49,940 matches
-
Acum nu mai era în floare tulichina, ci mirtul de mlaștină. Mă gândisem la tot felul de lucruri. Și ajunsesem să iau o hotărâre. Cred că noi, cei din neamul nostru, mai ales pe linia tatei, trebuie să ne mândrim: întotdeauna am știut să luăm hotărâri. Punga de plastic nu conținea lucruri neînsemnate. Convingerea mea e că micul Manfred va fi abandonat. Nu, de fapt nu abandonat, ci lăsat fără tată. Nu cred că Manfred va supraviețui. Micul Manfred va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
cercetat muzicuța centimetru cu centimetru. în cele din urmă a găsit ștampila de la fabrică. Q opt, a spus. A căutat în Enciclopedie și a spus: Anul 1942. Era în timpul războiului. Ar putea să fie așa, i-am zis. Tata voia întotdeauna să aibă numai ce era mai scump și mai deosebit. Mai ales când era vorba de mine. Așa că probabil muzicuța stătuse un număr de ani în prăvălia din Skellet. Era pur și simplu prea scumpă și prea valoroasă pentru oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
răbdare de nedescris, înmagazinează tot ce spun. Dacă apăs de două ori pe clapeta din dreapta, atunci revine la ceea ce am spus mai devreme și-mi dovedește că am spus-o cu adevărat. Ceea ce s-a rostit în treacăt rămâne pentru întotdeauna. în aceste momente mă gândesc adesea la Erwin Strittmatter - nu neapărat la demnitatea simplă cu care se ținea pe spinarea calului și la capacitatea de a manevra dictafonul, ci aud în adâncul meu regulile pe care el le stabilise pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Față de nici un alt poet nu simt atâta recunoștință ca față de Erwin Strittmatter. Și cuvintele lui Manfred Marklund despre scrisoarea de la tata s-au întipărit în mine ca arse cu fierul înroșit. Dacă scrisoarea va fi publicată, se va păstra pentru întotdeauna. Eu cred că ea este importantă. într-un fel, aparține cărții despre Biblia lui Doré, cea pe care eu o „spun“ la însărcinarea Bisericii. Aici nu poate exista nici o îndoială. Căci este imposibil de știut ce se va întâmpla cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
pe care tata mi l-a scris acum multă vreme cu litere rotunjite blajin sună așa: Iubitul meu fiu! Când vei deschide această scrisoare, cândva, în viitorul îndepărtat, și vei afla cuvintele mele, eu probabil că voi fi plecat pentru întotdeauna. Este dorința mea cea mai sinceră ca Tu să Te gândești atunci la mine cu un sentiment de solidaritate eternă și dragoste incontestabilă, tot așa cum mă gândesc și eu la Tine în momentul scrierii scrisorii. Eu știu că Tu, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și sincer, chiar dacă nu complet, și era o desfătare să observ cât de ușor înțelegeai și-Ți aminteai totul. Inima mea de tată creștea de mândrie. Eu știu că Tu, orice s-ar întâmpla, vei reuși în viață! Vei trăi întotdeauna spre marea cinstire a mea și a mamei Tale și tot ce Ți s-a promis, vei obține. Numai două întrebări, din cauza lipsei de timp, sunt silit să le las fără răspuns, în speță cele despre elementele componente ale focului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
tu stăteai acolo, pe dușumea, și că reprezentai o stare și un stadiu pe care noi, în neamul nostru, le lăsaserăm de mult în urmă. Și necontenitele tale întrebări! Totuși îmi dădeam silința. Cei din neamul meu ne-am dat întotdeauna silința. Se întâmpla chiar să-ți prind mâna cleioasă și transpirată în mâna mea și să merg cu tine o bucată de drum prin pădure, timp în care mă prefăceam că iau în serios cugetările tale ridicole. Și tu luai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Este un pic nenatural, zic eu. Nici o nenorocire din lume nu trebuie să se poată așeza între un tată și fiul lui. Dacă eu aș ști adevărul, spune Manfred, atunci nu i-aș ascunde nimic. Adevărul, zic eu, nu este întotdeauna același lucru cu realitatea. Este de datoria ta să fii cinstit cu micul Manfred. Există, de asemenea un fel de sinceritate în faptul că m-am mutat aici, sus, spune Manfred. De fapt sunt legat prea intim de el. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
muncă. Uneori folosește chiar acest cuvânt, dar cel mai des vorbește doar despre articole. Se întâmplă chiar să-mi reproducă articole întregi, iar oamenii, întâmplările și lucrurile demne de văzut par să se nască în el, acolo unde zace, aproape întotdeauna captivante, ca să nu spun agitate. Articolele îl mai despart încă de moarte. Adesea spune: Dacă aș putea scăpa de ele! Dar alteori zice: E o mare binecuvântare să poți lucra! Mie mi-a spus ieri: Dar tu niciodată nu ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
niciodată articole, obișnuiește el să-mi spună. Ești prea meticulos, prea cinstit și prea legat de adevăr. Moștenesc aceste calități de la tata, îi răspund eu. Neînțeleasa lui mândrie în privința mea depindea de faptul că observase cât de necruțător mă țineam întotdeauna de adevăr. Când cartea ta va fi gata și se va tipări, spune Manfred, voi scrie un articol despre ea. Doar am urmărit îndeaproape strădaniile tale. O s-o înțeleg mai bine decât mulți alții. Dorința mea cea mai mare, zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
spune Manfred, voi scrie un articol despre ea. Doar am urmărit îndeaproape strădaniile tale. O s-o înțeleg mai bine decât mulți alții. Dorința mea cea mai mare, zic eu, este să nu ajung în ziare. în familia mea am considerat întotdeauna că-i o rușine să ajungi la ziar. Aș putea chiar să mă gândesc la două articole, spune el. Mai întâi un interviu despre munca propriu-zisă - toate călătoriile și cercetările și actul cotidian al creației. Iar apoi un articol mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
care-i dădea un aer de homo în travesti, în combinație cu ochelarii cu ramă aurită care nu se știe la ce-i serveau, fiindcă nu privea niciodată prin ei, ci pe deasupra lor, cu un calm provocator, care-i scotea întotdeauna din fire pe toți preopinenții mai slabi de înger. Instalat în spațiul mediatic, emitea judecăți categorice, făcea dezvăluiri năucitoare, rostea propoziții memorabile într-un limbaj păsăresc și concura cu oracolul din Dămăroaia, lansându-se temerar în predicții politice pe termen
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ceai fierbinte și potrivindu-și cu gesturi măsurate ochelarii cu rame aurii pe nas, Bart rămase câteva minute în expectativă, apoi începu să citească mesajele din seara precedentă, care nu cuprindeau lucruri noi și nici interesante. Sconcsul Păros debita, ca întotdeauna, inepții cu pretenții de subtilă inteligență, Buster îi plângea amarnic pe umăr lui Ceaușescu pentru prematurul sfârșit, după ce uimise tot mapamondul cu „realizărili” sale epocale, o agenție fantomă oferea cu generozitate șansa emigrării rapide în Patagonia sau în Canada pentru
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
inspectând cu privirea încăperea. Tipic pentru un bărbat singur. Bart se înroși din nou, ca un puștan prins cu ocaua mică. Îmi cer scuze, articulă el rușinat, aplecându-se să culeagă de pe jos câteva cărți, dar la mine este deranj întotdeauna... Da, se vede că lipsește o mână de femeie, i-o reteză scurt Arm. Așa că dacă ai de gând sa ma inviții, ar fi bine să faci îni, ar fi bine să faci întâi ordine, căci urăsc dezordinea. De acord
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
se pârgui... La flori, bunica, apoi mama ei, o ținuseră pe lângă ele, căci odată, din prea mult elan și puțină cunoaștere, dorind să plivească printre flori, scosese toate crăițele bunicii din pământ. Arm surâse amintirii: buna ei dragă, calmă ca întotdeauna, îi explicase greșeala făcută și ea, disperată, încercase să replanteze crăițele în pământ. Spre surprinderea bunicii, majoritatea plantelor își văzuseră mai departe de creștere, uitând că au fost smulse și replantate. Crescuseră mai frumoase ca în orice an și-n
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Arm. Și ca de fiecare dată când făcea ceva, Mădălina reușise să se murdărească din creștet până-n tălpi. Pe Arm o amuza și o bucura teribil cât de diferite erau fetele ei și cum reușeau să se înțeleagă. Crăița arătase întotdeauna ca scoasă din cutie, deși nu prezentase nici un interes pentru îmbrăcăminte până când intrase la pubertate, când începuse brusc să caute să fie îmbrăcată cât mai șocant, Părul ei trecuse de asemenea prin multe tunsori, unele mai ciudate, altele de-a
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ori pe zi , iar Mădă zâmbea înveselită și îi răspundea pe măsură, arătând că, în ciuda suferințelor, nu uitase de zâmbet și de voie bună. Era o mare încântare pentru Arm s-o vadă din nou pe pupila ei așa cum fusese întotdeauna..., o micuță isteață și plină de veselie. Doamne, ce fericire! Era, însă, în fetița aceasta și ceva grav, matur, căci suferința este o experiență prin care nimeni nu poate trece fără urmări..., dar asta era. Stând în preajma ei zi și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
despre telefon decât după luni de zile. Tata a murit de câțiva ani, de un cancer la gât, nu am fost la înmormântare, mama mi-a spus tot așa, la câteva luni după eveniment... Cu mama mea m-am înțeles întotdeauna bine, e o femeie foarte calmă și caldă și apoi neavându-ne decât una pe cealaltă după plecarea tatei ne-am simțit și mai legate una de alta , nu cred că aveam cum să nu ne înțelegem... Poate că și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
aflat că mai am câteva tricouri, dar asta nu înseamnă că ... Desigur, zâmbi Arm, azi mai lucrăm Worm Movements, Mișcarea larvei, exercițiu prin care acumulezi energie în mai mulți centri energetici. Apoi, Vibrating Qigong, exercițiul cu care ai să închei întotdeauna o ședință de qigong, un exercițiu prin care se elimină energiile stagnante din corpul tău. Energiile stagnante sunt cele care îți blochează meridianele energetice sau se lipesc de organele tale și, unde se adună, produc boală... Desigur, dacă vom avea
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mirosul vag de benzină. Iubea chiar și vibrația pe care o simțea când atingea volanul. Uneori, acea vibrație, îi inducea niște idei și se tot mira de unde îi vin. Nu că ar fi deranjat-o. Era curioasă doar. Ea fusese întotdeauna o femeie echilibrată, cu capul pe umeri. Vazând că Bart insistă sa meargă cu mașina lui, înțelese cam ce-i mișuna prin cap. Probabil, pentru omul acesta, ca pentru mulți alții de altfel, o mașină decapotabilă era simbolul unei lumi
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
dar o curiozitate deosebită de a o înțelege pe femeia aceasta atât de frumoasă și totuși atât de preocupată de cele sfinte îl îndemnă să ducă mai departe dialogul. Desigur, simțea și o plăcere deosebită să o contrazică, Arm devenea întotdeauna foarte serioasă, preocupată să convingă, să vină cu argumente, și cum să nu-i placă să vadă fața aceea frumoasă îmbujorându-se de emoție și concentrare. Ce meserie mai ai și tu, remarcă el. Vezi, Biblia spune să nu te
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
nou, de data aceasta prin umorul ei. Căci Liviu avea un simț al umorului foarte dezvoltat, iar Arm reușea să-i dea replici la toate glumele lui. Acest lucru îl impresiona și acum la Arm, rămăsese singura persoană care avea întotdeauna replică la glumele, la ironiile lui, iar când ironia era prea caustică reușea să-i răspundă usturător și la obiect. Liviu îi făcuse o curte ca la carte și după un an era căsătorit cu ea. Descoperise că era un
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
toate micile lor evenimente. Când era plecat își suna fetele în fiecare zi, îi făcea plăcere să o asculte atât pe Crăița, care încerca să-l contrarieze cu vocabularul ei de nucă tare, cât și pe Mădălina, care-și începea întotdeauna convorbirea cu Vrei să știi adevărul, tata? și „mărturisea” vreo greșeală nevinovată sau vreo întâmplare nostimă. Pentru Crăița, feblețea lui, căci undeva în adâncul sufletului recunoștea că ține ceva mai mult la ea, fiindcă avea o minte ca un laser
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
responsabil, de comun acord cu Arm, deschiseseră deja două conturi pe numele fetelor, pentru studii și pentru a le construi mai târziu fiecăreia câte un acoperiș deasupra capului. Liviu privi poza de pe noptieră, poza pe care o lua cu el întotdeauna în călătoriile sale de afaceri. Arm, cu pletele de abanos revărsate pe umeri, cu una dintre fustele ei lungi și crețe și cu nelipsita brățară la glezna dreaptă, o ținea pe Mădălina în brațe, iar Crăița râzând cu toată fața
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
două cosițe frumoase. Mădălina părea în toate privințele opusul Crăiței. Petrecea ore întregi între păpușile ei, pe care le îmbrăca, le hrănea sau le școlariza, îi plăcea să fie îmbrăcată în rochițe cu cât mai multe volane și volănașe, vorbea întotdeauna cu te rog. De unde atunci înțelegerea dintre cele două fiice ale lui, nu reușea să se dumirească și pace. Ce legătură tainică se crease între ele, căci ajungea să spună Crăița azi vreau supă de roșii și Mădălina, căreia nu
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]