8,468 matches
-
vede de la tine ? Că ne ascundem ? — Că faceți pe voi de frică. Așa se vede... Unde ați fost douăzeci de ani ? Atâta frică am băgat în voi, că nu v-a trecut nici până azi ! Dacă nu vă scoteam eu acuma din cotineață, tot așa ghemuiți stăteați. Ia zi, mă ! Voi mă învățați pe mine ? ! Păi, ce le-am făcut noi ălora ca voi într-un an, n-o să fiți voi în stare să ne faceți nici într-o sută ! Bătrânul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-i să nu-i dea cu capul de tocul de lemn al ușii, îi scoase, însoțindu-se cu un fel de cântec pe care îl șuiera printre buzele făcute pâlnie. Se întoarse repede, scuturându-și palmele cât niște cazmale. Și acuma, spuse bătrânul, ia niște bani și du-te cu fetița la gară, să-și cumpere o ciocolată. Tili o prinse de mână : — Numele tău e Smaranda, nu-i așa ? Ea încuviință, fâstâcindu-se, apoi o zbughi după șuierul uriașului, care
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
i se pare ciudat să dea din nou peste mine, tot la două zile. — Și tu ? — Că înainte, pe vremurile alelalte, când pancarta era în stradă, în văzul tuturor, însemna că lumea se sinucidea în fiecare zi și în masă. Acuma, de când suntem liberi, sinuciderea devine, ca multe altele, o opțiune privată. Există oameni care se sinucid în fiecare zi. Și până la urmă reușesc. — Și el ? — Că nu are chef de metafore. — Și tu ? — L-am întrebat care e diferența dintre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și tu, îl îndemnă pe Tili. Lăsară frunzele să cadă cu încetineală. La sfârșit, Maca întoarse tolba și o scutură. — Le-ai numărat bine ? Erau chiar o sută ? — Trebuia să le numărăm de la început, dacă voiai să se aleagă pricea. Acuma nu se mai pune. Și, la urma urmei, ce mai contează ? Numărăm și măsurăm când nu suntem siguri. Aici nu văd nicio nelămurire. Și când te gândești, spuse Tili, că ne propuseserăm să nu ne mai vedem o vreme... Maca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
voia ceva anume. Doar să știi că te caută. M-a întrebat de prietenii tăi. Și dacă știu ceva despre joaca de-a frunzele. Habar n-am de joaca asta, oricum, i-am spus că frunzele s-au cam scuturat. Acuma vine iarna. Am încercat să-i vând o păpușă. A râs : Tocmai mie te-ai gândit să-mi vinzi păpuși ? Adică de ce crezi că aș mai avea nevoie și de altele ? Nu știu ce-o fi de râs aici, treaba
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să extermine câțiva șefi ai Mișcării, fără a le mai înscena vreun proces, prinzîndu-i prin ascunzătorile lor și pretextând rezistența. Gavrilcea, ca organizator al tuturor operațiilor Mișcării, era primul pe listă. (Ioanide fusese prevenit în acest sens și de Gaittany.) Acuma Conțescu auzise că Gavrilcea fusese împușcat sau rănit, ceva în orice caz se întîmplase cu el, căci toată lumea șoptea. Conțescu nu spuse mai mult, în parte neștiind, fiind ocupat cu dosarul bolilor sale și cu campania sa geologică, în parte
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o dată mai pot să deștepte îngenerațiile viitoare o emoție? lată o întrebare. Ministrul, anxios, aștepta ca Ioana să zică: Sunt convinsă! Numele lui Demostene a rămas." Dar ea, impasibilă, zise doar: - Tu știi mai bine decât oricine! XXII Saferian petrecea acuma ziua aproape numai întins pe sofa, în urma inflamației picioarelor. Inima, rinichii nu-i erau în stare bună, din cauza existenței sedentare, fenomene reumatice și arterosclerotice se adăugau. Nu se mai cobora la parter, de afacerile casei se ocupau mai mult Demirgian
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
notele mele vor fi atât de mici încât nu voi reuși . Terapeutul: Cum sunt notele tale acum? Studenta: Destul de bune, majoritatea de 10. Terapeutul: Așadar, dacă nu vei trece un examen, nu mai ai nici o șansă să ajungi doctor deși acuma majoritatea notelor tale sunt de 10? Studenta: Păi nu, dar oricum ar fi îngrozitor să pic acest examen. Terapeutul: Da, sunt de acord că nu ar fi cel mai bun lucru să cazi acest examen. De ce crezi că nu vei
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
iau cartea de telefon și caut la B: "Brătucu", Intrarea Lucaci nr. 4. Formez numărul și îmi răspunde el. "― Tovarășu' Brătucu? ― Da. ― Ce se mai aude cu omul nostru? ― Cine e? Tovarășul colonel? ― Eu sânt ― Uitați, tocmai s-a întors acuma. ― Singur sau cu cineva? ― Singur. Da' tovarășu' colonel, nu trebuia să ne vedem într-o oră în oraș?" Schimb tonul: "― Da' rușine nu vă e? Nu vă e rușine să fiți turnător? ― Alo! alo! Cine e acolo? ― Eu sânt vecinul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se întoarce mulțumită de la jogging. Drul Ostace nu are o relație ideală cu germana, dar asta nu-l împiedică să spună la tot pasul ce are de spus. În astfel de situații se simte "american" și ne-o și spune. Acuma i-a oprit, cu aplomb american de sușă românească, pe cei doi și auzim de pe trotuarul de vizavi unde ne-am retras strategic: Sie wissen nicht Heidegger! Wir, die Auslănder, wissen Heidegger. Sie wissen wer ist Heidegger? Heidegger ― eine grosse
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de a fi de-o opiniune contrarie. În locul nihilismului sincer adeseori și onest al unora din autorii noștri, cari poate nici nu pretindeau altceva de la public decât ca să li cedem onoarea de-a fi autorii noștri nesalariați, s-a ivit acuma alt nihilism - cel savant și pretențios care, uitîndu-se cu despreț din fruntea și prin ochii secolului asupra a toți și toate, se crede la nivelul învățaților (analog al politicilor) din Germania sau Europa civilizată pentru că a învățat, sau mai bine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al goliciunei de idei, fie asta îmbrăcată până și în vestmântul cel sunt al versurilor, ar arunca razele sale pătrunzătoare și reci în mormântul de versuri frumoase ale junelui nostru poet?... Ce palide și ce desfigurate ar apărea ele, când acuma... sardanapaliză încă în opiniunea cea încîntată a publicului, și poate tocmai grație acelei foi a Societății umilite, pe care d-sa o blamă, și care poate tocmai din cauza umilinței sale n-a deșteptat încă ochiul ager a criticei adevărate, ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
operă ce pare a se pregăti, românii trebuie să joace un rol eminamente activ. Trebuie ca sufletul acestei națiuni vechie să lucreze cu toată vigoarea sa de fier, căci aicea nu mai e vorba de declamațiuni vane, ori de oportunitate, acuma nu-i mai e permis nimănui de a merge cu cutare ori cu cutare persoană, fie aceea prelat, fie ilustritate, fie magnificiență, ci cu toții uniți trebuie să mergem cu principiul, cu națiunea. Și, într-adevăr, dacă ar fi în inima
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tocmai atâta au ținut sistema răsturnată și puterea și mândria purtătorilor ei. Îndată însă ce au ieșit din senatul imperial tirolezii și după ei polonii, slovenii și triestinii, în același moment a fost pre capăt și cu gloria de pân - acuma a oamenilor constituțiunei din decembre. Acuma e un timp de tranzițiune dintr-o stare nesuferită, nesuportabilă chiar, în niște referințe mai sănătoase și mai conforme naturei lucrurilor. Un ministeriu administrativ va forma deocamdată valul după, care se vor începe comunicațiunile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și puterea și mândria purtătorilor ei. Îndată însă ce au ieșit din senatul imperial tirolezii și după ei polonii, slovenii și triestinii, în același moment a fost pre capăt și cu gloria de pân - acuma a oamenilor constituțiunei din decembre. Acuma e un timp de tranzițiune dintr-o stare nesuferită, nesuportabilă chiar, în niște referințe mai sănătoase și mai conforme naturei lucrurilor. Un ministeriu administrativ va forma deocamdată valul după, care se vor începe comunicațiunile cari să ne ducă, la ceva
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
timpii aceia în cari poporele-și cugetau încorporată înțelepciunea cea mai mare în eventualele sfere nalte ale guvernului; timpi în cari popoarele lăsau orice inițiativă pre sama cercurilor acelora, pre când ele însele se dedeau letargici și unei neiertate negligențe spirituale. Acuma nu mai poate succede o operă bună, decât atuncea când "vocea poporului" se face auzită tare și clar până, și în cercurile cele mai nalte, spre a li se face cunoscut cu preciziune: ceea ce vrem și ceea ce nu vrem. Într-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
poate să ne măgulească oarecum; însă această împregiurare nu ni va putea restitui multele pierderi dureroase pre cari le-am suferit prin aceea că din partea aliaților noștri naturali n-au venit mai curând la cunoștință. În perioada de tranzițiune de acuma trebuie să ne unim cu toții în aceea că să nu mai cădem din nou într-o greșeală asemenea celei din trecut. Polonul, slovenul, tirolezul și triestinul doresc tot așa de bine ca boemul și moravul ca să vină odată, o stare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întîmple în înțelegere comună, căci numai prin această înțelegere putem garanta unei nouă și mai bune stări de lucruri o durată sigură. Poate că se vor ridica voci și din celelalte țări germane ale imperiului, ale căror conducători de până acuma au feștelit-o cu doctrinarismul lor; voci cari să se decidă imperativ pentru noua alianță a popoarelor. "Fiecăruia ce-i al lui și tuturor drept și îndestulare" - asta să fie deviza noilor confederați. Din această deviză însă să vadă și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
obligă sensul celor sancțiunate. Vom proba că e așa. Pentru ca un lucru să esiste trebuie să se întrunească mai multe condițiuni. Astfel, legea rezultă din trebuința poporului, din voința lui și din legiuirea liberă, neintimidată, a acelei voințe. Este sancțiunea, acuma, o condițiune de esistență a unei legi ori nu? După noi, nu - cel puțin putem constata că legal poate rezista poporul voinței domnitorului, domnitorul voinței poporului, ba. Va să zică, sancțiunea nu e condițiunea de esistență a unei legi, ci numai formalitatea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dacă este precum spun, Căci se poate de 'ntîmplare să rămâie ceva bun. TURCULEȚUL ȘI MUMĂ - SA Turculețu 'n agonie era acum pe sfârșit; Iar mă - sa 'ncurajîndu - l îi zice: - O fătul meu! Ce ferice ești tu astăzi că acuma negreșit O să, zbori de - aici în ceruri și de - aici, vrând Dumnezeu, În paradis deodată o să te vezi transportat Și desfătat Ca un credincios de frunte în poala lui Mohamed Cu tată-tău de 'mpreună de hurii încunjurat, Zi și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
C-o să văd lucruri cerești Dar vrun havadiș ceva De cele de prin cetate, dacă tata m - a 'ntreba, Nu-mi spui ce ză 'i zic și lui? - Ciok seleam, spune-i din parte-mi. Iar despre politicești Kiel-Hassan, vizir acuma, c-a ajuns numai să-i zici, Că 'nțelege el atuncea cum merg trebile pe - aici. Dintre epigrame reproducem numai una care însă rezumă toate condițiile pe care o epigramă trebuie să le împlinească: EPIGRAMA MEA DIN PARTEA MULTORA Din modestie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe deplin exactă; adevărul este însă că d-l Stahi este primul român care se ocupă cu această artă și că tot domnia - sa, înainte de un an poate, a scos la lumină cea întîi gravură a sa. Prețul celei ieșite acuma este de 10 franci. [21 mai 1876] LICEUL DIN SUCEAVA ["ORĂȘENII DIN VECHEA CAPITALĂ... "] Orășenii din vechea capitală a Moldovei au petiționat la Dietă (camera provincială) a Bucovinei ca în liceul din acel oraș să se introducă limba românească ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
didactice existând concurență liberă, se poate folosi orișice carte scolastică, numai să nu fie în contrazicere cu legile statului. Drept care o aprobare specială nici nu mai este de nevoie. Această dispoziție, înlătură și urmele monopolului de cărți care exista până acuma în Ungaria. Aviz tuturor autorilor buni din România. [26 mai 1876] UN ZIAR NOU Un ziar nou au apărut cu numele "Bacăul". E de prisos a spune locul unde a apărut. Oricine poate să-l găsească. [26 mai 1876] {EminescuOpIX
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au avut în videre cu ocazia conferențelor vor rămânea aceleași și sub împrejurări schimbate; asupra căilor de a ajunge la ele va mai avea loc o nouă înțelegere între puteri. Unirea în principii, pe care se 'ntemeiau hotărârile de pîn' acuma, și starea generală a Europei îndreptățesc la convingerea cumcă țelul comun se {EminescuOpIX 120} poate ajunge, păzindu-se pe deplin pacea europeană. - Provinzial Correspondenz mai pomenește despre amânarea voiagiului împăratului la Ems și adaogă că petrecerea împăratului Rusiei în acel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dat vin otrăvit și că ea singură a băut asemenea din acel vin. Spițerul alergă repede acasă, dar căzu înaintea porții și strigând după ajutor, fu pus de către calfele sale în pat, care-i și deteră, un antidot încît până acuma încă trăiește. Fata însă a murit chiar în acea sară de efectele otrăvii. Ea zace întinsă în bolta mortuară a spitalului sf. Spiridon unde, după cât auzim, astăzi se va face autopsie. [4 iunie 1876] {EminescuOpIX 124} MILETICI ASUPRA PRINȚULUI MILAN
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]