7,716 matches
-
(numite și Cheile Aiudului sau Cheile Poienii) alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespund categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic și geologic), situate în estul Munților Trascău, în partea sudică a Depresiunii Râmetea (altitudine maximă 779 m și cea minimă de 425 m,) în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Livezile. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
Peștera de la Groși) și Piatra Secuiului (a cărei parte nordică mai e numită și Colții Trascăului). Înălțimile Colților Trascăului sunt propice pentru zborul cu parapanta. Ca zonă de decolare este recomandat platoul din extremitatea nordică a masivului aflat la o altitudine de 1050 m. Platoul orientat sud vest este neted iar lungimea zonei de decolare este de aproximativ 100 de m, suficient pentru a permite docolarea. Această zonă este ideală pentru zbor datorită diferențelor de nivel, zone de aterizare largi, zborul
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
al raionului Tatarbunar din regiunea Odesa, Ucraina. În afara localității principale, nu cuprinde și alte sate. Este situat la o distanță de 165 km sud-vest de orașul Odesa și la 33 km nord de Delta Dunării. Orașul este situat la o altitudine de 20 metri, la gură de vărsare a râului Cogâlnic în Lacul Sasic, în partea de vest a raionului Tatarbunar. Are locuitori, în majoritate ucraineni. Așezarea Tatar-Bunar a fost fondată probabil în secolul al XVI-lea, în perioada când Principatul
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
contact cu aerul sau când este lovită și un gust acru, piperat. "Boletus edulis" pot fi găsite în Europa continentală din nordul Scandinaviei până în Grecia și Italia, în Asia, Mexic, Maroc și în vestul Americii de Nord, în regiunea Munților Stâncoși la altitudini de până la 3500 metri. Ciupercile pot crește solitar sau în grupuri. Își au habitatul pe suprafețe dominate de arbori de stejar (Quercus robur, Quercus petrea, Quercus palustris), pin (Pinus sylvestris), molid, castan (Castanea sativa), mesteacăn (Betula pendula), fag (Fagus sylvatica
Hrib cenușiu () [Corola-website/Science/309377_a_310706]
-
este o peșteră fosilă situată în nord-vestul Munților Trascău. În apropierea ei se găsește un portal natural de piatră. Peștera se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Alba, la circa 1.150 m altitudine, în partea vestică a Munților Trascău, compartimentul Bedeleu, în marginea de sud-vest a platoului calcaros. Peștera a fost cunoscută de populația din zonă, de ciobanii de pe Bedeleu. A fost explorată și cartată în 1984 de membrii clubului Polaris Blaj. Pe
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
Al-Khansaa, precum și mai multe case de îngrijire a oamenilor. Orașul Mosul se află într-o climă semiarida cu călduri puternice, iar nopțiile sunt răcoroase cu multe ploi, la fel ca și în iarnă. Mosul, chiar dacă nu se află la o altitudine foarte mare, primește mai multe ploi decât restul Irakului. Pecipitațiile sunt de trei ori mai mari decât în Baghdad și de două ori mai mari ca in Basra,orașul fiind totuși mult mai departe de Golful Persic decât celelalte orașe
Mosul () [Corola-website/Science/309415_a_310744]
-
limbă engleză), care constituie simultan un grup de enclave ecologice de tip temperat subtropical și tropical cu vegetație prepoderent mixtă conținând mai multe varietăți de pini, brazi și stejar (vezi, ). Aceste păduri compacte sau mai rare, care se găsesc la altitudini relativ ridicate, fiind localizate într-un complex de mici lanțuri montane, total izolate între ele ecologic, sunt despărțite de porțiuni joase ale deșertului Sonora și ale deșertului Chihuahua. Aceste structuri montane, ale "insulelor din cer", similare ecologic într-un anumit
Madrean Sky Islands () [Corola-website/Science/309429_a_310758]
-
Bleantului, Piatra Belii, Vârful Negrilii) și cu numeroase peșteri (Coșul Boului, Peșteră fără Fund, Peșteră Roșie, Peșteră Lungă, Peșteră Călugărului, Peșteră lui Filip, Peșteră Coltului Rotund etc). Rezervatia cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la pește 1350 m altitudine, în continuare pădurea de pe muntele Scărita, precum și spectaculoase abrupturi ce străjuiesc obârșiile Văii Belioara (afluent al Văii Poșăgii), cu pereți verticali, tancuri, vâlcele, brâne și crește ascuțite. Are o suprafață de 47,7 ha și adăpostește multe specii rare de
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România Peșteră se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Albă, în partea de nord-vest a Munților Trăscăului, la obârșia pârâului Valea Morilor, afluent pe dreapta al Arieșului. Altitudinea absolută este de 567 m. Este cea mai lungă peșteră din Munții Trăscăului. Se poate ajunge la ea pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal parțial asfaltat, circa 5 km până în
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Apă ce dispare în Ponorul Vânătare, apare în partea terminală a peșterii după numai 15-18 m. și după ce parcurge pe galeria activă un traseu S-N de cu o cădere de apare la lumină printr-un gigantic portal. Intrarea, la altitudine absolută de orientată N-NV este înaltă de aproape și pare o despicătura artificială în peretele de calcar, baza îngustă de fiind ocupată de un lac cu o adâncime de până la . Lungimea lui de este primul obstacol în explorarea peșterii
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
siguranta se găsesc stratificate viețile miilor de generatii care au trăit aici. În plină epoca a bronzului când probabil a fost descoperit aurul Apusenilor, așezările umane explodează și urcă de pe văile fertile ale râurilor pe vârfurile munților, până la 1300 m altitudine. La Sălciua, lângă peșteră Huda lui Papara, au fost descoperite morminte tumulare vechi de 5 milenii. De aici, povestea merge mai departe... De la sfârșitul acestei epoci a fost descoperit în zona intrării un celt de bronz, depus că ofranda zeului
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
de inspirație pentru Castelul Frumoasei din Pădurea Adormită din Disneyland și, mai târziu, pentru alte structuri similare. Castelul este una dintre cele mai renumite atracții turistice din Germania. În apropiere se află Castelul Hohenschwangau. Localitatea Schwangau se află la o altitudine de 800 m, la granița de sud-vest a landului german Bavaria. Împrejurimile sale sunt caracterizate de tranziția între poalele Alpilor, în partea de sud (spre granița cu Austria aflată în apropiere) și un peisaj deluros în partea de nord care
Castelul Neuschwanstein () [Corola-website/Science/309453_a_310782]
-
pe malul drept al Secașului Mare, la circa 4 km de orașul Sebeș. Vizibilă de la mare distanță, Râpa Roșie se întinde pe o lungime de 800 m și are înălțimi ce variază între 50 și 125 m (300 - 425 m altitudine absolută). Un perete imens, aproape vertical, cu aspectul unei orgi uriașe, lasă impresia unui monument ancestral ruinat. Ciudatele coloane și piramide etajate, separate de ravene, formează un microrelief pe care geografii îl numesc „badlands” (pământuri rele). Termenul, de origine engleză
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
partea sud-vestică a județului, fiind străbătută de drumul județean DJ 103, care este modernizat (asfaltat), în stare de funcționare relativ bună, constituind principala cale de legătură cu zonele învecinate. Teritoriul comunei se întinde deasupra zonei marginale nord-estice a munților Baraolt, altitudinea fiind de 700-900 m. În partea de sud a comunei se află râul Olt. Comuna Vâlcele este situată la o distanță de 17 km față de reședința de județ Sf. Gheorghe. Istoricul comunei și resurse naturale: datorită apelor tămăduitoare, așezarea era
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
celelalte care sunt vizibile par să descrie o mișcare circulară în jurul stelei polare în timpul nopții. O stea polară este situată aproape de unul din polii cerești ; în navigația astronomică, poziția sa este un indicator fiabil al direcției unui pol geografic , iar altitudinea sa unghiulară permite determinarea latitudinii. În principiu, o planetă posedă două stele polare, una pentru Polul Nord și cealaltă pentru Polul Sud, însă existența lor depinde de configurația stelelor : este posibil să nu existe o stea suficient de vizibilă cu ochiul
Steaua polară () [Corola-website/Science/310393_a_311722]
-
diferite aceste date variază între 5,89 și 96 miliarde km³ de apă, se presupune că cifra reală ar fi 35,4 miliarde km³. In planificarea inițială la care s-a dovedit irealizabilă de a ridica oglinda apei lacului la altitudinea de 360 m peste nivelul mări ce ar asigura o capacitate de acumulare de 64,7 mrd m³, și hidrocentrala să producă 1160 MW de curent și ar necesita mutarea unei populații de 870.000 de locuitori din regiune. Barajul
Lacul Sanmenxia () [Corola-website/Science/310403_a_311732]
-
suprafață de 530.000 km². Depresiunea se află pe teritoriul regiunii autonome Xinjiang, este lipsită spre în afară de scurgeri de apă, având o întindere pe direcția est-vest de că, 1500 km lungime, iar lățimea este de 600 km pe direcția nord-sud. Altitudinea depresiune variază între 780 m la est cu regiunea lacului Lop Nor, iar în sud având 1410 m înălțime procincia Hotan Khotan). La marginea de est spre Mongolia munții sunt mai puțin înalți, pe când nord munții Tienschan (Dschengisch Tschokusu, au
Bazinul Tarim () [Corola-website/Science/310416_a_311745]
-
A urmat în 1902 o expediție austriaco-britanica, condusă de Oscar Eckenstein, care a ajuns până la înălțimea de 6.600 m. Recordul a fost doborât din nou în 1938 de expediția americană condusă de Charles Houston, care a reușit să atingă altitudinea de 8.000 m și un an mai târziu pe cea de 8.300 m. Houston a denumit K2 „muntele sălbatic” dar nu s-a dat bătut. În 1953 a revenit pe munte și mai mult ca sigur l-ar
Karakorum (dezambiguizare) () [Corola-website/Science/310488_a_311817]
-
la circa 120 km distanță. Municipiul Vatra Dornei administrează trei localități care fac parte din alcătuirea sa: Argestru, Roșu și Todireni. Vatra Dornei reprezintă o așezare depresionară tipic montană, fiind situată în partea de nord a Carpaților Orientali, la o altitudine medie de aproximativ 800 de metri. Orașul este dispus în Depresiunea Dornelor care are următoarele limite: Munții Rarău și Giumalău la nord-est (cu Vârful Bărnărel - 1.321 metri); Munții Călimani la sud (cu Vârful Dealu Negru - 1.302 metri) și
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
a se putea încălzi mai ușor și pentru a-și usca hainele pe timp de iarnă. Astăzi de pe Valea Vaserului lemnul se transportă pe cale ferată îngustă. Orașul se află situat la confluența a două râuri, Vișeu și Vaser, la o altitudine de 427 m deasupra nivelului mării, având latitudinea nordică 47 grade și 43 minute și longitudinea estică de 24 grade și 25 minute, având înfățișarea caracteristică orașelor de munte. Se învecinează la NNE cu munții Maramureșului și Republica Ucraina, la
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
dominată de eruptiv neogen și cristalin. Masivul principal îl formează Vârful Toroiaga (1930 m), prelungit în est cu Piciorul Caprei (1804 m) și în nord cu Vârful Țiganului (1736 m). Râul Vișeu își are izvorul sub pasul Prislop, la 1414m altitudine și se varsă în Tisa lângă localitatea Valea Vișeului la circa 330 m altitudine. Drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de 1606 km 2 , desfășurat între Munții Maramureșului în est și Munții Rodnei în sud. Vișeul are o lungime
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
prelungit în est cu Piciorul Caprei (1804 m) și în nord cu Vârful Țiganului (1736 m). Râul Vișeu își are izvorul sub pasul Prislop, la 1414m altitudine și se varsă în Tisa lângă localitatea Valea Vișeului la circa 330 m altitudine. Drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de 1606 km 2 , desfășurat între Munții Maramureșului în est și Munții Rodnei în sud. Vișeul are o lungime de 80km și până la Borșa-Moisei, se mai numește și Borsa sau Vișeuț. În zona
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
cadrului natural, cât și un factor de atracție turistică. Varietatea formelor de relief, particularitățile elementelor climatice, hidrologice ca și natura diferită a rocilor, sunt elemente care au determinat un fond vegetal bogat și variat în Munții Maramureșului. În funcție de relief și altitudine în Munții Maramureșului pot fi identificate următoarele etaje de vegetație: Flora și vegetația reprezintă un interes și o importanță deosebită din mai multe puncte de vedere. Din punct de vedere economic, amintim importanța furajeră, meliferă, medicinală, alimentară, decorativă, etc. Dintre
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
planetele medicinale, amintim: Betula pendula, Crataegus monogyna, Betonica officinalis, Pinus mugo. Unele plante sunt folosite pentru conținutul lor aromatic. Dintre acestea amintim: Carum carvi, Funingirus communis, Mentha s.p., Oxalis acetosella. Pajiștile sunt folosite ca fânețe de o singură coasă, pe altitudini mai mari, și de două coase pe coline joase. În zonele de pajiști înalte se pășunează începând din primăvară până la toamnă. Este săracă în specii datorită condițiilor vitrege de viață (temperaturi scăzute, vânturi puternice). Mamiferele sunt reprezentate de specia cea
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
are o lungime de circa 40 km. Prin vale circulă „mocănița”, fiind și ultima din România. Linia ferată pe ecartament îngust (760 mm) a fost construită între anii 1930—1933. Lungimea căii ferate este de 56 kilometri. Cea mai înaltă altitudine a liniei ferate este în zona Comanu 1.100 m, plecarea din Vișeu de Sus fiind la altitudinea de 600 m. Trenul circulă în scopuri industriale, pentru exploatarea lemnului și în scopuri turistice. Vagoanele pentru turiști pot fi vagoane terasă
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]