5,914 matches
-
ceva ce părea să fie nelimitat: gândirea rațională. Nu încape îndoială că și această limită, ca de altfel toate limitele, au substanțiere subiectivă, mai ales prin exprimare. Or, iluminismul baconian a mizat pe înfrângerea limitelor. Prin rațional, omul a fost învestit cu puterea nelimitei. Dar omul nu este doar rațional, ci și emoțional, nu are doar gândire rațională, ci și sentimente, emoții, idealuri, așteptări, spaime, pe scurt are și gândire emoțională. Contradicția care strică puritatea Iluminismului rezidă în faptul că rațional
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cu întoarcerea la metafizică pentru a eșua în tradiție, deoarece viziunea teleologică ar fi cadrul legitimator al schimbării. Or, schimbarea setului de valori, rejectarea unora din arsenalul de încredere pentru forța lor explicativă diminuată sau epuizată și adoptarea altui set învestit cu încredere gnoseologică și de legitimare a consecințelor ce acutizează perceperea ca nou a altui context pune accentul pe subiectivitatea procesului de schimbare, ca nivel de înțelegere și explicare a utilității de confort spiritual și material. Cele trei concepte, până la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a pus o coroană de busuioc pe cap și i-a spus: de-amu eu sunt al tău și tu ești a mea. Busuiocul consfințește în acest caz alegerea făcută. Pentru cei tineri, preocupați de împlinirea maritală, busuiocul este planta învestită cu rolul ritual cel mai pregnant. Este cu atât mai accentuată funcția lui premaritală, cu cât folosirea în acest sens apare prefigurată încă de la vârsta primei copilării. În măsura în care are obiceiurile de la naștere arată preocuparea împlinirii viitoarei căsătorii, busuiocul va fi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lumina lumânărilor, tânăra poate să distingă din jocul de lumini și umbre din interiorul verighetei chipul ursitului.86 Dacă în acest caz obiectul, respectiv verigheta, este purtător de semnificații, vom observa, în cele ce urmează, că și apa poate fi învestită cu calități asemănătoare. 3.1.2.4. Hidromanția Este acel procedeu divinatoriu care are drept obiect principal de "analiză" apa. Într-o formulă sumară s-ar putea spune că apele simbolizează totalitatea virtualităților; ele sunt fons et origo, matricea tuturor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
realizarea acestor alegeri o are experiența trăită, specifică fiecărui spațiu și timp, precum și semnificațiile pe care le atașăm acesteia. De pildă, pentru vechi greci, statuile reprezentau forme de manifestare a zeilor în lume. Era și firesc ca ele să fie învestite cu puteri divinatorii. De altfel, în ultima perioadă a Antichității grecești statuile reprezentau un instrument principal în practicile predictive. În mediul tradițional românesc, o multitudine de obiecte și ființe au darul de a face predicții. S-a tot vorbit în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
demonstrează că aceeași putere de predicție o are și vegetația. Ea reprezintă un instrument destul de solicitat în arta divinatorie. 12.1.2. Vegetația Face parte dintr-un registru special al obiectelor divinatorii. În genere, sunt folosite acele plante care sunt învestite cu o simbolistică aparte. Deși sunt utilizate cel mai adesea în medicina magică, ele pot fi folosite cu succes și pentru preziceri. Busuiocul, avrămeasa, mătrăguna, năvalnicul etc. sunt plante cu virtuți magico-divinatorii246. "Mi-a spus bunica că poți să-ți
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la ceea ce francezii numesc "la désenchantement du monde"? Este adevărat că, grație acestor tehnici populare de interpretare, misterul este dezvăluit maselor prin traducerea sa într-un limbaj logic și rațional. El își poate pierde astfel din calitățile cu care îl învestim adesea. Însă tot atât de adevărat este și faptul că acest efort de dezvrăjire a lumii poate genera și revrăjirea sa. De pildă, orice practică divinatorie, indiferent de succesul sau insuccesul său social, ține să sublinieze de fiecare dată că, în spatele a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Există, desigur, și o variantă mai cultă a sa, dacă ne gândim la practicarea și studierea divinației în istorie de către persoane recunoscute pentru preocupările lor științifico-filosofice. Mai mult chiar, cercetările antropologice atestă faptul că în comunitățile arhaice cei care erau învestiți cu harul divinării făceau parte din rândul "specialiștilor sacrului": șaman, magician, vraci, preot etc. Din perspectiva clasificărilor enunțate mai sus, divinația are un statut destul de ambiguu. Ea poate fi gândită ca o formă de religiozitate savantă dacă este guvernată de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mijloci relația cu divinitatea, chiar și prin manție. Jack Goody 307 se referă la același lucru atunci când vorbește de o nouă "practică a secretului" cultivată grație apariției scrisului și a cărții. Nu întâmplător cunoscătorii de carte erau respectați, temuți și învestiți cu virtuți neobișnuite. Ei știau secretul scrierii și lecturii, deci un secret al lui Dumnezeu. Acest gen de percepere și de relaționare cu cartea s-a păstrat într-o oarecare măsură până în zilele noastre. Nu este vorba doar de o
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o formă de divinație. Însă, trebuie subliniat faptul că, din punct de vedere teologic, lucrurile pot fi argumentate diferit. Să mai adăugăm că, paralel cu aceste cărți bisericești, în mediul tradițional au mai circulat și alte lucrări populare care erau învestite cu aceleași funcții divinatorii. Dintre acestea amintim: Rojdanicul (un fel de carte de astrologie), Zodiacul, Trepetnicul (mișcările involuntare ale corpului erau interpretate drept semne pentru ceea ce avea să se întâmple), Cărțile de vise, Gromovnicul (se ia în calcul partea cerului
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mediul rural. Cum se explică acest fapt? Trăind în vecinătatea sacrului, preotul este cel mai în măsură să înțeleagă logica divină și s-o traducă pe înțelesul tuturor. Rolul său este asemenea celui al altor "specialiști ai sacrului" care erau învestiți cu puterea de a face legătura comunității cu divinul. Această putere are o dublă dimensiune: una transcendentă, care face trimitere la harul divin ce se pogoară asupra preotului odată cu hirotonisirea sa, și una socială, prin care preotul are obligația de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
am putea include și acea formă de publicitate mascată de genul mulțumirilor; 3) publicitate autoritar-științifică, în care persoana se prevalează de titluri, distincții și onoruri 321, prezentându-se ca o personalitate științifică de un anume rang care este monitorizată și învestită cu autoritate de forurile superioare din domeniu. Unul dintre obiectivele cercetării noastre a fost și acela de a explica mecanismul publicitar în cazul practicilor divinatorii. Fenomenul publicității în cazul divinației se sprijină, așa cum am mai spus, pe ideea că în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vrăjitorii care "înghit cărbuni încinși, prind cu mâna fierul înroșit, calcă pe foc" (Mircea Eliade, Făurari și alchimiști, ed. cit., p. 80) Astfel de practici și reprezentări indică, în cele din urmă, faptul că încă de la început un obiect este învestit cu o anumită putere și semnificație. Revenind la perioada de ucenicie a bătrânei, constatăm că în cazul său inițierea s-a petrecut într-o manieră involuntară. Ea "a furat" formulele descântecului. Transferul însă nu a fost unul parțial, doar la
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mister și de ce nu de sacralitate. Practicile divinatorii cu scop marital încă se mai practică și astăzi în noaptea de Sfântul Andrei, de Ajun sau de Anul Nou. Ele demonstrează că dincolo de dimensiunea ludică, gestul ascunde importanța cu care este învestit momentul căsătoriei. El nu este privit ca un simplu contract între două persoane, ci are o însemnătate destinală. La fel se întâmplă și în cazul nașterii, dar și al morții. Cât privește celelalte aspecte de ordin socio-juridic, ele se învârt
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dintre persoane juridice și persoane private, drepturi și obligații etc.). Textele specifice (legi, statute, regulamente, metodologii, proceduri, documente notariale etc.) au o structură riguroasă: părți, secțiuni, articole, paragrafe, alineate. În cazul acestui tip de texte, emițătorul este o persoană juridică învestită cu autoritate (instituția abilitată să emită documente legislative întrun domeniu dat), iar mesajul este elaborat în virtutea unui temei legal. Destinatarii sunt multipli: instituțiile subordonate obligate să aplice preve derile legale (persoane juridice), receptorul specializat (juristul, persoană fizică), recep tori nespe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
orale (folclorul literar, spectacolul teatral - formă sincretică a comunicării artistice), diferențiate prin apartenența la genuri și specii. CARACTERISTICI: - discursul literar este construit pe o pluralitate de convenții estetice: referent ficțional, instanțe ficționale ale comunicării artistice, limbaj degrevat de funcțiile practice, învestit cu valori estetice, recursul „la imagini ca procedeu de comunicare“ (Ion Coteanu, Stilistica funcțională a limbii române). Acestea au forță de sugestie și expresivitate, adresân duse imaginației și sensibilității cititorului; - în raport cu normele limbii literare, discursul artistic își arogă o mare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Moromete, de exemplu, devine și personaj narator (funcție narativă și de regie) când relatează și comentează călătoria la munte cu Bălosu sau întâmplări din vremea secetei din 1922 (se adaugă funcția reflexivă și cea actorială). - Personajul reflector (raisonneur) este eroul învestit cu funcție reflexivă, dublată sau nu de funcția actanțială. El formulează judecăți de valoare/cugetări, despre evenimente, situații sau despre celelalte personaje, în discurs asertiv sau apodictic (bătrâna, mama Anei din Moara cu noroc de I. Slavici). - Personajul focalizator (focal
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
personajelor poate avea în vedere și criteriul reprezentativității: - Personajul arhetipal este un model originar, un erou exemplar - mitic, legendar, basmic etc. -, cu un grad mare de convenționalitate (personajele din basme, de exemplu). - Personajul simbolic este un erou de natură categorială, învestit cu puternice sem nificații morale sau psihologice (Luceafărul eminescian, de exemplu). - Personajele alegorice apar mai ales în fabule, dar și în baladă sau basm; pot fi vie tăți, plante, obiecte, concepte personificate, cu valențe accentuate de semnificare. - Personajele parodice (antieroul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trăim într-un anumit fel) nu mai are legătură cu producția, ci cu consumul: "Mai presus de orice, cultura consumului implică o căutare a sensului vieții prin consum. Cândva, chiar și în zilele noastre, într-o măsură mai mică oamenii învestesc cu sens munca, familia, comunitatea, religia; toate acestea par mult mai puțin importante astăzi ca surse de sens (și ca practici). Sensul vine acum mai degrabă din shopping sau din turism, ambele activități presupunând vizitarea catedralelor consumului". (Ritzer, Globalizarea nimicului
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sintagma titulară a cărții lui A. este evocat de scriitor într-una din însemnările sale). Aici, ca și în lucrarea despre baroc, exegetul dovedește voluptăți de erudit ce stăruie în atmosfera creată de bogata informație reconstitutivă, visând pe documente și învestindu-le imaginativ, reușind astfel să evite acumularea sufocantă prin exces terminologic și sicitate. Cercetarea tipologiei barochiste se continuă, acum în chip aplicativ, în cartea Barocul în proza lui Arghezi (1988), alimentată, la palierul ei teoretic, de sintezele lui E. R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
față de o altă suprafață, identitatea corpului real-fizic nu este mai mult decât un joc de roluri al identității avatarice. Speculație pernicioasă, întrucât identitatea real-fizică trebuie recunoscută ca primă importanță față de identitatea online. Examinând relația dintre ființa umană și mașină, teoreticiana învestește utilizarea tehnologiei digitale cu subiectivitate umană. Experiența individuală a folosirii computerului devine un mediu de construire a identității. Turkle (1995Ă observă cum oamenii învață să se simtă confortabil în legătură cu coexistența dintre ei înșiși și mașinile inteligente și să accepte o
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
radical al constrângerilor umane (ca durata medie de viață în jurul vârstei de 80 de aniă și respingerea resemnării în fața limitelor intelectuale, organice și naturale ale umanului, însumate ca o constantă a condiției umane în filosofia occidentală. Sau în privința optimismului necritic învestit în dezvoltarea uman-tehnologică, în absența îngrijorărilor în legătură cu posibilele amenințări existențiale și în universalizarea utopiilor, fără contraponderea adusă de eventualele distopii. De pildă, ingineria genetică este aprobată în unanimitate ca o necesitate terapeutică, ca o inevitabilitate în scopul vindecărilor și al
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
psihologică, a posibilelor consecințe negative ale unui anumit grad de „umanizare” mașinică sau de „mașinizare” umană a percepției. Filosoful se ocupă cu precădere de semnalarea implicațiilor tehnologiei computaționale asupra percepției umane, fără a neglija ironicele raportări ale utilizării tehnologiei înseși, învestite cu percepție, la vulnerabila percepție umană. Întâi de toate, eseistul face o istorie a mutațiilor petrecute în percepția vizuală datorită invaziei tehnice, telescopul și microscopul fiind printre exemplele concludente. Când ajunge să vorbească despre mutația operată de computer asupra percepției
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nu poate fi un proces practic complet, indiferent de situația sau de finalitatea invocate, de valența negativă sau pozitivă implicată. Dimpotrivă, promovarea și deplângerea acestei idei sunt ambele fenomene de negare a umanului însuși. În contextul unor discursuri extreme, care învestesc în tehnoștiință speranța găsirii naturii „ultime” a corporealității și a universului însuși, considerăm că nu putem găsi răspunsuri „totale”, aflate la granița omniscienței. Mai degrabă pledăm pentru perspective plurale și parțiale asupra condiției (postăumane, subversive adesea, însă materiale și finite
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
computațională se presupune a augmenta capacitățile de acțiune ale omului și a susține pretențiile de nemurire și de omnisciență, reversul acestei concepții este încă mai dilematic: utilizarea acestei tehnologii deține un potențial al distrugerii subiectului uman și a viselor însele învestite în această tehnologie. Ceea ce speră omul a obține de la întrebuințarea pozitivă și constructivă a tehnologiilor informațional-comunicaționale poate să nu coincidă cu rezultatul ultim al acesteia. Deși una dintre cerințele actuale ale tehnologismului este de a realiza dezideratul inteligenței artificiale, mintea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]