5,895 matches
-
sinecure pe când la bugetul mare, în capitală, pot fi urmărite cu mai mare atenție și distribuite cui merită mila, ca în cazul de față (cu vorbele lui: „la facerea bugetelor județene comitetele înscriu, sub titlu de pensiuni, și ajutoare pe la amici și rude, în loc să dea celor ce într-adevăr meritau milă”). Nici nu prea contează ce face sau ce a făcut Radu Mihail, important este că numele lui se rostește în Adunarea Deputaților în context eminescian oricum destinul i-a apropiat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ascunde? Dacă nu știe, de ce nu știe? Știe Mihail Sadoveanu, în 1948, că moartea Veronicăi Micle survenită la 4 august 1889 a fost un gest de sinucidere cu scopul - oarecum științific pentru ea, privind lucrurile dinspre psihologia experimentală practicată de amicul și sfătuitorul ei Eduard Gruber - de a se regăsi cu Mihai Eminescu sau de a-l regăsi așa cum îi apare în viziunile din Poiana Țigăncii, așa cum îl regăsește în poemul scris de ea, etc.? Ea însăși, știe că viața i
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
neobișnuită, după miezul nopții, mâncare și băutură fără alegere și fără măsură. Viața dezordonată ia proporții mai mari. Neîngrijirea de împrejurul său trece peste toate marginile; în cameră de-a pururi dezordine, nelumină, lipsă de aer, încât aceasta îngrija pe amicii săi. Seara se înfundă în câte un birt cu lume necunoscută. La 1883, când se inaugurează statuia lui Ștefan cel Mare la Iași, în loc de-a asista la sărbătoare, la care fusese trimis ca corespondent al unui ziar, el se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fie depășită. înscrisul lui George Potra face istoricul bolii, și începe astfel: „La 8 iulie 1883, Mihail Eminescu a fost izbit într-un mod qusi-subit și mai fără prodrom de o maladie mintală care a întristat și a surprins pe amicii și cunoscuții săi. Iritabil numai și muncit de o insomnie ținută cu câteva zile mai înainte, se armă în invidia lui cu un revolver și amenință fără motiv pe unul dintre cei mai devotați ai lui amici. Cu multă dificultate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a surprins pe amicii și cunoscuții săi. Iritabil numai și muncit de o insomnie ținută cu câteva zile mai înainte, se armă în invidia lui cu un revolver și amenință fără motiv pe unul dintre cei mai devotați ai lui amici. Cu multă dificultate el fu stăpânit în agitațiunea sa și dus la institutul medical „Caritatea” din București...” Ai crede că data de 8 iulie, pentru cea adevărată, de 28 iunie, rezultă din diferența de 12 zile dintre stilul vechi, păstrat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
arhiva ei. Niciunul dintre medicii lui Eminescu nu confundă 28 iunie 1883 cu 8 iulie 1883. Numai Nicolae Pătrașcu îl aduce în discuție pe Chibici-Râmneanu. Ca să fie credibil, N. Pătrașcu se reazemă într-un model similar, scriind peste câteva rânduri: „Amicii poetului crezură să-l trimită la Viena, în cura Doctorului L..., și plecă întovărășit de D. Chibici-Râmneanu, un fel de Ranieri al lui Leopardi.” (Idem, ibidem, p.1055). Întrucât doctorul Leidesdorfer încă trăia, îi dă numele doar cu inițiala dar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să se ferească. Acesta, avocat la Căile Ferate Române, avea permis de liber parcurs în Europa. Istoria literară nu reține această agresiune a poetului asupra lui. El însuși nu o confirmă. Dimpotrivă, se cunosc versuri din manuscrisele poetului care i se dedică, „amicul Chibici” fiind, într-o variantă, chiar interlocutorul din Satira II („Cu evlavie cumplită / înghițeam pe regii lybici - / Unde sunt acele vremuri / Te întreb, amice Chibici?”, O. II,p.231, etc.). Este unul dintre vechii și bunii prieteni ai poetului dar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să mă întorc în țară, să mă satur de mămăliga strămoșească, căci aici, de când mă aflu, n am avut niciodată fericirea de-a mânca măcar până la sațiu. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenoriocitul tău amic, M.Eminescu.” (O.XVI, p.197-198). Scrisoarea se va publica în 1908 de G.Teodorescu-Kirileanu. Oricum ar fi, „modelul Ranieri” nu se potrivește. Giacomo Leopardi (1798-1837) s-a întâlnit cu tânărul Antonio Ranieri (1806-1888) în 1831, au fost foarte buni
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
buni prieteni timp de șapte ani, Ranieri fiindu-i aproape poetului în lunga boală iar după moarte îngrijindu-se să nu fie dus la groapa comună, ocupânduse de editarea operei lui, etc. Eminescu nu a avut un asemenea prieten constant, amicii lui sunt mulți dar nu au o asemenea continuitate. Nu este credibil ca poetul nostru să-l fi atacat cu revolverul pe cel mai vechi dintre ei, cu care se cunoaștea din studenție, care apoi îl va duce la Viena
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pentru unele informații primul biograf al lui Eminescu, nimeni altul decât Nicolae Pătrașcu. Aceasta este prima zală din lungul lanț al „conspirației anti-Eminescu” pe care-l forjează Călin L. Cernăianu în articolele sale. Evident, este ceva de felul „risum teneatis, amici” dar autorul este atât de încrâncenat în susținerile sale încât a sacrificat deja câțiva arbori seculari și baremi din milă pentru biata pădure trebuie să-l trag de mânecă. Închid, de aceea, ochii și trec prin valurile de injurii și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cerută de Titu Maiorescu, a fost publică, s-a făcut în amfiteatrul Spitalului Brâncovenesc de către profesorii Alexianu și Șuțu, și la ea au asistat: Primul procuror al Tribunalului Ilfov, Inspectorul de poliție, Secretarul general al Ministerului Instrucțiunii Publice precum și ziariști, amici ai poetului, doctori, studenți. George Potra presupune că fiecare instituție a avut o copie după actul întocmit și merge prin arhive să-i găsească undeva locul, dar nu are succes (ciudată este afirmația sa că la Ministerul de Instrucție erau
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Astfel, înscrisul lui George Potra face istoricul bolii poetului, și începe așa: „La 8 iulie 1883, Mihail Eminescu a fost izbit într-un mod qusi-subit și mai fără prodrom de o maladie mintală care a întristat și a surprins pe amicii și cunoscuții săi. Iritabil numai și muncit de o insomnie ținută cu câteva zile mai înainte, se armă în invidia lui cu un revolver și amenință fără motiv pe unul dintre cei mai devotați ai lui amici. Cu multă dificultate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a surprins pe amicii și cunoscuții săi. Iritabil numai și muncit de o insomnie ținută cu câteva zile mai înainte, se armă în invidia lui cu un revolver și amenință fără motiv pe unul dintre cei mai devotați ai lui amici. Cu multă dificultate el fu stăpânit în agitațiunea sa și dus la institutul medical „Caritatea” din București...” Ai crede că data de 8 iulie, pentru cea adevărată, de 28 iunie, rezultă din diferența de 12 zile dintre stilul vechi, păstrat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
consideră că textul a fost inserat ulterior în jurnal, ca o justificare. Cea de-a doua dovadă a acestei întâlniri este scrisoarea lui Titu Maiorescu din 18 octombrie 1883 către același Gheorghe Eminovici: „Stimate Dle, Starea fiului D voastră și amicului nostru literar M. Eminescu nu s’a îndreptat încă, și așa am hotărât cu toții, cei de aici, să-l trimitem pe cheltuiala noastră la Institutul de alienați din Viena și să-l lăsăm acolo vreme de un an. Dacă nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a vă da de știre despre cele de mai sus.” Există aici un „cu toate acestea”, un „totuși”, o relație adversativă puternică: deși l-ați abandonat complet pe fiul D-voastră, totuși vă informăm (noi, cei de aici, grupul de amici) ce s-a mai întâmplat cu el și ce avem de gând să mai facem. Maiorescu a preluat complet, numai de facto însă, tutela asupra poetului - estimând că este abandonat de tatăl său și că fratele Matei este „țicnit” cum
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
teorie, nici mai mult dar nici mai puțin decât o teorie. Ea se verifică oarecum parmenidian, oricum circular adică mi-e indiferent de unde pornesc pentru că tot acolo ajung. 3. PISTOLUL LUI EMINESCU Pentru a se vedea cum polemizau prin aluzii amicii lui Eminescu despre anumite momente fixe din existenta poetului, readucem în discuție „chestiunea pistolului” poetului. Este vorba, de data aceasta, despre o amintire a lui D.Teleor din 1903. Un fost redator la ziarul Timpul, notat cu majuscula „R.”, îi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ironic, spunem noi, rebelului Victor Eminescu - care stătea atunci pe Chausée d'Ixelles (la nr. 248) - soluția că unul dintre prietenii lui să-i plătească taxele, iar de va fi să reușească la examene, banii vor fi returnați imediat generosului amic: 1904, Ianuariu 7 Ionel, Dna Mathilda 'ți scrie. Azi am primit scrisórea ta și mé grăbesc a-ți réspunde. Eu nu [...] sunt pentru tine mama, nici tu pentru mine fiu, între noi firul iubirii s-a rupt. Animalele-și iubesc
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
tânărului Becescu; aceasta îi transmitea pe 18 iulie 1904 un raport sintetic din care află că mai vechiul său interlocutor nu frecvență cursurile, că-și petrecea mai toată ziua dormind, incepand să fie "dinamic" mai spre seară, când își primea amicii (tot atunci îl vizită și amantă), ca pleca din localurile ce le frecvență fără să achite consumația, că îi maltrata pe cei care îi solicitau lui sau prietenilor săi să-și plătească datoriile etc.: Ministère de la Justice Direction Générale des
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Bârlad așteaptă să fie identificate și puse în viitor pe masa de lucru a altor ediții adăugite. Iași, 2008 Autorul parțial, teritorial ori numai sufletește, tustrele fiind totalul a 9 CRONICA CRONICARILOR Istoria presei bârlădene scrisă de un încercat ziarist, amicul meu din veacul trecut, Ion N. Oprea, nu s‐ar putea spune că este doar o înșiruire exhaustivă de ga zete, mai ales că după aprecierile autorului ar mai exista încă multe nedescoperite. Personal aș înclina să afirm, trecând peste
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a-i da o slujbă. Și de... să se scape de el, i-au dat. L-au pus mai mare peste cei ce aprind felinarele. Păcatul însă urmărește pe oameni, și într-o bună dimineață, oarecare denunțuri făcute de un amic al dsale, au făcut să se constate multe. Și... iată-l trimis la plimbare. Iar meseriaș, iar luptător înfocat. S-a mai găsit un oscior bugetar peste câteva luni și pentru el. L-au pus intendent la azilul săracilor. Cam
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru întreprinderea sa. Trimit și fotografiile, care, se pare, mă reprezintă la acei ani. Rămânând în zona clarificărilor să mai adăugăm: deci, după plecarea lui Constantin Hușanu - la 19 septembrie 1965 - redactor șef la Rulmentul a revenit, interimar cum spune amicul Constantin Clisu - Iordache Codreanu până în august 1966, când, vând‐ nevrând, a fost înscăunat profesorul Clisu. Și încă ceva: Aurel Țolescu era secretarul cu prop aganda la Comitetul orășenesc de partid, nu la cel raional și din cauza aceasta avea competență să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la 14 septembrie 1902, din Bârlad se publica următorul apel - al unui cetățean pensionar - către cetățenii din orașul Bârlad și județul Tutova, cât și a celor din țară pentru ajutorarea lui Pompeiu, fiul lui Ioan Popescu: „Unul din foștii noștri amici politici din Bârlad, fost profesor valoros și veșnic luptător în politică, care în toată viața sa a luat partea cea mai activă și cu vorba și cu faptele la consolidarea partidului liberal-național din județul nostru, unde domnea reacționarismul cel mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Pompeiu, care se află actualmente sărac, neavând nici o ocupațiune și nici chiar cele necesare vieței zilnice, suferind și de o maladie cronică în orașul Tg.-Ocna, unde, s-a retras cu familia și unde până astăzi cu mirare nimeni din amicii decedatului nu s-a interesat de soarta sa. Cetățenii toți, și în special membrii partidului liberalnațional din Bârlad, amici și foști elevi, au niște sfinte obligațiuni cătră acel bărbat de valoare Ioan Popescu, ce din nenorocire nu se mai numără
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o maladie cronică în orașul Tg.-Ocna, unde, s-a retras cu familia și unde până astăzi cu mirare nimeni din amicii decedatului nu s-a interesat de soarta sa. Cetățenii toți, și în special membrii partidului liberalnațional din Bârlad, amici și foști elevi, au niște sfinte obligațiuni cătră acel bărbat de valoare Ioan Popescu, ce din nenorocire nu se mai numără printre noi, care a sacrificat totul în lume pentru școală, biserică, săteanul Român, precum și pentru ideile sale politice, pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
întindem cu toții o mână de ajutor unicului său fiu, căci, în împrejurarea această, grea în care se află, numai d-stră cetățeni, puteți să i fiți scândura de salvare a fiului lui Ioan Popescu, care din nenorocire în mijlocul d stră, a amicilor, colegilor și foștilor săi elevi, fiul suferă mizeria !... Vă rugăm așa dar, să binevoiți ca de urgență să-i acordați puternicul d-stră sprijin atât material cât și moral fiului nemuritorului Ioan Popescu, al aceluia pe cari l-am iubit, respectat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]