58,131 matches
-
s-a adus o ciupercă mare, pe care era scris cu litere latine că atât ceilalți aliați, cât și burii sfătuiesc să se întoarcă și să facă pace". Arheologul și istoricul român Constantin Daicoviciu consideră că pe vremea lui Burebista, "scrisul era folosit pentru însemne religioase, politice, cu litere grecești", iar în vremea lui Decebal s-a trecut la caracterele latine. Constantin Daicoviciu consideră însemnările de pe unele balustrade ale unui zid de la Grădiștea Muncelului reprezintă un album de nume de regi
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
de textele "Ghemara". Prima tipărire a Talmudului a făcut-o creștinul Daniel Bromberg din Anvers, care a trăit între anii 1516-1549 la Veneția. Inițial studiul religios la evrei a fost pe cale orală. Rabinii expuneau și dezbăteau legea (legea exprimată, în scris, în Biblia ebraică) și discutau Tanahul fără dreptul de a beneficia de lucrări scrise (altele decât cele de cărți biblice înșiși), deși unii și-au mai au făcut note private (megillot setarim), de exemplu, ale hotărârilor judecătorești. Această situație s-
Talmud () [Corola-website/Science/305049_a_306378]
-
iudaism fără Templu (pentru a servi drept centru de predare și de studiu), vechiul sistem de studiu pe cale orală nu a putut fi menținut. Anume în această perioadă discursul rabinic a luat naștere și a început să fie înregistrat în scris. Cele mai vechi legi orale înregistrate probabil au fost de formă midrașică, în care discuțiile halahice au fost structurate ca un comentariu exegetic al Torei (Pentateucului). Dar, o altă formă, organizată de subiect, în loc de versetul biblic , a devenit dominantă în
Talmud () [Corola-website/Science/305049_a_306378]
-
a se largi suprafețele populate. După decesul Smarandei, localnicii au hotărât sa dea denumirea acestei așezări in numele moșieresei lor Smaranda, adică Smărăndeni. Cu timpul aceasta denumirea s-a modificat ajungând denumirea de astăzi Mărăndeni. Localitatea a fost menționată în scris la 8 august 1847. Primele familii care au trecut cu traiul aici au fost familiile: Banu veniți din Soloneț, Gorban - veniți din Ceabrii. Veniții au ales locul pentru sat pe malul râpii, deoarece apa e mai aproape de suprafața pământului, ca
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
domestice (bou, oaie, porc) și sălbatice. Locuitorii așezării se îndeletniceau cu agricultura și creșterea animalelor, cunoșteau țesutul". Deși siliștea de pe malul stâng al Prutului avea altă denumire - Zubreuți transformată mai târziu în Vasileuții de Jos, ea a fost menționată în scris la 3 iunie 1374 (Documente privind istoria României, Veacul XIV-XV). Inundațiile devastatoare ale Prutului i-au silit pe pescari să schimbe năvoadele pe coase și pluguri, să-și mute cuiburile peste colină, lângă stâncile ocrotitoare de pe râul Camenca, aducând pe
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
de elevi. Copiii învățau într-o clasă special amenajată, cu un singur învățător. Școală era susținută de stat dar și de obștea ,Sărată Veche,ei îi aparțineau 33 desetine de pămînt cu care se întreținea și în ea copii învățau scrisul caligrafic, aritmetică, legile creștinești, lmba veche slavona, din biserică(scrisul cititul) și cîntările bisericești. În școala se învață în limba rusă (așa era dispoziția de sus), dar condicele metricale erau tipărite în limba română cu grafia slavona. Printre primii învățători
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
un singur învățător. Școală era susținută de stat dar și de obștea ,Sărată Veche,ei îi aparțineau 33 desetine de pămînt cu care se întreținea și în ea copii învățau scrisul caligrafic, aritmetică, legile creștinești, lmba veche slavona, din biserică(scrisul cititul) și cîntările bisericești. În școala se învață în limba rusă (așa era dispoziția de sus), dar condicele metricale erau tipărite în limba română cu grafia slavona. Printre primii învățători în sat a fost Lefter Afanasii Vasilievici dar, pe parcursul anilor
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Locuitorii acestuia cultivau pământul, creșteau vite, își înălțau case, întrețineau relații comerciale intense cu orașele din vecinătate. Satul și-a încheiat existența în anul 376, când a fost devastat și incendiat în urma invaziei hunilor”. Actualul sat a fost menționat în scris la 14 septembrie 1621 în timpul domniei voievodului Iliaș. S-a păstrat un zapis al marilor boieri de la Curtea Domnească, prin care Ionașcu Negruță, feciorul lui Negruță bătrânul, vinde o jumătate de moșie din satul Mereșeni lui Enache postelnicul cu 30
Mereșeni, Hîncești () [Corola-website/Science/305181_a_306510]
-
bronzului târziu. În apropierea satului s-au mai descoperit multe fragmente, obiecte din sec. IV-III î.Hr. și a sec. VIII-XIV e.n. Rădăcinile acestui cuib uman coboară în straturile istoriei la o adîncime de 5500 ani. El a fost atestat în scris la 6 martie 1443, cu 14 ani mai înainte ca voievodul Ștefan cel Mare să fie urcat la tronul țării. În satul Bardar sunt înregistrați circa 224 de agenți economici. SRL”Bardar-Agro”și “AȚ-ZIM” gestionează, respectiv 489 și 216 ha
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
au adăpostit triburi primitive în epoca pietrei cioplite. În peșteri au fost descoperite unelte primitive din paleolitic și urmele unui mare rug care în timpuri preistorice încălzea oamenii și speria fiarele sălbatice. Pentru prima dată localitatea a fost menționată în scris la 8 martie 1613. Iată ce zice documentul: "...1613 (7121) Martie 8 - Noi, Lupul diac din Dumești și Marco din Brănești și Avram diac din Taxăbeni...”. Dintr-un hrisov scris la Iași în ziua de 28 mai 1642 aflăm că
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
citirea cifrelor. De asemenea să cunoască cele 4 operații aritmetice cu numere întregi, noțiuni de istorie și geografie. În anii 80 ai secolului al XIX-lea în Basarabia se introduce sistemul „Școlilor de zemstvă” (ministeriale) în clasa I elevul studia scrisul, cititul alfabetului rus după abecedar, silabisirea și citirea cuvintelor elementare, scrierea și citirea numerelor pînă la 100. La orele de religie se învățau pe de rost rugăciuni. În clasele a II-a, a III-a și a IV-a programa
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Lingviștii, la rândul lor, sunt adesea specializați, studiind doar gramatica, pronunția, dialectele, evoluția, aria de răspândire a limbii respective, relația cu alte limbi, rolul limbii în psihologie, societate, etc. Este extrem de important a se menționa că limbajul vorbit și cel scris reprezintă una din cele mai mari invenții abstracte, colective ale omului. În absența limbii modul de gândire, relațiile dintre oameni, transmiterea de informații, și în general tot ce înseamnă civilizația umană ar fi avut cu totul alt destin. Distincția între
Limbă (comunicare) () [Corola-website/Science/306002_a_307331]
-
ceva rău și urcă în avion spre Colorado pentru a investiga. Danny începe să spună permanent "redrum" și intră într-un fel de transă, referindu-se acum la sine ca "Tony". În timp ce-l caută pe Jack, Wendy descoperă mașina de scris a lui; el scrisese la nesfârșit pe pagini întregi textul "all work and no play makes Jack a dull boy" (în ). Ea se confruntă cu Jack, care o amenință înainte ca ea să-l lovească cu o bâtă de baseball
Strălucirea (film) () [Corola-website/Science/306001_a_307330]
-
secolele XII-XIV . Începând cu secolul al XV-lea, mărturiile arheologice se completează cu izvoare scrise. Tradiția spune că întemeierea orașului s-a realizat în vremea lui Bucur, pe care unii îl cred cioban, alții pescar, boier, haiduc. Prima consemnare în scris a acestei tradiții este cea din 1761, a călugărului franciscan Blasius Kleiner. O altă tradiție, din secolul al XVI-lea, vorbește despre Negru Vodă ca întemeietor al Bucureștiului. Primul care scrie despre acest lucru este raguzanul Luccari, după o călătorie
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
României la Paris și Ambasador al României la U.N.E.S.C.O., prorector al Institutului de Drept și Relații Internaționale ""Nicolae Titulescu"" din București, membru al Biroului Consiliului Național al Asociației Naționale a Economiștilor din România (AGER), vicepreședinte al Fundației Culturale ""Scrisul Românesc"" din Craiova, președinte al Fundației „"Satul Românesc- milenium III"”, membru fondator al „"Ligii culturale pentru artă, știință, filozofie și religie România-Grecia"”- filiala Craiova. Este membru al Societății Scriitorilor din Oltenia și vicepreședinte al Uniunii Epigramiștilor din România, președinte al
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
și criticul de artă “V". G. Paleolog în dialog cu Brâncuși"”, Cetățeni de Onoare ai municipiului Craiova, un roman etc. Iată câteva aspecte despre aceste cărți. Primul volum de versuri „"Pentru dreptate se aprinse focul"”(72 p.), apărut în Editura „"Scrisul Românesc"” din Craiova (1978), este prezentat călduros, în cuvântul înainte al profesorului universitar și criticului literar Alexandru Piru. Toate poeziile sunt scrise în forma sonetului și sunt străbătute de dorul de satul natal, de oamenii și locurile care i-au
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
și “"În căutarea timpului"”. Este subintitulat “versuri alese” (208 p.), având 6 glose, din care una dintre ele tradusă în limba engleză de Axel H.Lenn cât și poezii scrise în anii tinereții cât și pe parcursul vieții. 24. Volumul “"Fundația Scrisul Românesc se prezintă"” (272 p., scris în colaborare cu Tudor Nedelcea și Nicolae A.Andrei), editat cu prilejul a 7 ani de existență a acestei fundații. 25. Volumul “"Cetățeni de onoare ai municipiului Craiova"” (248 p., în colaborare cu Antonie
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Française, d’ Education Civique, Franța (1966), Medaille d’Honneur de la Ville de Dieuze, Republique Française (11 mai 1988), "Medalia Asociației Generale a Economiștilor din România - AGER ("1997) ; "Diploma de Excelență a Primăriei municipiului Craiova" (2001) ; "Diploma de Onoare a Editurii „Scrisul Românesc”" (2002); "Diploma de Onoare a Societății de Științe Istorice" (2002); "Diloma „Membru de Onoare al Asociației Cadrelor Militare în rezervă și retragere „Mihai Viteazul” - Craiova, Dolj”" (2002); "Diploma de Excelență Millenium a Fundației de Șah „Gambit - E. Polihroniade”" (2002
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
de Excelență Millenium a Fundației de Șah „Gambit - E. Polihroniade”" (2002); "Diploma de Onoare a Colegiului Național „Gheorghe Chițu”" Craiova (2002); "Diploma de Excelență a Asociației Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Dolj" (2002); "Diploma de Excelență a Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova" (2003); "Cetățean de Onoare al Municipiului Craiova" (2003); "Diploma de Excelență a Comunei Goicea, Dolj" (2003); "Cetățean de Onoare al comunei Goicea, Dolj" (2003); "Cetățean de Onoare al comunei Perișor, Dolj" (2004); "Diplomă de participare, Direcția pentru Dialog
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Românilor de Pretutindeni (2006); Diploma de Onoare a Universității Craiova, Facultatea de Economie și Administrarea Administrarea Afacerilor (2006); Diploma de Excelență, acordată de Ministerul Educației și Cercetării - Școala „Henry Coandă”, com. Perișor (7 iunie 2006)," Diploma de Excelență a Fundației "„Scrisul Românesc”", Craiova (2008). „"Diploma de Excelență a Fundației Române de Șah"”- București, 2008, Diploma de onoare a teatrului liric "„Elena Teodorini”, Craiova (2008), o sală a Colegiului Național ”Gheorghe Chițu” din Craiova, îi poartă numele (2005); Diplomă de Onoare și
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea (2010); Medalie „130 de ani de la crearea Băncii Naționale a României, 1880-2010, acordată de Guvernatorul Băncii Naționale a României (2010)." 49. Referințe critice la volumele publicate de Petre Gigea-Gorun: · Piru, Al., Cuvânt înainte la volumul „"Pentru dreptate se aprinse focul"”, Editura Scrisul Românesc, 1978; · Bălan Ion Dodu, „"Un debut matur"”, România Liberă, 1978 mai 10; · Deaconescu, Ion „"Pentru dreptate se aprinse focul"”, Înainte, 1978 martie 22; „"O poezie manifest"”, Flacăra, 1978, nr. 14, pag. 7; · Duțescu Mihai „"Poezie evocatoare"”, Ramuri, 1978, nr.
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Scriitorilor din România și Comitetul de Cultură al Județului Dolj, 1977, pag.89-97; „"Arborii timpului"”, culegere literară a cenaclului „Alexandru Macedonski„, 1979, pag. 37-40; · Ion Dodu, Bălan „"Constelații diurne"” Editura Albatros, București 1979; · Florea Firan, „"Profiluri și structuri literare"”, Editura Scrisul Românesc, Craiova 1986, pag. 378 - 380; · Nicolae A. Andrei, Gheorghe Părnuță „"Oltenia la 1877"”, Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 1998, pag. 161 - 162; · Ovidiu Ghidirmic, Cuvânt înainte, la volumul de versuri „"La poarta vremii"”, Editura Sava, Craiova, 1998, pag. 7 - 10
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
literară a cenaclului „Alexandru Macedonski„, 1979, pag. 37-40; · Ion Dodu, Bălan „"Constelații diurne"” Editura Albatros, București 1979; · Florea Firan, „"Profiluri și structuri literare"”, Editura Scrisul Românesc, Craiova 1986, pag. 378 - 380; · Nicolae A. Andrei, Gheorghe Părnuță „"Oltenia la 1877"”, Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 1998, pag. 161 - 162; · Ovidiu Ghidirmic, Cuvânt înainte, la volumul de versuri „"La poarta vremii"”, Editura Sava, Craiova, 1998, pag. 7 - 10; · Teofil Moreta, „"Unde ești, Adolescență”", „"Oltenia azi"”, Anul VII, 69, septembrie 1998, pag. 3; · Adrian Badea
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
printre cărți," Ed. Fundației Culturale „ID Sîrbu”, Petroșani, pag. 56-59 (2002), · Adrian Porcescu: „"Viața culturală a orașului Craiova"”, scriitorul Petre Gigea-Gorun: "Sonete Sentimentale", Mesagerul Olteniei, anul VIII, nr. 119/septembrie 2003; · Ovidiu Ghidirmic, cuvânt înainte, la volumul “"Sonete sentimentale"”, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2002, pag. 5-9; · Nicolae Mareș: „"Imnurile unui cronicar craiovean transformate în Sonete sentimentale"”, Ecart, nr.210 din 16 ianuarie 2003, · Elisabeta Polihroniade: "Pe șahiști încă îi mai iubesc cu pasiune"- Din însemnările unui ambasador român la Paris;Revista
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
16 ianuarie 2003, · Elisabeta Polihroniade: "Pe șahiști încă îi mai iubesc cu pasiune"- Din însemnările unui ambasador român la Paris;Revista „"Gambit"”, anul x, pag. 21; · Dumitru Preda, Cuvânt înainte - „"Din însemnările unui ambasador român la Paris”", vol I, Fundația “Scrisul Românesc”, Craiova (2002); · Alexandru Dida: „"O carte în slujba adevărului"”, revista „"Flacăra lui Adrian Păunescu"”, nr. 38 (54), 26 septembrie 2002; · Magda Bratu:”"Din însemnările unui ambasador român la Paris"”, "Cuvântul Libertății", nr. 3932, 26 septembrie 2002; · Tudor Nedelcea, cuvânt
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]