20,435 matches
-
neobișnuită pentru ceva, neconcordanță cu vârsta copilului (frica de a merge acasă, de a rămâne singur, deși e mare); schimbarea drastică a comportamentului (întreruperi ale activității sau căutarea compulsivă de afecțiune și atenție); comportament distructiv sau antisocial. Maltratarea emoțională și abuzul sexual pot avea repercusiuni și mai grave pe termen lung decât abuzul fizic. În general, aceste lucruri nu sunt raportate sau, în cazul în care se află, metodele de intervenție sunt limitate la noi în țară. Reacția celor care comit
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de a rămâne singur, deși e mare); schimbarea drastică a comportamentului (întreruperi ale activității sau căutarea compulsivă de afecțiune și atenție); comportament distructiv sau antisocial. Maltratarea emoțională și abuzul sexual pot avea repercusiuni și mai grave pe termen lung decât abuzul fizic. În general, aceste lucruri nu sunt raportate sau, în cazul în care se află, metodele de intervenție sunt limitate la noi în țară. Reacția celor care comit astfel de abuzuri este una explozivă, având în vedere gravitatea faptelor, ceea ce
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
avea repercusiuni și mai grave pe termen lung decât abuzul fizic. În general, aceste lucruri nu sunt raportate sau, în cazul în care se află, metodele de intervenție sunt limitate la noi în țară. Reacția celor care comit astfel de abuzuri este una explozivă, având în vedere gravitatea faptelor, ceea ce face de multe ori ca scandalul să fie înăbușit sau ca violența să escaladeze. Neglijarea se referă la nesatisfacerea nevoilor biologice, emoționale și de dezvoltare fizică și psihică ale copilului, precum și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
să fie înăbușit sau ca violența să escaladeze. Neglijarea se referă la nesatisfacerea nevoilor biologice, emoționale și de dezvoltare fizică și psihică ale copilului, precum și la limitarea accesului la educație. Aceasta se pare că este cea mai frecventă formă de abuz exercitat asupra copilului, precum și cea mai distructivă, deoarece poate duce chiar la moarte, răniri grave și probleme pe termen lung. Există situații de neglijare de o gravitate extremă, cum ar fi închiderea copiilor în încăperi, fără hrană, fără apă sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cum trebuie sau cu care părinții nu interacționează, nu se joacă și nu vorbesc. Multe accidente petrecute în copilărie au ca punct de pornire neglijarea copilului și lipsa de supraveghere, chiar dacă nu sunt raportate ca atare. Tradițional, se consideră că abuzul asupra copilului este consecința unei tulburări psihice a adultului abuzator. Părinții erau, uneori, pedepsiți și copilul era dus într-un centru de ocrotire a minorilor. Cu timpul, accentul nu a mai fost pus pe „părintele bolnav psihic”, ci pe relațiile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
într-un centru de ocrotire a minorilor. Cu timpul, accentul nu a mai fost pus pe „părintele bolnav psihic”, ci pe relațiile patologice ce se dezvoltă între copil, părinte și societate. Pedepsirea vinovatului trebuie înlocuită cu tehnici de prevenție precoce. Abuzul societal este suma atitudinilor și valorilor societății care împiedică buna dezvoltare a copilului și se referă la: existența inegalității educaționale și de formare profesională între diferite categorii de familii și copiii acestora; marginalizarea unor familii și împingerea lor spre o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
la: existența inegalității educaționale și de formare profesională între diferite categorii de familii și copiii acestora; marginalizarea unor familii și împingerea lor spre o zonă de risc din ce în ce mai mare; gradul crescut de violență din societate ce favorizează apariția climatului de abuz și neglijare asupra copiilor; legislație săracă în privința protecției copilului sau neaplicarea adecvată a legilor. Abuzul instituțional se referă la abuzul fizic, emoțional și psihologic exercitat în instituțiile de protecție socială. Pe lângă responsabilitatea comiterii abuzului fizic, emoțional și psihologic, instituției îi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acestora; marginalizarea unor familii și împingerea lor spre o zonă de risc din ce în ce mai mare; gradul crescut de violență din societate ce favorizează apariția climatului de abuz și neglijare asupra copiilor; legislație săracă în privința protecției copilului sau neaplicarea adecvată a legilor. Abuzul instituțional se referă la abuzul fizic, emoțional și psihologic exercitat în instituțiile de protecție socială. Pe lângă responsabilitatea comiterii abuzului fizic, emoțional și psihologic, instituției îi revine și răspunderea pentru mesajul transmis indivizilor sub următoarea formă: dacă educatorii nu pot să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
împingerea lor spre o zonă de risc din ce în ce mai mare; gradul crescut de violență din societate ce favorizează apariția climatului de abuz și neglijare asupra copiilor; legislație săracă în privința protecției copilului sau neaplicarea adecvată a legilor. Abuzul instituțional se referă la abuzul fizic, emoțional și psihologic exercitat în instituțiile de protecție socială. Pe lângă responsabilitatea comiterii abuzului fizic, emoțional și psihologic, instituției îi revine și răspunderea pentru mesajul transmis indivizilor sub următoarea formă: dacă educatorii nu pot să educe copiii decât rercurgând la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
societate ce favorizează apariția climatului de abuz și neglijare asupra copiilor; legislație săracă în privința protecției copilului sau neaplicarea adecvată a legilor. Abuzul instituțional se referă la abuzul fizic, emoțional și psihologic exercitat în instituțiile de protecție socială. Pe lângă responsabilitatea comiterii abuzului fizic, emoțional și psihologic, instituției îi revine și răspunderea pentru mesajul transmis indivizilor sub următoarea formă: dacă educatorii nu pot să educe copiii decât rercurgând la bătaie, atunci pedeapsa fizică trebuie să se aplice și în familie. Abuzul familial este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
responsabilitatea comiterii abuzului fizic, emoțional și psihologic, instituției îi revine și răspunderea pentru mesajul transmis indivizilor sub următoarea formă: dacă educatorii nu pot să educe copiii decât rercurgând la bătaie, atunci pedeapsa fizică trebuie să se aplice și în familie. Abuzul familial este comis de membrii familiei, de cei în care copilul are încredere și sunt învestiți cu îngrijirea acestuia. Contextul în care apare maltratarea Contextul social Există societăți cu o rată mai mică a maltratării copiilor. Principalele caracteristici ale acestor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
să muncească mai mult pentru a câștiga banii necesari existenței, că trebuie să-și restrângă numărul nașterilor, deoarece nu-și mai permit din punct de vedere financiar, și faptul că vechiul mod de educație este înlocuit cu altul nou generează abuzuri fizice asupra copiilor și pedepse care ilustrează mai ales frustrările părinților depășiți de situație (Ritchie, 1981). În societățile moderne occidentale, criteriile mai sus menționate sunt interpretate într-o manieră diferită. În primul rând, copiii sunt considerați o „pacoste” atât din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sunt interpretate într-o manieră diferită. În primul rând, copiii sunt considerați o „pacoste” atât din punct de vedere financiar, cât și din perspectiva faptului că te împiedică „să-ți trăiești viața”. Nu este de mirare, în aceste condiții, că abuzul asupra copiilor a crescut alarmant. Familia extinsă nu mai participă la creșterea copilului, iar părintele se vede obligat ori să îl lase „de capul lui” de la vârste foarte mici ori să plătească o bonă, ceea ce îi crește stresul financiar. Izolarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
creșterea copilului, iar părintele se vede obligat ori să îl lase „de capul lui” de la vârste foarte mici ori să plătească o bonă, ceea ce îi crește stresul financiar. Izolarea socială pe care o trăiesc oamenii din societățile moderne duce la abuz în două moduri. În primul rând, problemele personale (cum ar fi crizele maritale sau șomajul) nu mai sunt discutate cu prietenii, ci sunt direct reflectate asupra copilului. În al doilea rând, când începe abuzul asupra copilului, nimeni nu poate interveni
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
oamenii din societățile moderne duce la abuz în două moduri. În primul rând, problemele personale (cum ar fi crizele maritale sau șomajul) nu mai sunt discutate cu prietenii, ci sunt direct reflectate asupra copilului. În al doilea rând, când începe abuzul asupra copilului, nimeni nu poate interveni, pentru că nu cunoaște situația. În cel de-al treilea rând, atitudinea societății moderne asupra copilului duce la acest cerc vicios. Din cauza faptului că intelectul copilului se dezvoltă devreme, mai ales datorită programelor de stimulare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
din partea părinților care nu face decât să accentueze trăsăturile de copil dificil ale odraslei. Cu toate acestea, subscriem ideii că maltratarea are ca rezultat un copil dificil, decât celei că un copil dificil generează maltratare. Intervenția. Ce se poate face Abuzul asupra copilului a existat dintotdeauna și nu există speranța că va înceta complet vreodată. De aceea, tot ce poate face societatea este să-și lărgească domeniul de intervenție în ceea ce privește protecția copilului. Acest război nu este niciodată pierdut. Chiar dacă abuzul asupra
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
face Abuzul asupra copilului a existat dintotdeauna și nu există speranța că va înceta complet vreodată. De aceea, tot ce poate face societatea este să-și lărgească domeniul de intervenție în ceea ce privește protecția copilului. Acest război nu este niciodată pierdut. Chiar dacă abuzul asupra copilului a fost declanșat, efectele nocive pot fi contracarate. Un studiu britanic desfășurat timp de patru ani a demonstrat că, după participarea la un program de recuperare, la două treimi dintre copii efectele abuzului au fost înlăturate cognitiv și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
nu este niciodată pierdut. Chiar dacă abuzul asupra copilului a fost declanșat, efectele nocive pot fi contracarate. Un studiu britanic desfășurat timp de patru ani a demonstrat că, după participarea la un program de recuperare, la două treimi dintre copii efectele abuzului au fost înlăturate cognitiv și emoțional, iar cealaltă treime, deși copilul a rămas cu sechele, situația familială s-a ameliorat. În 1978, Kempe și Kempe, doi cercetători care au studiat abuzul asupra copilului, au enunțat faptul că 80% dintre părinții
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
program de recuperare, la două treimi dintre copii efectele abuzului au fost înlăturate cognitiv și emoțional, iar cealaltă treime, deși copilul a rămas cu sechele, situația familială s-a ameliorat. În 1978, Kempe și Kempe, doi cercetători care au studiat abuzul asupra copilului, au enunțat faptul că 80% dintre părinții abuzatori pot fi ajutați să înțeleagă că nu trebuie să-și mai abuzeze fizic copiii. Ajutorul oferit poate fi pe termen scurt, mediu și lung. Ajutorul imediat poate fi reprezentat de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
tip insecurizat. Dacă aceste semne sunt detectate din timp, se poate activa o rețea de suport, formată din prieteni, rude, profesioniști, înainte ca aceste comportamente abuzive ale părinților să devină obișnuință. Studiile au arătat că următorii factori sunt asociați cu abuzul asupra copilului: Factori „culturali”: părinți abuzați în copilărie; părinți crescuți în altă cultură decât cea în care își duc actualmente viața; lipsa de educație; părinți sub 20 de ani. Factori sociali: rețea inexistentă de prieteni sau rude; consumatori de droguri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
abuzați în copilărie; părinți crescuți în altă cultură decât cea în care își duc actualmente viața; lipsa de educație; părinți sub 20 de ani. Factori sociali: rețea inexistentă de prieteni sau rude; consumatori de droguri sau de alcool; victime ale abuzurilor sexuale sau ale violenței domestice; stresuri mari, recente în familie (moartea unui părinte, pierderea slujbei, sarcină, divorț); mai mulți copii mici (în special sub 6 ani); traiul în comun, în spații aglomerate, fără intimitate; părinți care au în îngrijire copii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
control a familiei (optică paliativă). În protecția copilului, luarea în considerație a nevoilor acestuia lărgește caracterul strict punctual al intervenției sociale. Nu este vorba numai de limitare a efectelor unuia dintre comportamentele neadecvate, ci de prevenire a apariției violenței și abuzului printr-o veritabilă educație a părinților și educatorilor care să-i sensibilizeze pe aceștia față de nevoile copilului. Pentru aceasta, primul pas ar fi identificarea familiilor fragilizate, pentru a putea activa, la nevoie, dispoziții de prevenire secundare. În cazul intervențiilor pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
greu de evaluat. Lărgirea obiectivelor sociale generale. Istoria protecției copilului în societățile occidentale este formată de o căutare permanentă a unui echilibru între logica judiciară și cea de asistență. Până acum, servicile de asistență au intrevenit în situațiile în care abuzurile și maltratarea asupra copilului deveniseră caz de notorietate, prin pedepsirea celor vinovați și găsirea de alternative pentru protecția copilului. În ultimii ani, proiectele care vizează dezvoltarea educației familiale fac un efort în favoarea celei de a doua logici. Astfel, intervenția socială
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
clar faptul că lărgirea noțiunii de maltratare impune și aducerea în discuție a intervențiilor de natură paliativă. Ce pot face profesioniștii din domeniul social care lucrează cu copiii? Asistentul social trebuie să stăpânească, în primul rând, problematica violenței și a abuzului: cauze, simptome, modalități de manifestare, posibilități concrete de îndrumare și soluționare a situației de abuz. Atunci când are clienți victime ale abuzului, trebuie să le înțeleagă mecanismele de comportament și să dea dovadă de răbdare, comunicare empatică, acceptare. Atunci când remarcă situații
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
natură paliativă. Ce pot face profesioniștii din domeniul social care lucrează cu copiii? Asistentul social trebuie să stăpânească, în primul rând, problematica violenței și a abuzului: cauze, simptome, modalități de manifestare, posibilități concrete de îndrumare și soluționare a situației de abuz. Atunci când are clienți victime ale abuzului, trebuie să le înțeleagă mecanismele de comportament și să dea dovadă de răbdare, comunicare empatică, acceptare. Atunci când remarcă situații de abuz între clienți sau între colegii săi și clienți, să încerce să intervină pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]