplă întrebare nu este deloc
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
exemple și soluții. Obsesia sa europeană va produce o adevărată tensiune și frenezie imitativă, consumată abstract, asemenea unei idei incandescente. Logica patriotică a modelului european se generalizează și ea devine tot mai imperativă. Ce poate fi mai firesc, atunci când îți iubești țara, decât s-o vezi luminată? și dacă lumina este valoarea supremă nu constituie un act de bun simț dar și de evidentă necesitate, de economie inteligentă de forțe, de a o lua direct de la sursă? De acolo unde ea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
îndelungatei activități la catedră a profesorului Eugen Ancuța, rezultă că, având o înaltă conștiință despre îndatoririle sale ca dascăl, el și-a cheltuit fără preget toată energia de care a dispus pentru dezvoltarea dragostei elevilor pentru a învăța, pentru a iubi natura și a o ocroti prin orice mijloace. Prof. gr. I Viorica Pasat, specialitatea biologie Ciopraga D. Romeo N:23.01.1931, Pașcani D: 28.08.1987 Starea civilă: căsătorit, 1 copil Studii: Facultatea de Matematică-Fizică din cadrul Universității “Al. I.
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
de a contribui la construirea unei mărețe epoci (Ă). (Ă). O sarcină mare și generală a tuturor artiștilor plastici este aceea de a folosi experiența bogată a artei sovietice, de a o studia, de a o cunoaște, de a o iubi și de a Învăța din ea”. Paul CONSTANTINESCU: „Planul meu pentru 1949 cuprinde un balet pe o idee a unuia din scriitorii noștri, axat pe lupta dintre obscurantism și realism. În afară de aceasta sunt preocupat de cursul pe care-l voi
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ă). Apoi securile au lovit În bradul uscat care s-a prăbușit strivind cuibul din ramuri iar moliftul tot mai falnic În codri a rămas să străjuie coniferele neamuri. Morala: Din această poveste aș vrea să te-nvăț prietene, să iubești ceea ce-i tânăr și crește ceea ce-i nou, ceea ce se ridică nu ceea ce se usucă și putrezește. (Ă)”. (Fabulă din lumea coniferelor, Ibidem, nr. 148, 5 aug.) „La gara Huedin Între linii Seara Întâmpină trenurile voinice, Iar vântul Încurcat printre
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
umilă» Dan Deșliu (Goarnele inimii - n.n.) găsește și el nu numai că primăvara Înnoiește natura, ceea ce știau să spună și poeții pastorali În versuri parfumate săltate În ritm de menuet - ci că vremea noastră a Înnoit primăvara: «că s-au iubit acu, primăvara, Întâia oară, omul cu țaraă». Iar În poemul lui Nicolae Tăutu, (Și s-au Întors pădurile-napoi - n.n.), mirosul tare al acestui anotimp fără precedent traversează somnul pruncilor, Îi trezește pe bătrâni din amorțeală: «Altă primăvară. Pruncii În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se integrează și predilecția pentru limbajul ușor arhaizant, a manierei solemn patriarhale cu care se Încheie „uricele” sau cronicele. «Și felurite jivine, nesățioase foarte și haine, s-au fost stârpit de Întristare, de spaimă deasă și Înfricoșare, că s-au iubit acu, primăvara, Întâia oară omul cu țara». (Ă). Apreciem procedeul ca un mijloc de a sugera ura străveche a poporului contra asupritorilor lui succesivi, care i-au barat accesul la viață și la posesia țarinii muncite. De aceea «șfichiul» acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lor? Scriitorul descoperise o cale. Și toți scriitorii care intră În fabrică descoperă că nu există decât o singură cale de a merge drept la inima muncitorului: să scrii sincer, fără ocoluri pretențioase, fără șabloane, să-l cunoști, să-l iubești. (Ă). Ședințele de poezie și nuvelă din fabrici, sunt ședințe de munca, de luptă, cot la cot, din care fiecare Învață ceva de la celălalt, În care toți se Întovărășesc și pleacă mai departe, Îmbogățiți. Iată, Într-o scurtă enumerare activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
18 ian. 9. În: Scânteia, nr. l380, 9 ian. 10. Dan Petrașincu. - Scrisoare deschisă unui tânăr debutant. În: Contemporanul, IV, nr. l24, 18 febr. 11. Vezi În: Evenimentul zilei, II, nr. 943, 9 iun. 1993, p.6, nota: Angelo Moretta iubește România din tot sufletul. Vezi și articole și interviuri ale lui Dan Petrașincu (alias Angelo Moretta și invers) În Adevărul, Adevărul literar și artistic, România liberă, din 1990 Încoace. În: Contemporanul nr. 126, 4 mart. Ibidem. 14. x x x
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mart.; Publicații literare muncitorești. Ibidem, nr. 134, 29 apr.; Însemnătatea operei lui Gherea În cultura noastră națională (Ă). În: Scânteia, nr. 1419, 7 mai; Fronturile de luptă ale lui C.D. Gherea. Ibidem, nr. 137, 20 mai; Să cunoaștem și să iubim opera lui Neculuță. În: Scânteia, nr. 1556, 15 oct.; Despre poezia lui D.Th. Neculuță. În: Viața românească, nr. 10. oct.; F.I. Bociort. - D. Th. Neculuță - primul nostru poet muncitor. În: Flacăra, nr. 17 (69), 29 apr.; Pompiliu Andronescu-Caraioan - Soarta istorică
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]