8,321 matches
-
chema în bucătărie... Eu nu mai existam, încerca, adică, s-o facă să uite cu cine a fost la plimbare, să-i arate deci că numai ea, mama ei, o iubea cu adevărat, ceea ce se și întîmpla (cel puțin în aparență), fiindcă greu mai prindeam după aceea privirea copilului și până a doua zi nu mai auzeam decât rar mica ei melodie, și atunci doar în șoaptă și numai când maică-sa o mai slăbea... O iubea pe maică-sa? Neîndoielnic
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
elogiu...). Cineva dinafară ar fi putut crede că era prea puțin pentru o punere în scenă atât de dramatică, pentru noi însă era foarte mult! comentă Ion Micu fără patetism, cu o modestă convingere. Era o breșă care doar în aparență se plasase la nivelul Uniunii, și având un mobil meschin. Îmi revenea mie sarcina s-o plasez în sfera clară și distinctă a principiilor, dar fără această breșă mi-ar fi fost imposibil, fiindcă cine eram eu? Un critic literar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
absolut frumoasă sau urâtă până n-o cunoști. Căprioara nu fusese frumoasă când o întîlnisem? Când mă părăsise însă descopeream cât e de urâtă. Există, cum știm de fapt foarte bine toți, frumuseți ascunse. Dar și urâțenii la fel de bine ascunse, aparențele, cum se zice cu îndreptățire, sânt înșelătoare. O pură anatomie nu ne poate spune mare lucru, deși prima noastră reacție se produce comițând o dublă eroare, datorită iluziilor pe care le investim brusc într-un chip zis frumos, și repulsiei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
înăuntru și ceru să vadă niște pulovere foarte viu colorate. Da, zise, nu sânt urâte, dar credeam că sânt de lînă". Și ieșirăm. "Sînt din nylon", zise. "Totuși, zisei, lumea moare după țesăturile astea." "Păi pentru că sânt ieftine și păstrează aparența că ar fi naturale, fiindcă nimeni nu te pipăie să vadă din ce sânt făcute." "Bine, zisei, și ce plăcere secretă simți tu dacă sânt de lînă?" Nu știu, zise, lâna e lână, mi-ajunge să știu eu că e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
iubirea, ai vrea să iubești, chiar foarte tare, dar ești încă prea independent... și așa e foarte bine, rămâi așa... cu mine lucrurile sânt mai complicate, nu căuta să afli mai mult dincolo decât ceea ce par, așa sânt chiar, o aparență...", totul sugerat sau exprimat printr-un joc de expresie care o făcea mereu prezentă, din ton, priviri, modulația glasului, sărutări, dulci și lacome, încremeniri uluite uitîndu-se țintă la mine, neliniștită că descoperea un necunoscut, "și ce-o să se întîmple cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mijloace de comunicare nu se plimbă trăgând rafale de arme automate în toate părțile. Dacă așa au reacționat, au avut un motiv serios. Burke dădu din umeri, apoi se întoarse la ecrane. Apone se strâmbă observând stricăciunile. ― Ce porcărie! În pofida aparențelor, el nu emitea o părere asupra stărilor locului. Comentariul său era pur profesional. Sergentul șef nu putea tolera lucrul prost făcut. Apoi își aminti că avea de-a face cu coloni: ingineri, arhitecți, muncitori. Civili într-un cuvânt, nu soldați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
a coloniei. În centrul planului stației de epurare, numeroase puncte albastre luminoase clipeau ca niște pești abisali. Hicks mârâî. ― Se pare că toată populația s-a strâns acolo, ― Mă-ntreb de ce s-or fi refugiat acolo, zise Dietrich. După toate aparențele, ultima luptă s-a dat aici. ― Or fi reușit să iasă și s-au dus să se adăpostească într-un loc mai sigur, declară Gorman. Nu uitați că stația de epurare este mereu alimentată cu energie, iar acesta este un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Gosseyn, dacă te uiți mai atent, e încă dimineață. Așa că avem o zi întreagă la dispoziție. Calculase deja ora din zi după poziția soarelui. Dar când enunță părerea cu privire la timp; se deșteptă un sentiment... talamic... În interior. Sentimentul era de aparență, nu neapărat în legătură această curte din spate, cu această planetă, în general. Văzu ochii luminoși îngustându-se: - Ce-o să facem aici? Asta nu era o problemă. Ora din zi îi evocase ceva: la ultimele rapoarte, Dan Lyttle, proprietarul acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
o maimuță? - Păi - Pauză. Apoi. pe ton schimbat: Poate, spuse Enin, ar trebui să te fac să guști puțin din puterea mea. Ceva din vocea băiatului, când rosti aceste ultime cuvinte îl făcu pe Gosseyn să decidă că, după toate aparențele, prima lecție de Semantică Generală a lui Enin mersese atât de departe cât era posibil. În consecință, împinse brusc ușa de la dormitor și păși în salon. După doi pași, împietri. Pentru că observă, chiar în momentul acela. În stânga sa. cu coada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
un metru șaizeci. Hainele ei păreau a fi făcute dintr-o țesătură bej, înfășurată pe corp de sus până jos, ca un fel de eșarfe. În picioare, purta sandale maron și la gât un colier subțire, din piele, după toate aparențele. Avea un corp suplu; dar nu era, după standardele pământene, o frumusețe. Și nu reușea să-și dea seama din ceea ce vedea ce avuseseră străinii de gând cu această întâlnire. Ea stătea acolo, o femeie atrăgătoare, cam de douăzeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Enro, singura ființă umană rămasă la bordul navei de război Troog deoarece, dacă ar fi fost liber, s-ar fi putut ca el să-și lanseze uriașa flotă în atac împotriva oricărei dintre părți. Așa că el se afla acolo, în aparență prizonier, dar de fapt, în legătură cu amiralul său care - dacă avea să i se întâmple ceva prizonierului - avea s-o știe imediat. Era de presupus că, într-o astfel de eventualitate, uriașa flotă spațială ar ataca imediat și ar distruge nava
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ar ataca imediat și ar distruge nava străină. De aceea, Troog, depășiți numeric în procente de mai multe mii la unu - așa se credea - se abțineau să-i facă vreun rău; și de fapt asta era înțelegerea. Aici, pe Pământ, aparențele exterioare arătau că el și ceilalți aveau sprijinul Președintelui Blayney și a tuturor forțelor aflate la dispoziția acestuia. Era greu de crezut că Marii Oameni de Afaceri, care se opuneau reconstruirii Institutului și a Mașinii Jocurilor, aveau să acționeze de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Varo.“ „Presupunând că la asta se referă și una, și alta.“ „Ce altceva ai mai scos din scrisoare și din cercetările tale de biografie amoros-picturală?“, m-am interesat. „Nimic mai mult. Varo pomenea de prietenul lui Brauner, Louchian. După toate aparențele, se cunoșteau. Dacă nu personal, măcar din auzite. Deși nu știu cum poți să auzi de cineva că miroase bine.“ „Miroase bine, în sens de parfum?“ „Il sent bien. Atât spune. Bănuiesc că nu se referă la un camembert.“ Maria glumea rar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bucătărie de țară, lângă un burtos cu barbă, flancat de două calculatoare. Iar Mihnea s-ar fi pomenit ieșind din baie și dând de-un slăbănog brunet, puțin cocoșat, cu niște ghetuțe de fetru în picioare. Un „pârțar“, după toate aparențele. „Nimic...“, a zis cu seninătate „pârțarul“. „Ia să verificăm...“ Mihnea s-a așezat lângă mine și-a derulat paginile. În câteva secunde, traseul era parcurs. Mihnea scana, nu citea: ajunsese ca agenții ăia de publicitate, care fremătau 14 ore pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
realitate, la „2 Mai“, la gazdă, aplecându-se cu părul ăla neverosimil de lung peste mine și întrebându-mi părinții de ce nu mă trimit la o sală de judo, să mi se dezvolte musculatura); solista de la Abba (bruneta, nu blonda; aparențele înșeală, tot cartierul știa că „aia bronzată-i mai bună“); Leana, vânzătoarea de pâine de la colț. Tanti Leana (cum îi spuneam cu respect) te întâmpina cu niște țâțe uriașe, frații Montgolfier ar fi fost mândri de ea. Te luau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
aici. Ce mai zice poetul nostru cosmic?“ Ne-am strâns unul într-altul, hanorac lângă hanorac, cu nasul în telefon. Trăznea a ger și bere, ne simțeam respirațiile aproape, dulci-amărui. Mihnea a ciupit butonul de „Show“: Scrisoarea 7. Am toate aparențele unei ființe umane: mănânc, spun glume, gătesc tarte cu portocale și scorțișoară, îmi fac cumpărăturile la Billa, urmăresc vreo treizeci și două de canale TV, ascult muzică grunge, pop, industrial, gregoriană și clismatică, merg la stadion și la Ateneu, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
marcante pentru evoluția artei în general și a literaturii în particular. Platon își fundamentează concepția sa filosofică idealistă pe faptul că lumea sensibilă este copia imperfectă a lumii transcedentale, a ideilor, iar sufletul de origine divină este singurul intermediar între aparențe și tiparele eterne. Potrivit acestei concepții, teoria platoniciană consideră arta ca imitație a copiei lumii ideilor fiind copia și mai imperfectă, și mai amăgitoare, a acestei lumi. Lucrarea însă care va marca spațiul literaturii și va rămâne punct de referință
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
propagandă al unui partid sau altul. Această camuflare transformă discursul jurnalistic într-unul obedient puterii, pus în slujba legitimării ei. Camuflarea este manipulare pentru că există intenția de a schimba opinii, atitudini, comportamente prin inducere în eroare. Este vorba de menținerea aparenței de discurs jurnalistic, în condițiile în care avem de-a face cu un discurs propagandistic. Discursul jurnalistic implică, la nivel general, toată societatea, se realizează într-o instituție media, cu o axă comunicațională jurnaliști public, care se instanțiază în anumite
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
idei forță: comunismul este bun, capitalismul este degradat și vicios, conducătorii României obțin succese peste succese, probleme nu mai există sau sunt în curs de rezolvare. Repetarea nu înseamnă imobilism, dar transformarea conduce spre exacerbarea ideilor propuse: succesele conducătorilor sau aparența succeselor se transformă în cultul personalității, problemele sunt aneantizate sau minimizate prin comparație cu cele ale occidentului. Treptat, interesul tematic s-a reorientat de la diversele probleme interne, către latura externă a politicii comuniste, în special câțiva ani după 1968, când
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
parte a Europei. Astfel regele Carol al II-lea, la 27 ianuarie 1934, îi solicitase lui Constantin Argetoianu și Octavian Goga „să-l scape de Titulescu“118.Benno Brănișteanu considera că: „Regele nu avea într însul încrederea, pe care, în aparență, i-o arăta“.De altfel Raoul Bossy era convins că: „Înlocuirea lui Titulescu se datorește Regelui“. Octavian Goga, schițând un bilanț al atitudinii diplomației românești din perioada 1933-1936, scria: „Am bruscat bunele raporturi cu Italia după recunoașterea Basarabiei și-am
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
mare talent, dar prea din cale afără de egocentric, actor și văzând lucrurile mai mult prin prisma juridică a unui avocat și câteodată mai puțin realistic“113. Benno Brănișteanu considera că: “Regele nu avea într însul încrederea, pe care, în aparență, i-o arăta“114. De altfel Raoul Bossy era convins că: “Înlocuirea lui Titulescu se datorește Regelui“115. Octavian Goga, schițând un bilanț al atitudinii diplomației românești 111 Ioan Scurtu, Istoria contemporană a României (1918-2007Ă, p.74. 112 Constantin Argetoianu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
II-lea, Între datorie și pasiune. Însemnări zilnice, vol al III-lea (1941 - 1942Ă, (editori: Marcel Dumitru Ciucă, Narcis Dorin Ionă, București, Editura SATYA SAI, 1996, p. 68. 114 Benno Brănișteanu , Regele nu avea într-însul încrederea , pe care , în aparență, i-o arăta, în Pro și Contra Titulescu, (coord. George Potraă, București, Editura Enciclopedică, 2002, p. 66. 115 Raoul Bossy , Amintiri din viața diplomatică (1918 - 1940 Ă , vol I (1918 - 1937Ă, București, Editura Humanitas, 1993, p. 262 - 263. 74 71
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
editori: Ion Popescu - Puțuri, Augustin Deac, Ion Ilincioiuă, București, Editura Politică, 1968. 2. Bossy Raoul, Amintiri din viața diplomatică (1918 - 1940Ă, vol I (1918 - 1937Ă, București, Editura Humanitas, 1993. 3. Brănișteanu Benno, Regele nu avea întrînsul încrederea, pe care, în aparență, i-o arăta, în Pro și Contra Titulescu, (coord. George Potraă, București, Editura Enciclopedică, 2002. 4. Brătianu Gheorghe I., Noi ne băgăm să dăm lecții de civism și patriotism internațional, în Pro și Contra Titulescu .... 92 82 5. Carol al
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
mare talent, dar prea din cale afără de egocentric, actor și văzând lucrurile mai mult prin prisma juridică a unui avocat și câteodată mai puțin realistic“113. Benno Brănișteanu considera că: “Regele nu avea într însul încrederea, pe care, în aparență, i-o arăta“114. De altfel Raoul Bossy era convins că: “Înlocuirea lui Titulescu se datorește Regelui“115. Octavian Goga, schițând un bilanț al atitudinii diplomației românești 111 Ioan Scurtu, Istoria contemporană a României (1918-2007Ă, p.74. 112 Constantin Argetoianu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
II-lea, Între datorie și pasiune. Însemnări zilnice, vol al III-lea (1941 - 1942Ă, (editori: Marcel Dumitru Ciucă, Narcis Dorin Ionă, București, Editura SATYA SAI, 1996, p. 68. 114 Benno Brănișteanu , Regele nu avea într-însul încrederea , pe care , în aparență, i-o arăta, în Pro și Contra Titulescu, (coord. George Potraă, București, Editura Enciclopedică, 2002, p. 66. 115 Raoul Bossy , Amintiri din viața diplomatică (1918 - 1940 Ă , vol I (1918 - 1937Ă, București, Editura Humanitas, 1993, p. 262 - 263. 74 71
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]