KorAP: Find »[drukola/base=alee & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...227 228 229 ...528 >

13,186 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365

geografie, îmi spune : „Dacă era după mine, aș fi mutat rândul de aici, dintre mașini și tramvaie, exact pe mijlocul Dealului ; altfel am fi simțit că facem parte din Catedrală, din Sărbătoare... dar știu că nu se poate, acolo este aleea pe care o folosesc mașinile oficiale”. Mă uit la ea cu mai multă atenție, are niște ochi albaștri, mari, limpezi. Dar mai mult decât atât, din ei izvorăște o lumină specială, privire de om împăcat cu sine, în armonie cu

Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
asta care nu se mai termină. Criză, criză, astea-s cuvintele pe care o să le auziți cel mai des aici la noi, la Curtea de Argeș !” Chiar în timpul discuției, mai multe femei în vârstă adună niște pietre albe, mici și rotunde de pe aleea centrală. Îl întreb pe paznic despre ce „obicei” este vorba. „Habar nu am”, răspunde el, „dar așa l-am apucat și eu. Nouă pietre, trebuie să strângi nouă pietre ca să-ți meargă bine tot anul care vine”. Notez și faptul

Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
pentru a încălzi pământul. Sărbătoarea a început deja, boxele bombardează aerul din jur cu sunetul slujbei în desfășurare. Cum este vorba de un pelerinaj de mici dimensiuni, comprimat spațial și temporal, cu o geografie exemplară a locului de desfășurare (parc, alei pietruite, zid de incintă), îmi propun să observ cu atenție rândul de așteptare și caracteristicile sale generale. Există mai multe „niveluri de agregare” într-un astfel de rând. Primul nivel l-aș putea califica drept „activ”, sunt pelerinii deja angrenați

Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
oare aceștia au tendința de a căuta să se atingă de raclă și de veșmintele preoților ce o poartă pe umeri, conductori de sacru deci, în timp ce cortegiul este în mișcare ? Cinetica favorizează ardoarea pelerinilor ? Referitor la obiceiul adunării pietrelor de pe alee, el pare să se intensifice în urma cortegiului, acolo unde a călcat Sfântulița, după cum spune o femeie ce adună într-o batistă nouă pietricele albe, rotunde. Jandarmii se mișcă agale, încarcă într-un camion de armată gardurile de protecție, țăranii din

Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
și locuitorilor acestora, pur și simplu. El are tendința de a se transforma într-o „săr bătoare” ca Paștele și Crăciunul, o dată în calendarul liturgic al populației urbane de aici. Un oraș și el în declin. Datorită configurației spațiale (parcul, aleile îngrijit trasate și zidul de incintă), prezența aici a fost foarte utilă pentru a înțelege felul în care se derula un „pelerinaj” în anii 1980-1990, înainte ca ele să fie regândite și relansate de către ierarhia ortodoxă, pe modelul Sfânta Parascheva

Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
în mănăstire, o mulțime de mașini parcate haotic, microbuze, chiar și o căruță stin gheră, ce nu-și găsea locul printre atâtea motoare. Tarabele ce propun spre vânzare obiecte religioase își dispută puținul loc rămas disponibil între șoseaua națională și aleea ce trece pe sub bolta porții de intrare. Surprind un dialog între un călugăr care vinde tămâie, fitile de candelă și alte asemenea obiecte și un preot, slăbuț, cu o urmă de barbă rară și blondă. Bănuiesc că se cunoșteau de

Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
nu erau expuși decât 10-12 jandarmi, un pluton deci, printre care și o jandarmeriță blondă și foarte sexy, care nu înceta să se plimbe de-a lungul rândului pentru a fi admirată de presupus asceticii „pelerini” ortodocși prezenți acolo. Pe aleea centrală din interiorul mănăstirii mă întâlnesc cu Cornel, vechea mea cunoștință, care se ocupă cu vânzarea săptămânalului Iisus Biruitorul. Ne oprim, ne salutăm, dăm mâna ca doi vechi prieteni. Cornel se plânge de criză, spune că tipografia „a tras” doar

Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
2 euro, la cursul zilei. Librăria și casa de editură „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei are un stand uriaș, raportat la cele din jur, amplasat strategic, chiar la intrarea în curtea Mitropoliei, lângă porțile de fier forjat de la capătul aleii. Nu am timp să mă uit la toate titlurile expuse, dar observ o creștere în frecvență a titlurilor dedicate „memoriei comunismului”, mai bine spus a recuperării memoriale a anumitor prizonieri politici morți în închisorile comuniste. Nu este vorba doar de

Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
sunt însemnați, poartă ecuson. Mai lipseau două tancuri la intrare și totul era perfect”. Singurul element care perturbă această idee de ordine impusă este mulțimea de cerșetori înșirați ca mărgelele pe ață la poala Dealului Patriarhiei și de-a lungul aleii de urcare. Mi-am pus mereu întrebarea de ce an de an sunt mai mulți cerșetori la pelerinajul de la București decât în alte părți. Să fie vorba de o mai bună organizare internă a acestora, cu vechi rădăcini istorice ? și de ce

Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
și expun mâinile sau picioarele amputate spre cumpărarea milei și generozității publice. Printre ei, răsună vocea sonoră, lucrată de timp și de îndelungată practică, a unui bărbat orb, încă tânăr, ce se prelinge încet de-a lungul rândului, apoi pe aleile din parcul alăturat. „Dați acum, în această Sfântă zi, creștinilor ! Dați pentru Sfânta Filofteia, care vă ocro tește !” Cuvântul „acum” era rostit apăsat, aproape ultimativ. Brusc, printr-un ciudat joc al memoriei, revin amintiri din perioada copilăriei, atunci când am vizitat

Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
direcția unui mic magazin care comercializa diferite produse ale locului : sucuri de fructe presate la rece, ouă, brânză, vin, miere de albine, pâine la vatră, gem de fructe etc. Deoarece afluența publicului era mare, fiind o zi de duminică, pe aleea principală de acces la mănăstire au fost scoase două mese de lemn acoperite cu pânză albă, pentru un acces mai rapid. Eu am cumpărat o pâine și un borcan de cătină amestecată cu miere. Tânărul responsabil cu vânzarea a repetat

Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
Corola-website/Law/123063_a_124392

Articolul 1 Se transmite suprafața de 15,1 ha teren agricol și neagricol din domeniul privat al statului, aflat în administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice - Institutul de Cercetare și Producție pentru Apicultura București, situat în municipiul București, Aleea Privighetorilor nr. 1 bis și identificat conform tabelului cuprinzând numerele topografice din anexa, în administrarea Regiei Autonome "Locato" - București, în vederea construirii unor locuințe și sedii pentru diplomati și misiuni diplomatice, cu facilitățile aferente (magazine, cinematograf etc.). Ministerul Afacerilor Externe va

HOTĂRÂRE nr. 64 din 4 februarie 1999 privind transmiterea suprafe��ei de 15,1 ha teren agricol şi neagricol din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice - Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Apicultura Bucureşti în administrarea Regiei Autonome "Locato" - Bucureşti. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123063_a_124392]
contabile. Articolul 3 Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- Ministrul afacerilor externe, Andrei Plesu p. Ministrul agriculturii și alimentației, Ștefan Pete, secretar de stat Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remes Anexa 1 TERENURILE situate în Aleea Privighetorilor nr. 1 bis din administrarea Institutului de Cercetare și Producție pentru Apicultură București

HOTĂRÂRE nr. 64 din 4 februarie 1999 privind transmiterea suprafe��ei de 15,1 ha teren agricol şi neagricol din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice - Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Apicultura Bucureşti în administrarea Regiei Autonome "Locato" - Bucureşti. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/123063_a_124392]
Corola-website/Law/124475_a_125804

34.853 247 994 26. C.S.V. Preutești Preutești 34.854 240 325 27. C.S.V. Radaseni Radaseni 34.855 100 - 28. C.S.V. Scheia Scheia 34.856 150 600 29. C.S.V. Stroiesti Stroiesti 34.857 219 1.023 30. C.S.V. Suceava Suceava, Aleea 34.858 235 825 Dumbrăvii 31. C.S.V. Saru Dornei Saru Dornei 34.859 102 483 32. C.S.V. Todiresti Todiresti 34.860 247 985 33. C.S.V. Vadu Moldovei Vadu Moldovei 34.861 219 1.320 34. C.S.V. Vatra Dornei Vatra Dornei

HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124475_a_125804]
Corola-website/Law/124564_a_125893

județul Sibiu. 2. Molnar Jolanda, născută la 17 septembrie 1947 în localitatea Sfîntu Gheorghe, județul Covasna, România, fiica lui Bartha Ștefan și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 93073 Neutraubling, Gartnerplatz 18, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sfîntu Gheorghe, Aleea Teilor nr. 3, bl. 5, sc. A, ap. 16, județul Covasna. 3. Molnar Bela, născut la 17 iulie 1946 în localitatea Sfîntu Gheorghe, județul Covasna, România, fiul lui Molnar Bela și Zamfira, cu domiciliul actual în Germania, 93073 Neutraubling, Gartnerplatz

HOTĂRÂRE nr. 490 din 17 iunie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124564_a_125893]
județul Covasna. 3. Molnar Bela, născut la 17 iulie 1946 în localitatea Sfîntu Gheorghe, județul Covasna, România, fiul lui Molnar Bela și Zamfira, cu domiciliul actual în Germania, 93073 Neutraubling, Gartnerplatz 18, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sfîntu Gheorghe, Aleea Teilor nr. 3, bl. 5, sc. A, ap. 16, județul Covasna. 4. Muntean Irmgard, născută la 16 mai 1941 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Schuller Mihail și Sară, cu domiciliul actual în Germania, 76437 Rastatt, Werderstr. 1

HOTĂRÂRE nr. 490 din 17 iunie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124564_a_125893]
Sibiu. 59. Tuboly Istvan, născut la 17 octombrie 1957 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiul lui Ioan și Ema, cu domiciliul actual în Austria, 2513 Mollersdorf, Anton Hermannstr. 4/15, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Odorheiu Secuiesc, Aleea Florilor nr. 2/5, județul Harghita. 60. Pichler Angelica, născută la 30 iulie 1968 în localitatea Anina, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Vladuceanu Ilie și Mariana, cu domiciliul actual în Austria, 2603 Felixdorf, Baugasse 8/ 1/5, cu ultimul domiciliu

HOTĂRÂRE nr. 490 din 17 iunie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124564_a_125893]
61. Nicula Mariana, născută la 4 iulie 1969 în localitatea Sfîntu Gheorghe, județul Covasna, România, fiica lui Brânză Vergil și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Kundratstr. 16/3/13, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sfîntu Gheorghe, Aleea Scurtă bl. 1, sc. A, ap. 10, județul Covasna. 62. Breaz Victor-Eugen, născut la 28 august 1954 în localitatea Teius, județul Albă, România, fiul lui Teodor și Livia, cu domiciliul actual în Germania, 45277 Essen, Plutoweg 10, cu ultimul domiciliu

HOTĂRÂRE nr. 490 din 17 iunie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124564_a_125893]
571 A, județul Brașov. 141. Hubbes Lăură, născută la 6 octombrie 1969 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Fatu Mihai și Cornelia, cu domiciliul actual în Germania, 68163 Mannheim, Bellenstr. 24, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Brașov, Aleea Petuniei nr. 2, bl. 23, sc. C, et. 3, ap. 56, județul Brașov. 142. Gorea-Hall Gunde Luise, născută la 11 august 1950 localitatea Vard, județul Sibiu, România, fiica lui All Johann și Johanna-Sofia, cu domiciliul actual în Germania, 67752 Wolfstein

HOTĂRÂRE nr. 490 din 17 iunie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124564_a_125893]
din România, localitatea Brașov, str. Gh. Doja nr. 4, județul Brașov. 148. Hubbes Mircea, născut la 24 decembrie 1962 în localitatea Zărnești, județul Brașov, România, fiul lui Constantinescu Gheorghe și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 93051 Regensburg, Kaiser Friedrich Alee 85, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Zărnești, Str. Lotrului bl. 4, sc. A, ap. 3, județul Brașov. 149. Ernest Liliana Teodora Viorica, născută la 13 februarie 1967 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Bocșa Ioan și Aurica

HOTĂRÂRE nr. 490 din 17 iunie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124564_a_125893]
Timiș. 152. Lungu Lucian Robert, născut la 7 august 1978 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Lungu Trandafir și Roze-Maria, cu domiciliul actual în Germania, 92271 Freiburg, Dr. Hans Rass 47, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, Aleea Rachetei bl. 61, județul Timiș. 153. Weiss Margareta-Florentina, născută la 3 septembrie 1968 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Jurcă Florian și Bogosi Margareta, cu domiciliul actual în Germania, Stuttgart, Sperberweg 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea

HOTĂRÂRE nr. 490 din 17 iunie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124564_a_125893]
ap. 5, sectorul 2. 166. Kramer Mihai, născută la 14 aprilie 1974 în localitatea Bocșa, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Stoian Ilie și Floarea, cu domiciliul actual în Germania, 84032 Altdorf, Hochstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bocșa, Aleea Trandafirilor nr. 14, bl. 14, sc. 1, ap. 3, județul Caraș-Severin. 167. Hildenbrand Constantin, născut la 5 martie 1967 în localitatea Calugareni, județul Gorj, România, fiul lui Voicilă Gheorghe și Mariea, cu domiciliul actual în Germania, 71691 Freiberg, a.N.

HOTĂRÂRE nr. 490 din 17 iunie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124564_a_125893]
nr. 5/69, județul Sibiu. 188. Pohl Liliana Simona, născută la 17 august 1956 în București, România, fiica lui Luncan Traian Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 46240 Bottrop, Wallmannstr. 22B, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cluj-Napoca, aleea Agnita nr. 3, ap. 38, județul Cluj. 189. Sas Beniamin, născut la 2 martie 1963 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Aurel și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 54570 Pelm, Im Tal 9, cu ultimul domiciliu din

HOTĂRÂRE nr. 490 din 17 iunie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124564_a_125893]
județul Timiș. 196. Greisiger Angela, născută la 16 februarie 1958 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Ghetu Anghel și Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, 71634 Ludwigsburg, Marstall I.U. 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, Aleea Sportivilor nr. 19, ap. 26, județul Timiș. 197. Dellmann Maria, născută la 9 octombrie 1958 în localitatea Dragoesti, județul Timiș, România, fiica lui Goia Nicolae și Opota Maria, cu domiciliul actual în Germania, 40237 Dusseldorf, Herdestr. 48, cu ultimul domiciliu

HOTĂRÂRE nr. 490 din 17 iunie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124564_a_125893]
nr. 6, județul Constantă. 205. Rastel Elenă, născută la 26 martie 1959 în localitatea Salatrucel, județul Vâlcea, România, fiica lui Georgescu Patru și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 86154 Augsburg, Hirblingerstr. 73, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sibiu, Aleea Crăițelor nr. 1, ap. 108, județul Sibiu. 206. Rudolf Camelia, născută la 20 ianuarie 1973 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Litan Viorel și Angela, cu domiciliul actual în Germania, 78098 Rohrbacher, Triberg 6A, cu ultimul domiciliu din

HOTĂRÂRE nr. 490 din 17 iunie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/124564_a_125893]