57,411 matches
-
cîtorva congresmeni, cît și din partea președintelui. Fiind întrebat dacă discutase cu senatorul Jackson, Ceaușescu a răspuns afirmativ și a încercat să schimbe subiectul. La întrebările privind amendamentul Jackson-Vanik, el a răspuns în mod retoric: Ce ați spune dvs. și poporul american dacă alte țări ar introduce la legile lor amendamente care să condiționeze relațiile cu Statele Unite de rezolvarea unor probleme interne ale SUA?"1624 Ceaușescu și-a petrecut restul zilei întîlnindu-se cu reprezentanți ai unor importante firme americane, printre care General
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dvs. și poporul american dacă alte țări ar introduce la legile lor amendamente care să condiționeze relațiile cu Statele Unite de rezolvarea unor probleme interne ale SUA?"1624 Ceaușescu și-a petrecut restul zilei întîlnindu-se cu reprezentanți ai unor importante firme americane, printre care General Electric, Singer Sewing Machine, International Telephone and Telegraph, Pratt Whitney, White Motor Company și Manufacturers Hanover Trust 1625. În seara aceea, liderul român a oferit o recepție pentru familia Nixon, la Ambasada Română 1626. El a toastat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Clauza națiunii celei mai favorizate" de emigrare. Consilierii economici ai lui Nixon își dădeau seama că adoptarea Legii reformei comerciale era necesară pentru ca Statele Unite să-și sporească, pe plan comercial, competitivitatea în raport cu Europa de Est și Japonia. Mai mult decît atît, negociatorii americani aveau nevoie de o mai mare autoritate, garantată de acest proiect, la întrunirile GATT, care se apropiau. Și în sfîrșit, președintele putea foarte bine să admită că amînarea discutării proiectului nu putea împiedica Congresul să anexeze amendamentul Jackson-Vanik la alte
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe niște adjuncți. Ei trebuiau să furnizeze informații, nu să se amestece în strategia dirijării proiectului în cadrul Senatului 1634. Pe Kissinger îl preocupa mai ales Paragraful 402, aprobat de Camera Reprezentanților, pe care îl considera o amenințare la adresa destinderii sovieto- americane și a politicii externe multipolare, la care tindeau Nixon și Kissinger. Paragraful 402, cunoscut sub titlul Amendamentul Jackson-Vanik stipula că nici o țară nu poate beneficia de taxe vamale nediscriminatorii, de credite guvernamentale, de garanții de credit sau garanții de investiție
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
voia ca președintele să aibă puterea de a restabili economia internațională la nivel multilateral și de a termina cu negocierile bilaterale determinate de embargo 1642. Kissinger era categoric împotriva Capitolului IV. Înțelegea problema drepturilor omului, dar considera că politica externă americană nu trebuie să "depindă de transformarea structurii interne sovietice", la care tindea amendamentul privind emigrarea. Fiind întrebat de președintele Long dacă i-ar recomanda lui Nixon să semneze proiectul în forma respectivă, Kissinger a răspuns: "M-aș gîndi foarte serios
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-l ascultau că "nedreptatea, fie că o suferă un român, un german sau un maghiar, este una și aceeași... abuzul tot abuz rămîne!"1655 Între timp, pe 12 aprilie, secretarul de Comerț Dent a sosit la București, conducînd o delegație americană la prima ședință a Comisiei Economice Româno- Americane. În cuvîntul de deschidere, Dent a arătat că delegația americană depune eforturi în vederea obținerii Clauzei pentru România. Totuși, fără această clauză, nu se puteau face negocieri prea importante. Cu toate acestea, ambele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un român, un german sau un maghiar, este una și aceeași... abuzul tot abuz rămîne!"1655 Între timp, pe 12 aprilie, secretarul de Comerț Dent a sosit la București, conducînd o delegație americană la prima ședință a Comisiei Economice Româno- Americane. În cuvîntul de deschidere, Dent a arătat că delegația americană depune eforturi în vederea obținerii Clauzei pentru România. Totuși, fără această clauză, nu se puteau face negocieri prea importante. Cu toate acestea, ambele părți au stabilit de comun acord un plafon
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aceeași... abuzul tot abuz rămîne!"1655 Între timp, pe 12 aprilie, secretarul de Comerț Dent a sosit la București, conducînd o delegație americană la prima ședință a Comisiei Economice Româno- Americane. În cuvîntul de deschidere, Dent a arătat că delegația americană depune eforturi în vederea obținerii Clauzei pentru România. Totuși, fără această clauză, nu se puteau face negocieri prea importante. Cu toate acestea, ambele părți au stabilit de comun acord un plafon de un miliard de dolari pentru comerțul bilateral, pînă în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
13 aprilie, urmînd ca viitoarea sesiune să aibă loc la Washington, în 19751656. Cu patru zile mai tîrziu, la București s-a deschis o expoziție cu titlul Progresul și mediul înconjurător. În cele trei săptămîni care au urmat, prin pavilionul american s-au perindat peste 140.000 de vizitatori. Pe 25 mai, expoziția s-a mutat la Brașov și a atras peste 100.000 de vizitatori, mare parte dintre ei fiind oameni de știință și cadre didactice 1657. În vreme ce expoziția a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai, expoziția s-a mutat la Brașov și a atras peste 100.000 de vizitatori, mare parte dintre ei fiind oameni de știință și cadre didactice 1657. În vreme ce expoziția a colindat România, la București au sosit cîțiva reprezentanți ai firmelor americane din Consiliul Economic Româno-American, pentru o întrunire de două zile. După decizia luată pe 4 decembrie 1972 de înființare a Consiliului, cîțiva oameni de afaceri au participat la o ședință a fondatorilor, la Washington, în luna ianuarie. Ei au ales
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la Washington, în luna ianuarie. Ei au ales un Comitet Executiv alcătuit din șase membri și condus de Gabriel Hauge, președintele Companiei Manufacturers Hanover Trust. În scurt timp, Comitetul a mai primit în rîndurile lui reprezentanți ai 25 de firme americane, cooptate în baza legăturilor lor "actuale sau potențiale" cu România 1658. Pe 31 mai, Hauge a condus în România o delegație de 44 de membri. În cursul lucrărilor, ambele părți au convenit să susțină, pe rînd, cursuri de perfecționare și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În cursul lucrărilor, ambele părți au convenit să susțină, pe rînd, cursuri de perfecționare și să desemneze o comisie de experți care să faciliteze o soluționare preliminară a diferendelor comerciale. După o întrevedere finală cu Ceaușescu la palatul prezidențial, delegația americană s-a întors în Statele Unite, pe 1 iunie 1659. Între timp, la Washington, Comitetul de Finanțe al Senatului susținuse audieri privind proiectul Legii reformei comerciale. Cîteva persoane au depus mărturie în sprijinul "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Atît
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
afla un raport al Departamentului de Stat despre procedurile românești de emigrare. Vizele costau aproximativ 300 de dolari. Și totuși, Biroul de Pașapoarte din București pretindea o sumă suplimentară, echivalentă cu 50 de dolari, în valută, de pildă în dolari americani. Aceasta îi punea pe toți românii în dificultate, pentru că deținerea de valută era ilegală și se pedepsea cu maximum cinci ani de închisoare. Ca urmare, se puteau obține pașapoarte numai contra unei taxe și cursul pieței a fost, în 1974
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la amendamentul Jackson-Vanik și, în consecință, nu se poate supune hotărîrilor acordului comercial din 1972. Kissinger a făcut apoi, pe 14 ianuarie, o declarație publică privind poziția adoptată de Uniunea Sovietică. Proiectul Legii reformei comerciale nu a înlesnit destinderea sovieto- americană, așa cum se scontase inițial, în schimb a oferit României posibilitatea de a obține "Clauza națiunii celei mai favorizate". Mai întîi, Bucureștiul trebuia să negocieze un acord bilateral cu Washingtonul și apoi să îndeplinească toate condițiile amendamentului Jackson-Vanik. Aceasta însemna că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trebuia să negocieze un acord bilateral cu Washingtonul și apoi să îndeplinească toate condițiile amendamentului Jackson-Vanik. Aceasta însemna că România trebuia să-l asigure verbal pe președintele SUA că prin politica ei internă favorizează în mod considerabil libertatea emigrării. Președintele american putea, în schimb, să facă o derogare de la condiția libertății de emigrare impusă de Legea comercială din 1974, derogare ce trebuia aprobată de către Congres, și putea acorda produselor exportate de România statutul de "Clauză". Derogarea inițială avea să fie de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
XIII Un acord comercial româno-american și "Clauza națiunii celei mai favorizate" Negocierea acordului comercial Faptul că Ford a aprobat Legea comercială din 1974 și Moscova a respins acordul comercial cu SUA din 1972 a constituit un impuls pentru relațiile româno- americane. Bucureștiul și Washingtonul puteau relua tratativele privind "Clauza națiunii celei mai favorizate" fără să le subordoneze negocierilor comerciale sovieto-americane. Anul 1974 se încheiase în mod favorabil în ceea ce privește relațiile româno-americane. Pe 13 decembrie, cele două țări și-au prelungit cu cinci
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se rezolva problema portugheză 1702. Și totuși, această problemă nu a afectat negocierile comerciale bilaterale. Principala problemă comercială, pentru rezolvarea căreia a fost nevoie de cîteva săptămîni, era necesitatea ca România să dea asigurări privind interzicerea dumpingului produselor de pe piața americană. Neavînd economie de piață, România avea mînă de lucru ieftină și putea produce produse ieftine. Atît forțele de muncă americane, cît și cele manageriale voiau să li se garanteze că România nu intenționează să exporte atît de multe produse specifice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
căreia a fost nevoie de cîteva săptămîni, era necesitatea ca România să dea asigurări privind interzicerea dumpingului produselor de pe piața americană. Neavînd economie de piață, România avea mînă de lucru ieftină și putea produce produse ieftine. Atît forțele de muncă americane, cît și cele manageriale voiau să li se garanteze că România nu intenționează să exporte atît de multe produse specifice încît să pună în pericol sau chiar să submineze piața de desfacere pentru anumite mărfuri 1703. Pe de altă parte
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1973 și se reînnoia invitația adresată lui Ford de a vizita Bucureștiul 1708. Faptul că mesajul pentru președinte era transmis mai curînd de grupul coral decît de Bogdan era tipic pentru Ceaușescu. Cînd voia să ia legătura directă cu președintele american, trimitea un mesaj prin oricine avea acces la Biroul Oval. La București se încheiaseră negocierile privind partea comercială a tratatului și pe 2 aprilie, ambasadorul Barnes și Ion Pățan, ministrul Comerțului Exterior și al Cooperării Economice Internaționale au semnat un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
5 decembrie 1973. Prin acest acord, ambele țări stabiliseră "să contribuie la soluționarea problemelor umanitare pe baza bunăvoinței și încrederii reciproce". Ford a acceptat această formulă, sustrăgîndu-se, astfel, prevederii Paragrafului 402 (c). De vreme ce România refuza să dea garanții scrise, președintele american devenea singurul care putea garanta că o derogare prezidențială de la prevederile de emigrare din punctele (a) și (b) ale Paragrafului 402 va duce la instituirea unor practici de emigrare mai libere în România 1711. Referindu-se la politica externă, la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prezidențială de la prevederile de emigrare din punctele (a) și (b) ale Paragrafului 402 va duce la instituirea unor practici de emigrare mai libere în România 1711. Referindu-se la politica externă, la cuvîntarea sa către Congres, de pe 10 aprilie, președintele american și-a manifestat interesul pentru îmbunătățirea relațiilor comerciale cu lumea comunistă 1712. La două săptămîni după aceea, pe 24 aprilie, a prezentat legislativului un "pachet" de măsuri pentru România. Acesta includea și o hotărîre privind acordarea statutului de Clauză produselor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o sursă de muncă ieftină și producție necostisitoare 1716. Printre cei ce au luat cuvîntul s-au numărat reprezentanți ai Consiliului pentru Comerțul Est-Vest, ai Clubului de Comerț Mondial din New York și Hugh Donaghue, de la Control Data Corporation, singura corporație americană care avea să încheie un acord de asociere cu România. B'nai B'rith International și Barbu Niculescu din Liga Românilor Liberi și-au acordat, de asemenea, sprijinul 1717. Cel de-al doilea grup se opunea acordului comercial și Clauzei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încercat să-l asigure pe Bogdan că, în ciuda tuturor criticilor, Congresul avea să aprobe pachetul de măsuri comerciale. Vicepreședintele a confirmat, de asemenea, și faptul că intenționa să le vorbească delegaților la prima ședință de la Washington a Consiliului Economic Româno- American, programată să înceapă pe 29 mai. Printre membrii acestuia se numărau importanți oameni de afaceri americani, precum Mark Shepard de la Texas Instruments, Ralph Weller, de la Otis Elevator și Gabriel Hauge de la Manufacturers Hanover Trust 1723. Pe 29 mai, Rockefeller a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
măsuri comerciale. Vicepreședintele a confirmat, de asemenea, și faptul că intenționa să le vorbească delegaților la prima ședință de la Washington a Consiliului Economic Româno- American, programată să înceapă pe 29 mai. Printre membrii acestuia se numărau importanți oameni de afaceri americani, precum Mark Shepard de la Texas Instruments, Ralph Weller, de la Otis Elevator și Gabriel Hauge de la Manufacturers Hanover Trust 1723. Pe 29 mai, Rockefeller a ținut un discurs în fața Clubului Metropolitan, în Washington. El i-a felicitat pe membrii acestuia pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Mai tîrziu, spre seară, secretarul Comerțului, Rogers Morton, s-a adresat Consiliului, reluînd remarcile vicepreședintelui. Consiliul și-a încheiat ședința pe 30 mai, numindu-l pe Milton Rosenthal, președintele Corporației Engelhard Minerals and Chemicals în funcția de președinte al delegației americane, în locul lui Gabriel Hauge. Pe 2 iunie, Statele Unite și România au semnat un acord în domeniul bumbacului și textilelor 1725 și cu patru zile mai tîrziu, Comitetul de Finanțe al Senatului și-a început audierile pentru tratatul comercial. Audierile erau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]