6,377 matches
-
simulare, joc de roluri, scenarii rezolutive cu raportare la condiții și perspective. • Prin prevedere a proiectelor acționale în condiții variate de aplicare, reconsiderare, completare, corectare, prevenire, ameliorare, dezvoltare. • Prin utilizare ca instrumente: matrice de analiză criterială, hartă conceptuală sau situațională, arbore decizional, diagrame, inventar de consecințe, rețele cognitive cu rute de rezolvare, tabele comparative pe criterii, liste de alternative, modelări, analiza SWOT. Prin acțiuni de prevenire a insuccesului, a perturbării, a erorilor în rezolvare. Condiții în înțelegerea creativă Procedee, tehnici, instrumente
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cel "bun". Sistemul funcționează deci ca un sistem-expert și singura diferență este că unul, DSM III, este "manual", în timp ce celălalt (sistemul-expert), este informatic. Mai puțin amuzant decît Eliza, despre care am putea crede că era repetarea ironică a discursului psihanalitic, arborele de decizie al DSM IIIR conduce la o zăpăceală numerică atunci cînd ajungi la o concluzie, dînd iluzia unei "adevărate" decizii, adică a unei decizii "obiective", obținută cum se cuvine, prin explorarea minuțioasă a tuturor posibilităților. Avem, aici, ceva ce
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
un strigăt de triumf cît de un compromis, remediu la angoasele lumii contemporane privind mersul evenimentelor sau al acțiunilor, responsabilitatea unuia sau altuia într-o întreprindere. Dacă rețeaua nu ar avea drept fond originar această legătură cu corpul și cu arborele, fără îndoială că punerea în cauză a "surselor" și a "scopurilor" în circularitatea canalelor multibranșate arridica nesfîrșite probleme ontologice și de ordin moral... B) Un "și" al paradoxului Cum precizează Yves Barel 134, orice formă, fie ea socială sau biologică
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
său. În același timp, coloana centrală este totuși integrată parțial arcaturii care înconjoară și unifică scena. În contextul său arhitectural, ea ajută la întărirea spațiului intern care leagă în mod continuu mesagerul și destinatarul. Să cercetăm deci dubla funcție a Arborelui cunoașterii, separându-i pe Adam și Eva în multe dintre reprezentările Păcatului originar. În majoritatea cazurilor, copacul este așezat pe verticala centrală ca o barieră hotărâtoare între femeia seducătoare și bărbatul sedus. Dar, de exemplu, în compoziția lui Tintoretto (figura
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
1963; "Orgă și iarbă", E. S. P. L. A., 1966; "Umbra femeii", Editura Tineretului, 1968; "Iarba verde, acasă", E. S. P. L. A., 1968.; "Centaur îndrăgostit", E. S. P. L. A.,1968; Grădina în formă de vis", Cartea Românească, 1970; "Cântând dintr-un arbore", editura Junimea, 1971; "Oracol deschis", Editura Eminescu, 1975; "Banchetul", Editura Dacia, 1973; "Cântarea cântărilor", Cartea Românească, 1973; "Oră de vulturi", Editura Eminescu, 1974; "Heraldica iubirii", 1975. Radu Cârneci a publicat o mare cantitate de versuri, fără să ne convingă că
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Editura Tineretului, 1962; "Constanța", Editura Tineretului, 1964; "Intrare în anotimp", E. P. L., 1964; Fata morgana", versuri, Editura Tineretului,1966; "Măști de priveghi", poezii, E. P. L., 1968; "Himere nisipurilor", versuri, Editura Tineretului,1969; "Poeme", E. P. L., 1969; "Austru", versuri, Eminescu, 1971; "Arborele vieții", Albatros, 1971; "Petrecere cu iarbă", Editura Cartea Românească, 1973; "Elegii", Eminescu, 1973; "Ave, noiembrie", Editura Cartea Românească, 1975. Florența Albu, poetă fără chemare, în numeroasele volume publicate, nu comunică nici idei nici emoții: În parcul gol, iernatic și temut
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sau în desene murale. Poetul este când comentatorul subtil și ironic, creatorul detașat de credință și datină, când țăranul care și-a făcut un cult pentru icoana sfântă, menită să-i "ierte greșelile". Ca pe o peliculă de film urmărim arborele, șarpele, caloianul, bocitoarele, Isus făcând minuni, la "Cina cea de taină" împărtășind apostolii cu trupul și sângele său, dar afurisind pe Iuda cel trădător. Personajele, deși fantastice, se integrează în lumea reală cu boieri și țărani. Există o artă a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
stau cu rădăcinile în aer, drumul cu toate pietrele de pavaj o ia în toate direcțiile, îngrozind trecătorii, poetul însuși este descoperit în tabloul din perete. Aceeași lume răsturnată apare în poemul "Carnaval", unde poetul face schimb de gânduri cu arborele căruia îi ia frunzele, pregătindu-se de carnaval. Burlescul, grotescul, liricul fac tot mai mult loc dramaticului, deși ideea nu e nouă. Perfecțiunea sferei generează plictis pentru că, pământul are formă de sferă, în virtutea principiului că "totul trebuie să fie perfect
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
biber/ Cât timp le am pe ele, eu sunt liber". 3 "Balada ironică" se va dezvolta mai târziu în "Balada ambiguității" în lirica lui Leonid Dimov, Adrian Păunescu, Mircea Ivănescu etc. Cităm în acest sens "Balada înecaților", "Pățania teologului cu arborele", "Balada soțului înșelat", "Balada sinucigașului" (Ioanichie Olteanu). 3 "Stăpâne, mistrețul cu colții ca argintul/ chiar el te-a cuprins grohăind sub copaci." 1 "Seminția lui Laokoon", Editura Tineretului, 1967; "Ipostaze", Editura Tineretului, 1968; "Alter Ego" (1970); "Ce mi s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în bucurie. Faptul e sugerat pe cît de discret, pe atît de ingenios: fereastra solitarului cu mușcate în geam - unul din elementele metaforice, expresive ce se repetă; celelalte sînt picătura de apă ce stă să cadă de pe o ramură, un arbore singuratic, niște file chinuite de manuscris - devine, la sfîrșit, din vineție și rece, policromă și, la fel, priveliștea din dreptul ei. Drama poetului apare oarecum estompată, dar nu mai puțin semnificativă decît în reconstituirile literare cunoscute. „Bacovia - poemul de mîine
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
frumoasă, Ileana, și cu care Mihai de la Ipotești, la prima sa iubire, ar fi avut și un copil, botezat tot Mihai. Meșteșugită poveste cu fata asta de la Cucorăni, dar mare minciună, scornită numai din gelozie, de gloria Ipoteștiului! Scriitorul Al. Arbore a putut constata la fața locului că "orice țăran din Cucorăni îți jură pe ce are mai scump că basmul Călin a fost 1ocalizat, de Eminescu, la izvorașul de la Cucorăni și în păduricea de mesteceni de alături"39. În anul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
307, nota 217. 37. M. EMINESCU, Opere, IV ed. Perpessicius, pag. X-XII. GH. BULGĂR, Momentul Eminescu în evoluția limbii literare, Ed. Minerva, colecția Universitas, București, 1971, pag. 34-69. 38. M. EMINESCU, Opere, vol. III ediția Perpessicius, pag. 144-145. 39. AL. ARBORE, Pădurile de argint (Întîmplări vechi și noi, la Cucorăni), "Iașul literar", 1964, anul XV, nr. 5, pag. 46-51. 40. Informațiile mi-au fost comunicate, oral, la Cucorăni, de către soții învățători Dumitru și Teodora Cristea, de față fiind și învățătoarea Maria
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tot fantezistă a rămas, în părțile ei esențiale. Ea nu este susținută documentar nici măcar pentru părinții și bunicii lui Iurașcu, fără a mai vorbi de legătura cu Iurașcu pîrcălab de Hotin, care a fost pur și simplu uitat. Noul său arbore genealogic, pus la finele aceluiași volum, pornește de la Iurașcu din Peletuci, din ținutul Bacăului, care în 1647 era vătav. De la fiul acestuia, Nicolae Iurașcu, autorul pornește un ram, pe care îl pune și pe Vasile Iurașcu, cu o soră, Zamfira
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iurașcu i se dă alt tată, pe Ion Iurașcu, iar de bunic, pe un Apostol, despre care nu ne spune de unde i-a scos, căci nu ne prezintă și documentele care să susțină această filiațiune. Totuși, luînd de bază acest arbore genealogic, George Munteanu crede că "pe linia maternă știrile sigure (s. n.) încep tot de la străbunicul poetului, boiernașul de țară, Ion Iurașcu, și continuă cu fiul său, stolnicul Vasile Iurașcu din Joldești"29. Cînd cărțile se scriu din alte cărți, neverificate
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tot de la străbunicul poetului, boiernașul de țară, Ion Iurașcu, și continuă cu fiul său, stolnicul Vasile Iurașcu din Joldești"29. Cînd cărțile se scriu din alte cărți, neverificate, nu se poate ajunge la concluzii sigure. Revenind la acest din urmă arbore genealogic, Augustin Z. N. Pop încurcă de-a binelea rangurile boierești și treptele rangurilor. De exemplu, Stratul Iurașcu și-ar fi început cariera ca biv pîrcălab (1683-1685), apoi a fost avansat biv logofăt (1685), apoi a fost pîrcălab (1687), apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Onciu Iurașcovici, prin Toader Iurașcovici, prin Grigorie Iurașcovici și prin Nicoară, nepotul lui Iurașco, mai bine de două secole, nici un urmaș n-a primit numele de Iurașco, nici la botez, nici ca nume de familie. Dacă urmărim familia lui Luca Arbore, fiii și nepoții săi au fost tăiați, în luptele politice. Totuși, numele de familie, Arbore, s-a perpetuat, pentru că nepoți și strănepoți de-ai fetelor lui Luca Arbore au părăsit numele de familie pe care îl aveau după părinții lor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
bine de două secole, nici un urmaș n-a primit numele de Iurașco, nici la botez, nici ca nume de familie. Dacă urmărim familia lui Luca Arbore, fiii și nepoții săi au fost tăiați, în luptele politice. Totuși, numele de familie, Arbore, s-a perpetuat, pentru că nepoți și strănepoți de-ai fetelor lui Luca Arbore au părăsit numele de familie pe care îl aveau după părinții lor și și-au zis Arbore. La fel s-a întîmplat cu o ramură din familia
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la botez, nici ca nume de familie. Dacă urmărim familia lui Luca Arbore, fiii și nepoții săi au fost tăiați, în luptele politice. Totuși, numele de familie, Arbore, s-a perpetuat, pentru că nepoți și strănepoți de-ai fetelor lui Luca Arbore au părăsit numele de familie pe care îl aveau după părinții lor și și-au zis Arbore. La fel s-a întîmplat cu o ramură din familia marilor boieri Stroici, de pe la 1600. Descendenții din pîrcălabul de Hotin, Iurașco, și-au
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
au fost tăiați, în luptele politice. Totuși, numele de familie, Arbore, s-a perpetuat, pentru că nepoți și strănepoți de-ai fetelor lui Luca Arbore au părăsit numele de familie pe care îl aveau după părinții lor și și-au zis Arbore. La fel s-a întîmplat cu o ramură din familia marilor boieri Stroici, de pe la 1600. Descendenții din pîrcălabul de Hotin, Iurașco, și-au susținut dependența de acest neam, nu dintr-un respect pentru strămoșul lor, ci ca să-și justifice dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din 16 VII, 1889. 2. DR. VASILE GHERASIM, În satul Eminovicilor (cu tabloul genealogic), în Eminescu și Bucovina, Cernăuți, 1943, pag. 619-632. AUGUSTIN Z, N. POP, Contribuții documentare (planșa I); IDEM, Noi contribuții documentare, pag. 19. D. VATAMANIUC, Un alt arbore genealogic ("Manuscriptum", 1975, nr. 1, pag. 39-43). 3. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 272. 4. Volumul colectiv, Profil eminescian, Deva, 1973, pag. 107-108. 5. I. E. TOROUȚIU, Studii și doc. literare, IV, București, 1933, pag. 233. 6. PETRU VINTILĂ
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de ziarist și aproape de a i se declanșa crunta boală mintală, așa că nu se poate admite că tot atunci el s-ar fi putut afla și pe toloaca de la Cucorăni ca să se joace mingea cu copiii de 10-11 ani! Al. Arbore afirmă că "Tribunalul din Botoșani, în 1931-32, a judecat și i-a dat cîștig de cauză locuitorului Mihai Lăzărescu (sic!), din acest oraș, care astfel a fost recunoscut drept fiu legitim al Ilenei Lăzărescu (sic!) și al lui Mihai Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
N. POP, Contribuții documentare, pag. 70. 70. IDEM, Noi contribuții doc., pag. 213; copia actului de naștere, la pag. 289. 71. Arhiva municipiului Botoșani, Fondul Starea civilă, Registrul de morți pe anul 1948, vol. I, actul nr. 392. 72. AL. ARBORE, Pădurile de argint (cu subtitlul) Întîmplări vechi și noi la Cucorăni, "Iașul literar", 1964, anul XV, nr. 5, pag. 47. 73. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 328, 329. 74. TEODOR BALȘ, Dacă treci rîul Selenei..., "Gazeta literară
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vol. I, fila 193-197, actul 133. INDICE DE NUME (selectiv) A Agafton, mănăstire, 60, 72, 74, 81, 82, 111, 176, 238, 255 Albumul Societății Junimea, 21 Alecsandri, 16, 25, 121, 131, 148, 234 Alupului, Gheorghe, 146, 147 Antohi, Iosif, 263 Arbore, Alex., 28, 58, 153 Arghezi, Tudor, 143, 265 B Bădescu, 241, 242, 244, 251, 252, 254, 261 Balș, Alecu, 74, 88, 98 Constantin, 49, 55, 63, (Bălșucă) Iordache, 49, 55, 63, 64, 93 Balta lui Leon, 34, 35 Bașotă, Scipione
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sunt tribale sau de clientelă, etnice, religioase și clasiale. Organizațiile tribale sau de clientelă pot fi definite ca fiind acelea care unesc oamenii printr-o presupusă legătură de sânge (familii mari în care înrudirile fictive pot fi mai numeroase decât arborele genealogic real), sau acelea care leagă liderii naturali ai unui clan (sau bătrânii) de "clienți", o expresie împrumutată din Roma antică, unde liderii aveau adesea adepți numiți astfel. Legăturile etnice asociază membrii prin intermediul așa-ziselor caracteristici fizice ale culorii sau
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
politice) la "Revista de filozofie", "Revue roumaine de sciences sociales", "Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza". Cărți de poezie: Pharmakon, Editura Cartea Românească, 1989; Căutarea căutării, Editura Junimea, Iași, 1990; Apariția Eonei și celelalte poeme de dragoste culese din Arborele Gnozei, Editura Axa, Botoșani, 1999; Dispariția și eternitatea Eonei, Editura Brumar, Timișoara, 2006; Povești filosofice cretane și alte poezii din insule. Poeme inedite, Editura Herg Benet, București, 2012; Un taur în vitrina de piatră. Antologie lirică (1977-2012), Editura Adenium, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]