14,847 matches
-
temporar și o înaltă poziție în ierarhia Partidului Național Creștin. A dirijat periodicele ultranaționaliste „Calendarul” (1932-1933) și „Sfarmă-Piatră” (1935-1942). Sub regimul antonescian a condus, un timp, Ministerul Propagandei. Orientarea literară a „Gândirii” a fost formulată de Nichifor Crainic, programatic, în amplul articol cu caracter de manifest Sensul tradiției, din numărul 1-3/1929. Anterior, în eseul Iisus în țara mea, poetul, încă nu director al revistei, propunea aceeași orientare indirect, în termeni de gândire teologală mitică. Imaginea din folclorul românesc, mai ales
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
din parabola sămănătorului.” Sensul acestor speculații este că literatura română, înrădăcinată în propria tradiție, în creația autohtonă anonimă, trebuie să reflecte existența într-un spirit creștin, adaptat cadrului existențial și spiritualității specific naționale. În Sensul tradiției această idee e dezvoltată amplu și explicit. Definind tradiționalismul promovat de „Gândirea” drept un curent care „voiește o cultură creatoare de valori autohtone”, Crainic afirmă că o asemenea acțiune implică „orientarea [...] spre Orient, adică spre noi înșine”. Dat fiind că „moștenim un pământ răsăritean și
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
colaborează cu recenzii la noua serie a revistei „Viața românească”, la „Secolul 20” și la „Contemporanul”. Se face cunoscut datorită remarcabilelor traduceri din lirica franceză apărute în „Iașul literar”, „Orizont”, „Secolul 20”, „Viața românească”, în mare parte incluse într-o amplă antologie din 1966. A mai semnat versiuni în românește, rămase în reviste, din Proust, Sartre, Robbe-Grillet. De excepțională acuratețe și expresivitate sunt și tălmăcirile din literatura italiană (Emilio Cecchi, Pirandello ș.a.), traducerea romanului Ghepardul al lui Lampedusa fiind distinsă cu
GHEORGHIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287237_a_288566]
-
pe alocuri de presiunea acestuia în interpretarea sociologistă a unor scrieri. Din anii ’60 G. începe cercetarea operei lui Liviu Rebreanu, în vederea realizării unei ediții critice. La primele trei volume a colaborat cu Nicolae Liu. Aparatul critic, notele și comentariile ample, variantele reconstituie geneza operei, editorul identificând modelele, raporturile dintre tipuri și prototipuri, împrejurări biografice, nume de locuri și personaje, forma primară a unor capitole, receptarea critică. Opera lui Liviu Rebreanu se înfățișează astfel cu toate ramificațiile și substructurile ei, scoțându
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
ei, scoțându-se la iveală vastul șantier de lucru al scriitorului. Tânărul Rebreanu (1986) și Rebreanu. Amiaza unei vieți (1989) sunt primele două părți ale unei trilogii critice proiectate să se încheie cu volumul Glorie și amurg. Folosind și îmbogățind amplul material documentar comunicat în aparatul critic al ediției, istoricul literar își propune să distingă ceea ce este mit și adevăr în viața lui Rebreanu, să clarifice probleme confuze, nedezlegate de vechea exegeză, să elimine ipoteze false și să vină cu precizări
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
Mateiu I. Caragiale sau despre George Enescu a scris amintiri în care portretul trasat cu linii sigure stă alături de anecdota revelatoare. Prin 1927 sau 1928 l-a acompaniat, ca pianist, pe Enescu într-un șir de concerte prin țară. O amplă încercare de filosofie a eului, Le Moi et le monde. Essai d’une cosmogonie anthropomorphique, apărută în 1933 la Paris, inițial în „Revue de métaphisique et de morale”, apoi separat, a fost reluată, în 1938, la Paris și la București
GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287244_a_288573]
-
așa-numitele întrebări și răspunsuri, cele mai multe de factură religioasă. În general, g. este alcătuită din două până la cinci versuri, cel mai adesea rimate. Mai puțin răspândite, cele în proză (g. asupra relațiilor de familie, g.-anecdotă, g.-povestire) cunosc dezvoltări ample. În acest caz, g. cuprinde scheme poetice similare cu cele din basm, din cântecul bătrânesc sau din descântec. Alteori, prin diverse transformări, poate ajunge recitativ în jocurile de copii sau frământătură de limbă. Procedeul cel mai uzitat în exprimarea enigmei
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
o serie de tehnici specifice, prin care studierea fenomenelor poate fi evaluată științific. Studiile de „arhivă” reprezintă aici metodele „tradiționale” ale studiilor calitative, așa cum se manifestă ele În istorie, critica literară, filosofie sau analiza literară. Strategiile interogative, răspândite cel mai amplu În științele sociale, se bazează pe tehnicile jurnalismului de investigație, pe metodele biografice și pe metodologiile istoriei orale. Dar observarea participativă rămâne cel mai important instrument „calitativ” de cercetare. Observarea participativă este practicată În două mari domenii de analiză: În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
implicită În „date”, În materia primă a analizei rămâne tehnica preferată a etnologului. Notațiile „de teren”, consemnările și notele de cercetare constituie o practică fundamentală În orice studiu calitativ. Într-un „inventar” deloc exhaustiv, Roger Sanjek 4 descria o varietate amplă de metodologii, de la jurnale și consemnări zilnice până la notițe și reflecții cotidiene sau reacții personale, toate aparținând arsenalului cercetătorului imaginilor și imaginarului. Cercetătorul „În-scrie” discursul social 5, Îl face să devină palpabil, Îl aduce din starea sa trecătoare și imponderabilă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un studiu calitativ, aproape standardizat. El „se plimbă” prin toată Asia, observă oamenii, instituțiile, obiceiurile, modul de existență și apoi revine acasă, Își transcrie notițele de călătorie pe care, apoi, le prelucrează și din care extrage o „imagine”, un studiu amplu. Asta spuneam, nu că literatura nu influențează cultura vizuală sau cultura imaginilor, ori civilizația imaginilor. Dimpotrivă, afirmam că există o interdependență Între ele. În ceea ce privește dimensiunea psihologică, partea aplicativă a principiilor teoretice enunțate, aceasta face obiectul unei lucrări pe care o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ar fi modul cum pot fi folosite structurile și schemele analitice ale semioticii și ale structuralismului. Un altul este alcătuit din interpretările de tip postmarxist, de metodologiile feminismului În studierea fenomenului cultural etc. Toate sunt bucăți dintr-un demers mai amplu, pe care le-am publicat În diverse locuri - cum funcționează, de exemplu, tehnica psihanalitică asupra imaginarului și a imaginii -, Încercând la final să compun un fel de puzzle al posibilelor metode nonliterare sau nonteoretico-literare. Sanda Cordoș: Va fi nu numai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se conturează imaginarul sub influența anumitor tipologii idiomatice, a star-sistemului, apariția „vedetei” ca factor de influență socială În România, studiul a diverse produse culturale În dimensiunea lor mediatică etc. Pentru asta ar fi nevoie de un grup de studiu mai amplu, dar pe mine m-ar bucura dacă aș putea să dau unor studenți un instrumentar pe care să-l pună În acțiune, să Îl folosească În cariera lor viitoare. Repet, demersul acesta nu poate fi asumat de un singur cercetător
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În fișele lor medicale. Romanele obsedantului deceniu, apoi antiutopiile, alegoriile și parabolele, dar și romanele lui Paul Goma (Ostinato și Patimile după Pitești În mod special), publicate după căderea comunismului În România (deși majoritatea fuseseră scrise Înainte), depun mărturie despre ampla acțiune de „spălare a creierului” care a avut loc la noi. Scriitorii români sunt ei Înșiși obsedați de instituții reeducatoare, care Încearcă să Înlocuiască, printr-o reformă a gândirii (termen specific pentru „spălarea creierului”, după tiparul chinezesc), creierul „rău” cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai percutante În acest sens: „Totalitarism și literatura Estului”, devenită mai apoi „Procesul comunismului”, propusă de Editura Humanitas (cea din urmă colecție fiind coordonată de Doina Jela). În acest context, se impune prestația istoricului Lucian Boia, angrenat fățiș Într-un amplu proiect de deconstrucție a miturilor comuniste. Tot la nivel instituțional trebuie amintit un cvartet realizat datorită Anei Blandiana și lui Romulus Rusan (secondați de o echipă de cercetători): Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet (singura Închisoare-muzeu din România
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a României. Ce Înseamnă această „piteștizare” (și din răspunsul la această Întrebare derivă și precizările pe care vreau să le aduc temei discutate)? Piteștizarea a fost un efort programatic de a transfera experiența dobândită În penitenciarele comuniste Într-un program amplu de Îndoctrinare și alterare a imaginarului românesc. Definiția cea mai bună ar fi, după mine, aceea că piteștizarea a reprezentat distrugerea identității colective prin subminarea celor mai profunde structuri ale imaginarului nostru. Securitatea Însăși a acționat În România conform unei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
zisa mitologie furnizată de jocurile unor memorii colective paralele uneori, dar intersectate alteori, nu este vreun presupus caracter capricios al ei, cât imboldul din spatele construcțiilor asamblate, Întotdeauna motivat politic. Remarca lui R. Gildea poate fi validată Într-o Înțelegere mai amplă a politicului, cu condiția ca acesta să Înglobeze și alte aspecte ale vieții comunitare, pe care jocurile de interese ale comunității dintr-un spațiu public mai vast decât comunitatea Însăși să le valideze din perspectiva funcțiilor lor politice. Așa sunt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
destul de limitat față de cel pe care Îl preconiza textul teoretic, un spațiu imaginar transnațional, transetnic, În care „locurile memoriei” Își pierd sensul spațial, fiind În esență toposuri. Dar oricum, tot demersul mi se pare extrem de riscant pentru o cercetare foarte amplă și foarte serioasă, chiar dacă e vorba de un serium ludere, În ultimă instanță. Și e foarte riscant, pentru că s-a Încetățenit deja - și cred că toate discuțiile, toate intervențiile din seara asta au adus, sub o formă sau alta, În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
interesează ultimele două și aici o interesează mai ales modul de particularizare pe discursuri. Cazul lui Buzura este foarte bun. Cred că acum asta ne interesează: să discutăm pe particular. Poți să Îl categorizezi pe Buzura cu ajutorul acestei tipologizări foarte ample? Nu. Aici era miezul argumentului meu, și de aceea zic că Sanda face un lucru extraordinar, deoarece merge pe o nișă Îngustă. Nu Își propune să facă tipologii mari, ci vrea să meargă exact pe forma În care se manifestă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
astfel de cărți. Am avea o șansă mai mare dacă am avea o biografie sau o bibliografie. Reconstrucția societății civile după 1990tc " Reconstrucția societății civile după 1990" Marius Jucantc "Marius Jucan" Studiul de față face parte dintr-un proiect mai amplu ce intenționează să investigheze conceptul de tranziție culturală și consecințele acesteia În perioada modernității târzii, mai ales În accepțiunea restrânsă a modernității postiluministe, În contextul României. Câteva explicații prealabile sunt necesare. Înainte ca cititorul să aibă bunăvoința să parcurgă mica
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de tranziție, mai Întâi spre comunism și apoi spre democrație. Un model ipotetic al tranziției continue Deconstrucția variantelor tari ale modelelor culturale, În special cele ale unor viziuni ale istoriei, prin deconspirarea ficțiunii istoriei 1, a dus la cea mai amplă răsturnare de paradigmă În evaluarea teoriilor culturale, dizolvând esențialismul unor modele culturale autarhice și a unor indivizi reprezentativi ori generici pentru aceste modele, În genul popular În epocă al lui Hermann Keyserling 2. Studiile despre imaginar vorbesc despre „invenție” mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
alți analiști au Început să sugereze că există o tranziție mică și una mare (termenii Îmi aparțin). Tranziția mică ar fi fost cea imediată prăbușirii comunismului, dominând anii 1990 și 1991, iar tranziția mare ar fi constituit un proces mai amplu de restructurare economică și mai ales de schimbare a unui model cultural, politic ș.a.m.d. Pe mine m-a satisfăcut, ca să zic așa, faptul că ai dat două definiții binevenite ale tranziției; una pe care am numit-o problematizantă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a continuat să publice proză în „Dimineața”, „Convorbiri literare”, „Universul literar” și în volume. Succesul obținut cu romanul Invitația la vals (1936) îi permite să-și asume conducerea Editurii Bucur Ciobanul, unde, în special în perioada 1942-1947, va iniția un amplu program de tipărire a cărților pentru copii și tineret. Principalul furnizor de texte era D. însuși, care a rezumat biografii de oameni celebri (Dante, Gutenberg, Magellan, Mozart, Nobel ș.a.), a întocmit relatări despre mari invenții și realizări (locomotiva, telegraful, automobilul
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
al marxismului și al ideilor socialiste în România. Karl Marx și economiștii noștri (1884), Robia și socialismul, Ce vor socialiștii români (1886), Anarhism și socialism (1887), Concepția materialistă a istoriei (1892), Din ideile fundamentale ale socialismului științific (1906) cuprind expuneri ample ale materialismului, ale cărui principii sunt prezentate și exemplificate totdeauna în comparație cu diferite curente ideologice sau filosofice opuse ori divergente (idealismul metafizic, anarhismul, nihilismul, poporanismul). De cele mai multe ori, articolele au un ton polemic, iar atitudinea e a unui propagandist care încearcă
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
însăși. Analiza sociologică a acestor idealuri, izolată de rostul lor poetic, se arată în cele din urmă inadecvată, coborând până la comentariul vulgarizator (ca în însemnările referitoare la poemul Luceafărul). Despre G. Coșbuc D.-G. a scris, în 1897, un studiu amplu (Poetul țărănimii), care a însemnat consacrarea poetului ca valoare de primă mărime în literatura română. Mijloacele de analiză au evoluat aici, devenind mai subtile. Mai receptiv la lirismul lui Coșbuc decât la cel eminescian, criticul reconstituie universul „poetului țărănimii”, văzându
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
este diferențiată: apreciindu-i meritele în lupta pentru limba literară și pentru promovarea valorii estetice a operelor, recunoscând, nu o dată, rolul lui T. Maiorescu, respinge ideologia politică a curentului, considerată cauza pentru care junimismul nu s-a transformat într-o amplă mișcare literar-artistică (Idealurile sociale și arta). În schimb, pe discipolii lui Maiorescu (P.P. Negulescu, D. Evolceanu, M. Dragomirescu) îi trata de sus, ca pe niște „critici volintiri”. E de remarcat că prozatorii și poeții adunați în jurul revistei „Contemporanul” sunt menționați
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]