6,861 matches
-
Variațiuni istorice, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), p. 124-135; în același loc: Tudor Radu-Tiron, Bestiarul heraldic muntean, p. 111-123, Sorin Iftimi, Animalele în heraldica boierească din Moldova (secolele XIV-XVIII), pp. 136-157 și Constantin Itu, Steme ardelene din secolele XVI-XVIII cu mobile heraldice luate din lumea animală, p. 158-163. 105 Violeta Barbu, Simboluri și embleme: reprezentări animaliere în miniatura brâncovenească, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), p. 95-110. Autoarea avansează o ipoteză foarte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unui târgoveț cu instrucție incertă, care, într-o epocă în care literatura se făcea la Viena, la Paris sau la Berlin, prefera să citească în traducere. În generația lui erau fără îndoială oameni mai inteligenți și mai cultivați. Erau cărturarii ardeleni care nu numai citeau, ci și scriau în germană. Erau boierii munteni sau moldoveni care își făcuseră studiile în străinătate și publicau frecvent în două sau mai multe limbi. Erau elevii Academiilor de la Iași și București care învățau cu dascăli
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
geniilor" din epocă am fi uimiți ce autori au putut să primească o asemenea demnitate. Panteonul lui Iosif Vulcan folosește calificarea în câteva situații: Andrei Mureșanu, Vasile Alecsandri, D. Bolintineanu. Pe lângă aceștia, în Lepturariu se mai vorbește de "geniu" la ardeleanul Vasile Bob ("Strălucind el aici între toți conșcolarii săi atât cu purtarea cuvincioasă, cât și cu înălțimea minții și, putem zice, cu geniul"127), la fabulistul Țichindeal ("era geniu preste veacul său"128), la Grandea ("căci în mintea lui lucia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fost uscat cum trebuie și a fost clădit pe șiră mare, s-a înfierbântat, a luat foc și a ars. Au venit pompierii, că a ars focul două zile. Când am venit din concediu, inginerul șef de la trust, Pop, un ardelean care terminase facultatea cu vreo doi ani înaintea mea, a venit la fermă și mi-a zis: " - Băi Bazon, ai avut un noroc chior! Dacă erai tu în fermă când a luat foc fânul, pe tine te împușcau fără discuție
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
tot timpul cât a fost la Amvon... Dar despre Petru Rășcanu, profesor la Universitatea din Iași aflăm alte și alte informații, ca și despre alții din „Calendarul Ligei", 1908, București „Minerva", preluate și redate de Iacov Antonovici în „Un dascăl ardelean la Bârlad - Ioan Popescu", 1928, Huși. Ion Popescu, dascălul Mai întâi despre cel dintâi dascăl al său, (al lui Petru Răcanu n.n.) - Ioan Popescu: „Nalt și bine făcut, el era tipul munteanului gata de-a pururea să înfrunte orice primejdie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
timp am fost ajutat cu mijloacele necesare", avea să afirme profesorul în expunerea de motive la proiectul de lege prezentat în parlament în aprilie 1896 pentru susținerea mijloacelor practice de ridicare a țărănimii prin cultură și școală. (vezi „Un dascăl ardelean la Bârlad - Ioan Popescu" de Iacov Antonovici, Huși, 1928) „Bolnav" de școală și de binele ei, I. Popescu a avut și el durerile și umilințele sale, chiar atunci când, deputat fiind, la 10 și 11 aprilie 1896 a vorbit deputaților din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
păcatele". Mai târziu, la 3 august 1904, cu ocazia unei conferințe ținută de același Augustin Paul, la o adunare la Șomcuta Mare în Transilvania, despre Ion Popescu și întreaga sa activitate, publicată de I. Antonovici în volumul său „Un dascăl ardelean la Bârlad"..., autorul clarifică lucrurile notând: „Popescu a fost căsătorit cu o bârlădeancă care a repausat cu un an înaintea lui. După dânsul au rămas un fiu, Popmpeiu, mic funcționar și fiicele - Lucreția Chenciu, Emilia Bistrițanu și Cornelia Onișor". Marele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
deveni nume statornic de familie, Ion Rusu, bejenarii ucraineni devenind din străini ai locurilor, bejenari, asimilații locului, permanentizându-și noul și completul nume de Rusu. Așa se putea întâmpla și cu Ion Grecu, fost birnic grec; Ion neamțul, poate un ardelean dintr-un sat săsesc, devenit Ion Neamțu; Ion Muscalu, care va fi fost un Ion, fugar din armatele muscălești, staționat aici și devenit Ion Muscalu, Ion Sârbu, Ion Rusu, Ion Bulgaru, Ion Macedoneanu... 4. Patrionimele erau altă sursă de nume
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Frâncu, Frederic Dame, George Coșbuc, Simon Mihăilescu, I.C. Drăgescu, canonicul Ciparu, George Barițiu, Aron Densusianu, Ioan Micu Moldovan, Nicolae Fekete Negruțius, Alexandru Geană, Nicolae Brânzeu, Alois Tăutu, Alexandru Rusu etc. Au existat și cotidiene în limba maghiară: Erdelyi Lapok (Foi ardelene), din Oradea, cu un tiraj zilnic de 8.500 de exemplare (se adresa intelectualilor) și Erdelyi Neplap (Foi populare ardelene), cu un tiraj cuprins între 10.000 și 12.000 de exemplare (destinat populației de la sate)318. Ambele ziare erau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Negruțius, Alexandru Geană, Nicolae Brânzeu, Alois Tăutu, Alexandru Rusu etc. Au existat și cotidiene în limba maghiară: Erdelyi Lapok (Foi ardelene), din Oradea, cu un tiraj zilnic de 8.500 de exemplare (se adresa intelectualilor) și Erdelyi Neplap (Foi populare ardelene), cu un tiraj cuprins între 10.000 și 12.000 de exemplare (destinat populației de la sate)318. Ambele ziare erau minoritare, aparțineau și se adresau comunității maghiare din Ardeal. Publicații săptămânale maghiare au fost și: Vasárnap (Dumineca foaie de literatură
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tot în Timișoara) și Erdély Magyar Lányok (Fetele maghiare din Ardeal cu profil literar și religios, cu un supliment geografic al Ardealului, se tipărea la Cluj). Lunar, circulau următoarele două reviste: Kátholikus Világ (Lumea catolică organul "Reuniunei poporale a Romano-catolicilor Ardeleni", ce era editată la Cluj) și A Nap (Soarele -se distribuia în Timișoara, pentru membrii Societății de misiuni sociale; avea o tematică preponderent socială). La Cernăuți se edita și o revistă săptămânală în limba polonă: Gazeta Polska 320. Publicațiile care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Octavian Butoi, "Istoria presei românești", în Analele Universității București, anul XVIII, nr. 2, București, 1969, p. 1). 299 Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu, Publicații periodice românești, București, 1913, p. 19; Ion Lupaș, "Începuturile și epocile istorice ale ziaristicii românești ardelene", în Studii istorice, volumul V, Sibiu-Cluj, 1945-1946, Marina Cristea, "Primul ziar românesc Fama Lipskii", în Gazeta literară, 3 februarie, 1966, Nicolae Iorga, Istoria presei românești, Editura Atelierele Societății Anonime "Adevarul", București, 1922. 300 Victor Vișinescu, Stilistica presei. Introducere în receptarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lucrurile nu stăteau mai bine, dar emigrația către America, din acest spațiu, nu era semnificativă. La București se tot repeta afirmația că „românul nu își părăsește țara, nesuportând să trăiască în alt mediu; chiar în momentul când, pe la 1900, românii ardeleni începuseră să emigreze masiv în Statele Unite, se întreținea iluzia unei stări temporare, care va lua sfârșit prin întoarcerea celor plecați”. Nici chiar românii deveniți americani nu încurajau emigrarea transatlantică a conaționalilor lor, fie că era vorba despre cei din ținuturile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
poate în aplicarea ei la mediul american”. După unirea Transilvaniei cu România, în Parlamentul bucureștean s-au făcut auzite voci care condamnau tratamentul aplicat țăranului transilvănean, de care erau răspunzători și politicienii de dincolo de munți, declarându-se că, „pe când țăranul ardelean emigrează în America, țăranul din regat stă pe loc. Nici un sătean din Vechiul Regat nu pornește din țară”. Așadar, emigrația din România de dinainte de 1918 nu includea și țărănimea, situație neschimbată după încheierea războiului și, mai ales, după adoptarea reformei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
germani (Eugen Horvath, Klima Helmut, Rolf Kutschera). Există multe recenzii dedicate și istoricilor români: C. Bodea, Moise Nicoară; Ion Naghiu, Catechismele catolice românești sec. XVII-XVIII; Șt. Pascu, Despre Horia; Ion Stanciu, Istoricul Liceului „Gh. Lazăr” Sibiu; S. Dragomir, Revoluția pașoptistă ardeleană; I. Moga, Voievodatul Transilvaniei; Vl. Ghidionescu, `nvățăm`ntul românesc din Ardeal; D. Prodan, Teoria imigrației românilor din Principate `n Ardeal `n sec. XVIII; D. Popovici, Literatura română `n epoca Luminilor. Cea mai importantă `nsă este cea dedicată lucrării Știința istorică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Venit-au ei din provincie ca refugiați sau mutați în interes de serviciu ? Nu, căci în ce-i privește pe bucovineni sau basarabeni cele 2 provincii fiind recucerite înaintea legilor de sub numerele 2-4 n'au existat refugiați iar în ce privește pe ardeleni era normal să fie așezați în Ardealul rămas unde se găseau locuințe, sau în locuințele celor 425.655 locuitori evacuați din Basarabia și Bucovina (300.000 evrei și 125.655 germani repatriați) sau în locul acelor evrei evacuați din satele, târgurile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în Canada acum. Mihai-Răzvan Ungureanu: Este ambasador în Canada. Termenul de ședere acolo se apropie de sfârșit chiar în lunile ce urmează. Cu domnia sa am avut totdeauna un dialog și îl consider ca fiind unul dintre cei mai temeinici istorici ardeleni pe care-i avem la ora actuală. Cărțile sale sunt premiate de Academia Română, este un om de o statură morală pe care eu îl apreciez. Deci nu se pune nicicum problema în termenii aceștia. Au existat oameni politici care, nemaigăsind
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
septembrie 1959 în localitatea Tisa Nouă, județul Arad, România, fiica lui Krutsch Petru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Sindelfingen-Maichingen, Hermann Kurzstr. 6. 85. Klotz Dorica, născută la 22 martie 1960 în localitatea Lipova, județul Arad, România, fiica lui Ardelean Ioan și Lubița, cu domiciliul actual în Germania, Ulm-Wiblingen, Reutlingerstr. 22. 86. Kober Andreas, născut la 8 decembrie 1951 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Kober Josef și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Reutlingen, Humboldstr. 21/1. 87
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
și Ilona, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Ketzerg. 463/1. 247. Bălună Elena, născută la 17 noiembrie 1923 în localitatea Băilești, județul Dolj, România, fiica lui Bălună Dumitru și Ioana, cu domiciliul actual în Austria, Linz, Bethlemstr. 37. 248. Ardelean Florica, născută la 11 aprilie 1957 în localitatea Tulca, județul Bihor, România, fiica lui Cotrău Ioan și Floare, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Goldschlagstr. 76/6. 249. Ardelean Ioan, născut la 5 iulie 1968 în localitatea Densuș, județul Hunedoara
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
și Ioana, cu domiciliul actual în Austria, Linz, Bethlemstr. 37. 248. Ardelean Florica, născută la 11 aprilie 1957 în localitatea Tulca, județul Bihor, România, fiica lui Cotrău Ioan și Floare, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Goldschlagstr. 76/6. 249. Ardelean Ioan, născut la 5 iulie 1968 în localitatea Densuș, județul Hunedoara, România, fiul lui Ardelean Iosif și Lucre��ia, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Goldschlagstr. 6/6. 250. Daniliuc Ilie, născut la 29 august 1962 în localitatea Salcea, județul
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
11 aprilie 1957 în localitatea Tulca, județul Bihor, România, fiica lui Cotrău Ioan și Floare, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Goldschlagstr. 76/6. 249. Ardelean Ioan, născut la 5 iulie 1968 în localitatea Densuș, județul Hunedoara, România, fiul lui Ardelean Iosif și Lucre��ia, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Goldschlagstr. 6/6. 250. Daniliuc Ilie, născut la 29 august 1962 în localitatea Salcea, județul Suceava, România, fiul lui Daniliuc Ioan și Lidia, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Gansbachergasse
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
25 ianuarie 1954 în localitatea Sălbăgelul Nou, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Schestak Hermann și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Veitshochheim, Fruhlingstr. 15. 264. Scheinflug Lucia, născută la 28 octombrie 1965 în localitatea Vălcani, județul Timiș, România, fiica lui Ardelean Ioan și Florica, cu domiciliul actual în Germania, Furth, Ludwigstr. 75. 265. Schalyo Nikolaus Horst, născut la 21 noiembrie 1961 în localitatea Lovrin, județul Timiș, România, fiul lui Schalyo Carol și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, Buttenheim, Schwalbenweg 9
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
întotdeauna un regizor contestatar"; drept care editura lansează acum o veritabilă Colecție Pintile, incluzînd Reconstituirea (1969), Balanța (1992), O vară de neuitat (1994), Prea tîrziu (1996), Terminus Paradis (1998), După-amiaza unui torționar (2001), Niki și Flo (titlul francez al lui Niki Ardelean", 2003). O colecție de lux, care a presupus, cu siguranță, o mare desfășurare de forțe; nu e vorba doar de forța strict financiară presupusă de un asemenea demers editorial, dar și de forța redacțională implicată în realizarea lui: numai un
Pintilie și șapte discuri de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12522_a_13847]
-
Cum să sprijinim cu popi acoperișurile caselor a căror pereți au fost luați de ape? (teză de doctorat, asistent: Laszlo Borbely). Tiraj forțat. Bibliografie: Bojdeuca din Țicău, de Ion Creangă. Tudor Giurgiu: (Opere, antologie de autor). Vol.1: Sunt un ardelean serios și nu schimb nimic; vol.2: Inși din TVR care nu fac nimic și iau o grămadă de bani... George Copos: Cum se desface și se reface în 24 de ore contractul de muncă al unui antrenor de fotbal
Fantezi pe teme date... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11396_a_12721]
-
Am reținut, cu mîndrie și invidie, teribila acuratețe a frazei. Totul e atît de șlefuit, de perfect, încît aproape că sufăr pentru neglijența cu care dau bunul de tipar sau bunul de spectacol, la textele mele... Parcă nu aș fi ardelean ca și tine... Parcă... Regman, totdeauna te-am bănuit că ai talent, în plus că ai putea să întuneci, într-o frumoasă zi, uriașa mea vocație pentru ironie și grotesc. Tu ești singurul dintre noi (toți am fost grefați cu
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]