7,924 matches
-
pozitivă a statului, se reflectă în sănătatea puterii judecătorești, care a fost pusă, în România în nenumărate cazuri, în situație de inferioritate 13. Or, o putere judecătorească pusă în situație de inferioritate nu face o democrație. Acest fapt poate fi argumentat și altfel, traversând diferite viziuni asupra politicului, implicând ideologii, doctrine și concepții diferite, prin compararea a doi indici, puși în aplicare de două organizații cu viziuni, filosofii și obiective total diferite: nivelul democrației așa cum reiese din Democracy Index 2012, realizat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
preliminare făcute în acest sens mi-au arătat, însă, că m-am înșelat în această privință. Într-adevăr, foarte mulți dintre politologii, filosofii politici sau specialiștii în drept constituțional care s-au pronunțat până acum în privința solicitării în discuție au argumentat, mai mult sau mai puțin pe larg, împotriva ei. Există, însă, se pare, și excepții semnificative. Cel puțin potrivit site-ului Război întru Cuvânt, Marius Nicolae Bălan, prodecanul Facultății de Drept a Universității "Al. I. Cuza" din Iași, a opinat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
valorilor sau argumentelor religioase. Într-o societate liberă și echitabilă, o constituție trebuie să facă apel doar la idei, principii, valori sau argumente neutre sau "publice", acceptabile pentru toți cetățenii săi rezonabili în virtutea capacității lor comune de a raționa și argumenta. Pe scurt: invocarea numelui lui Dumnezeu în Constituția României ar fi contrară exigențelor unor valori precum libertatea, egalitatea și echitatea în relațiile dintre cetățeni. Respectul pe care îl datorează acestor valori fundamentale și prezența cetățenilor atei sau fără religie pe
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
afirmative și a cotelor de gen, dar și în tabăra celor care susțin necesitatea introducerii acestora ca măsuri pentru creșterea participării și reprezentării femeilor în politica românească. Demersul analitic pe care îl lansez propune căutarea unor răspunsuri/soluții pertinente și argumentate la un set de întrebări incomode, însă necesare, ca exercițiu legitim și de maximă urgență în contextul reformei constituționale. Așadar, ce fel de democrație construim în România, în condiții de subreprezentare și subparticipare a femeilor la treburile publice? Cât timp
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
factorii socializatori: familie, școală, mass-media, biserică etc.). Aspectul cantitativ al oricărui sistem de cote, chiar dacă este criticabil, are meritul că generează acea "masă critică" necesară pentru a produce o schimbare semnificativă/ireversibilă în orice sistem. Aspectul criticabil al cantității este argumentat prin faptul că în spatele cantității, de cele mai multe ori, nu se află calitatea așteptată (în sens de merit/competență), lucru adevărat în cele mai multe situații, însă, în cazul reprezentării, nu atât meritul este important, cât capacitatea de a reprezenta interesele femeilor ca
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
numirea membrilor, CSM și CCR să fie instituții care au în componență reprezentanți 100% apolitici atât ca formație cât și numire, în virtutea principiului separării puterilor în stat, plenul CSM ar trebui să fie organul care validează/respinge propunerile societății civile, argumentând totodată eventuala respingere, validarea făcându-se cu cel mult 6 luni înainte de expirarea mandatelor celor doi reprezentanți aflați în funcție în baza citeriilor menționate de lege. Consider că această delimitare trebuie făcută și stipulată în Constituție în măsura în care mandatul membrilor este
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
12 Andreea Paul Vass (ed.), Forța politică a femeilor, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 13. 13 Anne Phillips, The Politics of Presence, Oxford University Press, 1995, p.147. Anne Phillips, una dintre teoreticienele feministe de referință ale ideii pluralismului democratic, argumentează faptul că "politica ideilor" din liberalismul clasic conform căreia relevante sunt ideile și mesajele pe care le susțin în spațiul public reprezentanții cetățenilor și nu identitatea sau apartenența socială a acestora rămâne importantă, însă nu rezolvă problema excluziunii politice a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
reflecții, gânduri, fapte, interpretări. Îmi dau seama că pledoaria lui Montaigne este în esență cea a înțelegerii lucide a limitelor condiției umane, semnificația ei devine demitizantă și iconoclastă. Aceste temeinice principii montaignene au anticipat cu trei secole înainte ideea riguros argumentată de ceea ce se va numi ulterior axiologie. Meditațiile înțeleptului retras în castelul său de la Périgord, izolat de numeroasele conflicte religioase într-o Franță bulversată, rămân și azi sau mai ales azi aproape de noi pentru că întrețin interesul maxim pentru umanism, cultură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de drept și filozofia dreptului, economie politică, științe financiare și administrative și chiar prelegeri de medicină, Însemnările de fizică, mecanică și ecuații matematice regăsite în multe din manuscrisele sale dovedesc că lecturile de cultură științifică l-au urmărit mult timp, argumentează vastitatea studiilor lui. Dar nemăsurata sa cultură și-a dobândit-o direct din cărțile pe care le citea în biblioteci sau acasă, preponderentă fiind lectura făcută în chip temeinic. Poetul-student și bibliotecar al uneia dintre societățile studențești beneficia din plin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de vreme ce cultura media este atît constituită din, cît și parte constitutivă a dinamicii sociale și politice mai largi, atunci aceasta este o optică excelentă pentru iluminarea naturii societății contemporane, a politicii și vieții de zi cu zi. Într-adevăr, voi argumenta că înțelegerea filmelor hollywoodiene populare, a Madonei și a MTV-ului, a muzicii rap și a filmelor create de artiștii negri contemporani, precum și a știrilor de televiziune ne pot ajuta să înțelegem societatea contemporană. Aceasta înseamnă că, dacă înțelegem de ce
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
amplifică metoda descifrării politice a filmului, dezvoltată de mine și Michael Ryan în 1988 în cartea Camera Politica, și produce studii concrete ale filmelor hollywoodiene contemporane, în același timp delimitînd un model de studiu critic și multicultural asupra culturii media. Argumentez că este nevoie de studii culturale care să critice juxtapunerea clasei, genului, sexului, rasei și a altor determinanți cheie ai culturii și identității pentru a conceptualiza pe deplin dimensiunile ideologice ale textelor culturale și a ne însuși întreaga gamă a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și astfel sînt interpretate cel mai bine ca aparținînd în aceeași măsură modernismului și postmodernismului. Acest subiect ne face să reflectăm asupra rolului imaginii și modei în construirea identității, ca și asupra rolului muzicii, starurilor și reclamei în cultura contemporană. Argumentez în capitolul 8 cum schimbările de imagine și identitate ale Madonei exprimă transformările de valori și strategii ale epocii. În excentritățile sale sînt exprimate aspectele divergente ale momentului, astfel încît interpretarea textelor sale și interpretarea Madonei însăși ca "text" poate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
media și de informații. Concentrîndu-mă asupra similarităților dintre analiza socială a lui Baudrillard și romanele lui William Gibson, le interpretez pe ambele ca încercări de cartografiere a prezentului care constant alunecă în viitor. Printr-o interpretare atentă a operei Neuromancer, argumentez că atît Baudrillard, cît și Gibson produc viziuni ale viitorului care ajută la înțelegerea prezentului. Această analiză sugerează că Baudrillard poate fi interpretat ca SF distopic, deși cyberpunk-ul poate fi citit și ca o nouă formă de teorie socială care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
susținători ai rupturii radicale de formele anterioare ale societății, culturii, politicii și teoretice. În carte, avansez ipoteza că trăim într-o nouă eră istorică a postmodernismului și discut relevanța pe care teoria postmodenă o are pentru studiul societății și culturii. Argumentez că, deși unele teorii postmoderniste iluminează noi trăsături pregnante ale culturii și societății, totuși ipoteza unei noi rupturi postmoderniste în societate și istorie este exagerată. În cîteva studii, examinez utilizarea și supralicitarea teoriei postmoderniste și ipotezele conform cărora unele forme
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
precum Madona, Miami Vice, rap-ul, MTV-ul și altele ar fi postmoderniste. Sînt, de asemenea, de acord cu cei care susțin că avem nevoie de noi forme de teorie și studii culturale pentru a ne încadra coerent în prezent. Argumentez că trăim într-o epocă de tranziție de la modernism la postmodernism, aceasta necesitînd apropierea atît de strategiile și teoriile moderniste, cît și de cele postmoderniste; în acest fel, mă delimitez de opinia că ar fi o ruptură postmodenistă în istorie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
implică interpretarea culturii din perspectiva producerii și receptării textelor culturale în cadrul unor contexte istorice concrete. Continui tradiția studiilor culturale britanice, dar aduc argumente pentru necesitatea ca acest proiect să fie regîndit și reluat, ca răspuns la condițiile și provocările contemporane. Argumentez că, în timp ce studiile culturale britanice sînt de cîteva decenii la limita periculoasă a studiului culturii și societății, anumite dezvoltări recente în studiile culturale care au înlăturat chestiunea clasei din centrul de interes și anumite nereușite în a angrena în proces
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Frankfurt este părtinitoare și unilaterală, ea reușește totuși să ofere uneltele necesare unei critici a formelor ideologizate și alterate ale culturii media și a modurilor în care aceasta contribuie la consolidarea ideologiilor care legitimează diferite forme de opresiune. Așa cum voi argumenta în capitolul 2 și în întregul volum, critica ideologiei este un constituent fundamental al studiilor culturale, iar Școala de la Frankfurt se remarcă prin inaugurarea unei critici sistematice și susținute a ideologiei promovate de industriile culturale. Mai mult decît atît, la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
inaugurarea unei critici sistematice și susținute a ideologiei promovate de industriile culturale. Mai mult decît atît, la nivelul metateoriei, activitatea Școlii de la Frankfurt premerge cu modele și metode specifice împărțirea domeniilor de studii media în subdomenii specializate. Această împărțire este argumentată în numărul din 1983 al Journal of Communications (vol. 33, No 3, vara 1983) în care unii dintre participanții la discuția asupra stării de fapt în domeniul studiilor de comunicare în masă remarcă împărțirea domeniului în abordarea culturalistă, care se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturii populare". Dezaprob, de asemenea, ceea ce eu numesc o fetișizare a plăcerii publicului ce apare în anumite variante de studii culturale. Ca reacție împotriva unei atitudini oarecum ascetice față de anumite tipuri de cultură din teoriile radicale mai vechi, s-a argumentat că trebuie luat în considerare și modul în care publicul gustă filmul popular, televiziunea și alte forme de cultură, și că acest element trebuie evaluat și însușit în mod pozitiv. Deși utilă în multe privințe, această idee a condus, din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în studiile culturale și a criticat poziția revistei Screen care a abandonat această perspectivă în favoarea unei abordări mai textualiste și mai idealiste (pp. 63 ff), o mare parte a studiilor culturale a manifestat același dezinteres. S-ar putea într-adevăr argumenta că studiile mai recente au avut tendința de a neglija analizarea circuitelor de economie politică și de producție în favoarea analizei bazate pe text și public. În plus, există pericolul ca studiile culturale din diferite regiuni ale lumii să piardă din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
elimină asemenea fenomene semnificative ca sexul, rasa și alte forme de dominație ideologică. Reducerea ideologiei la interesele de clasă implică opinia că singura dominație semnificativă din societate este cea de clasă sau cea economică; pe de altă parte, mulți teoreticieni argumentează că opresiunea de sex sau rasă sînt, de asemenea, de importanță fundamentală și, ar susține unii, sînt legate strîns și total de opresiunea economică și de clasă (vezi Cox, 1948; Rowbotham, 1972, Robinson, 1978, Said, 1978, Barrett, 1980; Sargent, 1981
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
aceste mituri, simboluri, narațiuni sau practici sociale sînt implicate în vederea producerii ideologiei (Barthes, Jameson, 1981 și Kellner și Ryan, 1988), alții restrîng ideologia la propunerile expuse în mod discursiv în text8. Situîndu-mă pe o poziție opusă acestei noțiuni restrictive, aș argumenta că ideologia conține discursuri și figuri de stil, concepte și imagini, poziții teoretice și forme simbolice, o asemenea lărgire a conceptului de ideologie lasă în mod evident cale liberă explorării modului în care imaginile, figurile, narațiunile și formele simbolice constituie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
iar zarzavagiul coreean îi atacă pe evrei. Această scenă, întru totul brechtiană, demonstrează în mod strălucit diferențele rasiale incifrate în limbaj, tinde să desemneze toate modelele de rasism ca fiind echivalente din punct de vedere logic; însă noi am putea argumenta că rasismul instituționalizat, îndreptat împotriva negrilor, este cu mult mai virulent decît diverse alte forme de rasism cultural și că Lee nu captează niciodată cu adevărat realitatea rasismului ca parte a sistemului de presiune 16. Din această perspectivă, societatea contemporană
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
identitatea proprie, politică ce nu poate fi încadrată nici în sfera pozițiilor moderne specifice (ca cele ale lui Martin ori Molcolm), nici în sfera nihilismului postmodernist. Molcolm X ca poveste morală Din perspectiva interpretării mele a filmului DRT, am putea argumenta că X poate fi înțeles ca o poveste morală care pune întrebări în legătură cu "ceea ce se cuvine" să fie făcut pentru negri în societatea contemporană a Statelor Unite, atît pe plan individual cît și pe plan politic. În această interpretare, Malcolm X
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
formă de pronunțare sacadată a cuvintelor încadrată într-o linie melodică, cu R-ul semnificînd "rimă" și "ritm" iar P-ul "poezie" și în unele cazuri "politică". În următoarea mea analiză asupra acestei forme atît de controversate aș dori să argumentez că rap-ul însuși este privit ca un fel de forum al negrilor din mediul urban, folosit în articularea propriilor experiențe, preocupări și vederi politice. Ca forum cultural, rap-ul este un teren contestat între diferitele tipuri de rap care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]