57,801 matches
-
a Îndurerat profund masele de oameni ai muncii din țara noastră. Nu era oare Traian Demetrescu exponentul lor atunci când la auzul tristei știri Îi Închină, cu Înfrigurare, poezia: Lui Eminescu În care exprimă adânca durere a acelora care l-au iubit cu sinceritate? (Ă). Sărbătorile aniversării centenarului nașterii lui Eminescu nu sunt astfel decât Încoronarea unei vechi tradiții a mișcării muncitorești. Acțiunea largă de lămurire a operei sale și de răspândire În masă a tot ce este deosebit de valoros În opera
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și pe care nu știm prea limpede de ce-l suportă, omul care o terorizează, o bate, Îi strică viața, este de asemeni «curioasă»! (Ă). Asemenea manifestări curioase, de iz burghez, se Întâmplă și În alte Împrejurări. (Ă). Ana Roșculeț nu iubește pe nimeni și nici nu se simte legată de nimeni (Ă). Drumul Anei, atât cât Îl putem desluși, transformarea sufletească a eroinei se face sub imperiul unor forțe oarbe, tenebroase, nelămurite. (Ă). Fără a intra deocamdată În aprecieri asupra desfășurării
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
iz „țărănesc”. Ultima sa nuvelă Capul șarpelui (Almanahul Literar, nr. 5, 1950) aduce o simțitoare cumpătare În manifestarea „deliciilor lexicale”. (Ă). Dintr-un gen pe care burghezia l-a desconsiderat, nuvela a devenit astăzi În țara noastră un gen popular, iubit de oamenii muncii, un gen accesibil În general țărănimii muncitoare. Revistele noastre, caietele culturale, ar trebui să publice cât mai multe nuvele, cu un ridicat nivel artistic. E regretabil că Flacăra nu mai publică nuvele și În general foarte puțină
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cum să sesizeze mișcarea vieții și cum s-o fixeze În imagini. (Ă). Cunoașterea reală, științifică a realității este posibilă numai cu ajutorul științei marxist-leniniste, singura care nu se teme de realitate, ci are interesul să-i dezvăluie toate manifestările. A iubi realitățile cântate Înseamnă a fi cu trup și suflet de partea lor. (Ă). Mulțumindu-se să iubească adesea o Republică abstractă și un Partid abstract, foarte mulți poeți se mărginesc, În fața diferitelor realități concrete pe care le Întâlnesc, să ia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
realității este posibilă numai cu ajutorul științei marxist-leniniste, singura care nu se teme de realitate, ci are interesul să-i dezvăluie toate manifestările. A iubi realitățile cântate Înseamnă a fi cu trup și suflet de partea lor. (Ă). Mulțumindu-se să iubească adesea o Republică abstractă și un Partid abstract, foarte mulți poeți se mărginesc, În fața diferitelor realități concrete pe care le Întâlnesc, să ia o atitudine contemplativă și În loc de a scruta adânc aceste realități, să se prostearnă facil În fața lor pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lumina ei. Comunistul din Balada femeii care și-a pierdut iubitul În război (Flacăra, nr. 128, 17. VI. 1950), e un tânăr vajnic, neînfricat, plin de Încredere În victoria proletariatului și, În același timp, un om cu suflet ales, care iubește, suferă, luptă și visează. (Ă). Un fel de gong final al campaniei - deși sugerează direcții de cercetare a manifestărilor proletcultiste și În proză și În critica literară - este studiul lui Mihai Gafița; căci, Începând cu luna mai, campania Împotriva proletcultismului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a manifestărilor proletcultiste. (Ă). Învățătura leninistă asupra limbii dezvoltată În mod genial de Stalin În ultima sa lucrare Marxismul și problemele lingvisticii, subliniază importanța limbii și a gramaticii În exprimarea clară a ideilor, În răspândirea acestor idei. (Ă). A nu iubi limba poporului tău, a nu avea grijă să zugrăvești viața acestui popor Într-o limbă cât mai frumoasă, Însemnă de fapt a nu iubi poporul, patria. (Ă). Într-un fel și limba este o moștenire pe care noi o preluăm
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
limbii și a gramaticii În exprimarea clară a ideilor, În răspândirea acestor idei. (Ă). A nu iubi limba poporului tău, a nu avea grijă să zugrăvești viața acestui popor Într-o limbă cât mai frumoasă, Însemnă de fapt a nu iubi poporul, patria. (Ă). Într-un fel și limba este o moștenire pe care noi o preluăm și o folosim la construirea noii culturi. (Ă)”. VALABIL ȘI EFICIENT ÎN POEZIE Efectul oricărei critici constructive este nu numai acela de a aboli
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
combate orice limitare și sărăcire artificială a tematicii, pentru că aceasta Înseamnă o limitare, o sărăcire a vieții Însăși. (Ă). «Mă simt dator - scrie soldatul fruntaș Costin Radu din Cluj - să vă spun ce gândesc pentru că și eu, ca atâția alții, iubesc mult poezia bună, poezia noastră și doresc cu patimă ca ea să se Înalțe neîncetat». Analizând poeziile citate și celelalte poezii ale tov. Banuș apărute În ultimul număr al Vieții românești (Între altele și poeziile Cântecul părului alb și Unui
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
roman. (Ă). De aici, din această Încredere În victoria clasei muncitoare, le vine comuniștilor puterea de a zdrobi cu superioritatea lor morală pe călăii lor, de a respinge provocările acestora. (Ă). Comuniștii sunt oameni În deplinul Înțeles al cuvântului. Ei iubesc și urăsc cu putere, iubesc oamenii și urăsc pe dușmanii omenirii. (Ă). Căci, În fond, care sunt slăbiciunile romanului În forma lui actuală? În primul rând faptul că, abătându-se de la o Înțelegere justă, veridică a lucrurilor, autorul nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
această Încredere În victoria clasei muncitoare, le vine comuniștilor puterea de a zdrobi cu superioritatea lor morală pe călăii lor, de a respinge provocările acestora. (Ă). Comuniștii sunt oameni În deplinul Înțeles al cuvântului. Ei iubesc și urăsc cu putere, iubesc oamenii și urăsc pe dușmanii omenirii. (Ă). Căci, În fond, care sunt slăbiciunile romanului În forma lui actuală? În primul rând faptul că, abătându-se de la o Înțelegere justă, veridică a lucrurilor, autorul nu a izbutit să-și axeze răspicat
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
școlar... Angelica Hobjilă VACANȚA Vacanța a sosit Cu bucurie mare! Ne vom juca la nesfârșit Ne vom bronza la soare. Cu tata și cu mama vom pleca La munte și la mare. Bunica ne așteaptă și la ea, Că ne iubește tare. Ce bine e! Ce bine e! Vacanța ne priește! Joacă, cântec, veselie Odihna ne întărește. VARA E prima zi de vară. Zilele tot mai calde ne anunță că îndată sosește vacanța. Ce bucurie! După un an de luptă cu
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
cu x: *Georgiana este harnică leneșă * Păpușilor le place mâncarea nu le place mâncarea * Mâncarea se fierbe la aragaz. frigider. 21 3. Scrie denumirile obiectelor din bucătărie: ROMÂNIA Patria românilor este România. Capitala țării noastrte este orașul București. Poporul român iubește pacea și prietenia cu toate popoarele. Românii sunt harnici și pricepuți. Faptele românilor sunt cunoscute în toată lumea. Limba română este dulce, frumoasă, armonioasă. A vorbi corect românește este o dovadă de dragoste și respect pentru România și neamul românesc. 1
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
am și eu. Bravo, dragul meu! Te-ai gândit bine. Răzvan e bucuros că a cumpărat cartea. Știe sigur că nu se va plictisi în vacanță. 1. Ordoneaza corect și obține propoziții: *este, băiat, Răzvan, econom. *să trebuie copiii animalele iubească 2. Rconstituie propoziția din cuvintele ce le vei forma cu silabele de pe plic: ÎN EXCURSIE E sâmbătă. Plecăm cu întreaga clasă în excursie la Cheile Bicazului. Sosește autocarul. Ne urcăm și pornim. Toți suntem veseli: admirăm peisajul, cântăm, spunem glume
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
Să nu mai vorbim între noi despre hughenoți, nici despre papiști; aceste cuvinte sînt interzise prin edictele noastre. Să se stingă de asemenea animozitățile din inimile noastre. Cînd nu va mai exista edict pe lume, dacă sîntem francezi, dacă ne iubim patria, familiile noastre, pe noi înșine, aceste lucruri trebuie de acum încolo să fie șterse din inimile noastre. Nu mai trebuie să fie decît un steag între noi. Cine va fi bun francez, îmi va fi concetățean, îmi va fi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
necesară pentru apărarea națională, sînt contrare "drepturilor omului". Monarhiștii avansează motive analoge. Dar, de la începutul secolului, starea de spirit este cu totul alta. La putere, radicalii au asigurat continuitatea politicii coloniale. Mult timp ostilă, dreapta naționalistă ajunge să o susțină: "Iubesc Marocul, scrie Maurice Barrès în 1912, pentru ca el este în destinul Franței". Domeniile de acțiune. Intervenția Franței în Tunisia, în 1881, folosește ca pretext un incident de la frontiera dintre Algeria și Tunisia. Tratatul de la Bardo, semnat cu beiul Tunisului, permite
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sigure", reprezintă mai mult de jumătate din plasamentele din străinătate. Aliatul rus atrage, dar și Austro-Ungaria, Imperiul Otoman, America latină, China. DOCUMENT Politica colonială a lui Jules Ferry "Ne citați mereu ca exemplu, ca tip de politică colonială pe care o iubiți și pe care o visați, expediția domnului de Brazza. Este foarte bine, domnilor, știu perfect că domnul de Brazza și-a putut pînă acum realiza opera civilizatoare fără a recurge la forță; este un apostol, el se sacrifică, se îndreaptă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sărbători naționale și zile de Anul Nou. De aceea, să nu zîmbiți cînd vă spun că micul Pip era scăpărător, căci pînă și culoarea neagră își are strălucirea ei - ca dovadă, panourile de abanos lucios din apartamentele regilor. Dar Pip iubea viața și toate bucuriile unei vieți tihnite, astfel încît munca îngrozitoare în care se pomenise angajat oarecum fără să-și dea seama, îi cam întunecase strălucirea deși, precum se va vedea în curînd, partea vremelnic întunecată a firii lui avea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un preț de treizeci de ori mai mare decît s-ar oferi pentru tine în Alabama! Ia seama la asta și nu mai sări altădată! Prin aceste cuvinte, Stubb voia poate să facă aluzie la faptul că, oricît și-ar iubi omul semenii, el este un animal înclinat spre cîștiguri materiale, iar asta care îi ține prea adesea în frîu bunătatea înăscută. Dar sîntem cu toții în mîinile zeilor - iar Pip sări peste bord încă o dată, în împrejurări foarte asemănătoare cu cele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înghitație, rierel, bonjur? Auzi parascovenii pocite?... Nu cumva, soro dragă, s-o mutat țara Moldovii din loc?... Nu cumva suntem franțuji, nemți, jidovi ?... și noi, ca niște proști, ne credem tot moldoveni?... Ha, ha, ha, rierel, înghitație!" Enache Damian își iubește țara: " - ...Țara Moldovei îi binecuvântată de Dumnezeu! Și cine nu știe s-o iubească și s-o prețuiască nu-i vrednic să-i mănânce pâinea și sarea", nu-i vorbă, Enache Damian, ca om al vremii, are un curios mod
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Moldovii din loc?... Nu cumva suntem franțuji, nemți, jidovi ?... și noi, ca niște proști, ne credem tot moldoveni?... Ha, ha, ha, rierel, înghitație!" Enache Damian își iubește țara: " - ...Țara Moldovei îi binecuvântată de Dumnezeu! Și cine nu știe s-o iubească și s-o prețuiască nu-i vrednic să-i mănânce pâinea și sarea", nu-i vorbă, Enache Damian, ca om al vremii, are un curios mod de a pricepe mâncarea "pîinii și sării" Moldovei, căci atunci când visează la soarta nepotului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vindeca patimile sufletești și intelectuale. Gahița (oftînd): Te înțăleg! Iorgu (apropiindu-se de ea și luînd-o de mînă): Mă înțelegi?... A! Slavă Domnului că am găsit, în sfârșit, un suflet botezat care să mă înțeleagă! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gahița Ah! quel bonheur! mă iubește! (tare) Piudoarea sexului meu nu mă iartă ca să răspund îndată dorințelor d-tale..." Așadar, pe de o parte, omul simpatic Enache Damian; pe de alta, Iorgu și Gahița, tipurile ridicole. Vom arăta că Alecsandri se ridiculizează și se caricaturizează pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pildă, Boliac. "principiilor". E drept că Alecsandri, cum am văzut și până aici, a tergiversat cu aceste principii, n-a fost conștient și cu hotărâre împotriva lor, ceea ce îl face să nu fie un adevărat junimist, dar Alecsandri n-a iubit liberalismul; n-a priceput că liberalismul, introdus într-o țară feudală - și nu se putea să nu fie introdus -, trebuia să apară forțamente ca o exagerație și să dea naștere și la multe ridicole, inerente unei epoci de tranziție, cum
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Mérimée că "energia sălbatică" cuprinsă în vorbele "arde-mă pe cărbuni; eu voi muri fără a spune numele iubitului meu" nu e a lui Pușkin, cum credea scriitorul francez, ci dintr-un cântec popular romînesc 1 . Acest boier franțuzit a iubit mult produsele spiritului și imaginației populare. Țăranul, în scrierile sale, formează orizontul albastru, pe care se profilează tipurile grotești ale clasei de sus. Nu e vorbă, și albastrul orizontului, și grotescul tipurilor sunt exagerate, și de cele mai multe ori fără artă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dar că e chiar un om foarte rău, că în aceste schițe se răzbună de neplăcerile ce le-o fi avut de la copii, care, prin neastâmpărul firesc al vârstei lor, nu pot fi decât plicticoși și antipatici, când nu-i iubești. Dar nu, încă o dată: în aceste două schițe e vorba tot de clasa mizerabilă, pe care el o urăște și o disprețuiește atât de mult! Ba chiar și Bubico să nu se creadă că arată antipatia lui Caragiale pentru cîini
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]