6,930 matches
-
V.Onișoru se însoară a III-a oară, luând în căsătorie pe învățătoarea Eugenia Gh.Zigleanu, cu care a avut un băiat și o copilă. Băiatul era în clasa a III-a la Seminarul din Galați și din pricina unei observații aspre a tatălui său s-a spânzurat. Iar Anișoara, fata, a învățat la Universitate și are o funcție de mare însemnătate la București. Și băiatul Crișan a crescut la bunica sa Ilinca lui Grifore Grecu, o femee foarte necăjită. Foarte mult a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fiecăruia în parte și cred că, așa cum medicii au acel Jurământ al lui Hippokrates, tot la fel și noi, profesorii, avem un jurământ al nostru, care ne obligă să punem răbdare și suflet în ceea ce facem, indiferent de cât de aspre ar fi condițiile în care ne desfășurăm activitatea. Cei care îmbrățișează această profesie știu, în majoritate, că munca de la catedră o faci cu suflet, cu dăruire, dar și cu bani puțini, însă, așa cum vă spuneam mai devreme, odată ce ai
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
din alte localități - Roman, Pașcani, Miroslăvești, Fălticeni, Dorohoi etc. - au fost caracterizate de autoritatea din Petrograd drept “criminale” în Nota înmânată ministrului Diamandy la 16/ 29 decembrie 1917, precizându-se că “Puterea sovietică nu va pregeta să ia cele mai aspre măsuri împotriva trădătorilor contrarevoluționari români”. În aceeași vreme, reprezentanții Puterilor Centrale făceau presiuni ultimative asupra guvernului de la Iași să accepte ieșirea separată din război printr-o “pace” ale cărei condiții erau dictate și nu negociate. Situația era de o gravitate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mijloc și bag-o În buzunarul paltonului, m-a sfătuit el. Zis și făcut. Bărbatul În cauză, cumătrul Dorca Simeon, a venit direct spre buzunarul meu. Ți-a luat foc buzunarul de la palton, Nelule! mi-a spus el cu voce aspră. De asta Își cheltuiește tatăl tău banii? O să-l Întreb eu. Nu pot descrie situația În care m-am văzut. Am trăit toată vacanța cu frica de ce-o să urmeze, căci cunoșteam dragostea și bunătatea lui Tata, dar și severitatea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și “Leonardo da Vinci, ca naturalist” sau “Infailibilitatea papală și ororile papalității”. Pentru pregătirea acestor referate frecventam adesea Biblioteca ASTRA și alte biblioteci sibiene, străduindu-mă să prezint comunicări cât mai documentate, pentru a mă feri de criticile uneori destul de aspre ale elevilor și chiar ale profesorilor moderatori. În biblioteca școlii primare din Axente Sever am descoperit broșura “Niculăiță fluierașul” de Ioan Paul. Pentru a nu fi confundat cu nuvelistul mi-am Însușit pseudonimul de “Paul I. Delasever” pe care l-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
cununia finilor Zaharia, săvârșită la Mănăstirea Agapia În 8 noiembrie, de ziua Sf. Mihail și Gavril. Atât eu cât și soții Chircu eram membrii de partid și făcând cununia În Iași ne expuneam criticii, ale cărei consecințe puteau fi destul de aspre. Nu regret. În Iași nu puteam trece prin asemenea momente. Nici la căsătoria noastră, În sătucul din Ardeal, n-am trecut. Văd și acum măicuțele pregătind mireasa, pe Corneluș, domnișoară de onoare și pe un băiețel turist, cavaler de onoare
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
condescendența, mai degrabă, asumată față de cei de dinaintea lor, scriind, în cele mai multe cazuri, în replică, dar și calchiindu-se reciproc. Cei ce se desprind recurg la formulele consacrate, pe care le șlefuiesc în altfel de ateliere, cu alte cârpe mult mai aspre care lasă asperități/ aspirități pe fața cuvintelor. Sunt uneori mai fruști, mai direcți, însă nu întotdeauna mai aproape de poezie. Unii dintre ei sunt chiar poeți în adevăratul sens al cuvântului. Trăiesc altfel de experiențe decât noi, au alte surse de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tremurat pentru vreo iubită inconsistentă care lua chip doar în metaforă. Gheorghe Grigurcu e criticul serios care "nu s-a jenat" niciodată de prezența filonului poetic în miezul ființei, de această perpetuă copilărie a sufletului care e poezia, "tatăl cel aspru" este surprins de fiii mânuindu-le păpușile cu duioșie. Poate să știrbească din autoritate o asemenea slăbiciune dovedită? Doar pentru moment, poate, a doua zi lumea se întoarce la regulile ei aspre, maturul ia frîiele realității imediate, momentul de slăbiciune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
copilărie a sufletului care e poezia, "tatăl cel aspru" este surprins de fiii mânuindu-le păpușile cu duioșie. Poate să știrbească din autoritate o asemenea slăbiciune dovedită? Doar pentru moment, poate, a doua zi lumea se întoarce la regulile ei aspre, maturul ia frîiele realității imediate, momentul de slăbiciune și fantezie este depășit cu eleganță de toată lumea. A fost o rătăcire? A fost un mesaj subliminal? A fost o lecție? A fost o iluzie? Toată lumea încearcă reflecția pe seama acestui moment...! 3
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
același mensual clujean, m-am pomenit luat la rost, "înfierat", cum se zicea în limba de lemn, drept "idealist", "misticoid", "critic de salon". Adică apucat de guler și dat afară pentru un șir de ani din publicistică. Autorii vigilenți ai asprelor judecăți fără drept de apel: Silvian Iosifescu, Georgeta Horodincă, în frunte cu Ov. S. Crohmălniceanu (cel tratat mai nou cu mănuși catifelate, inclusiv de confrați onorabilii). Deci nume ce săvârșeau, cu înalt gir oficial, "purificarea" ideologică. Am evocat de mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o clipă când tata s-a întâlnit cu mama, în acele subsoluri noptatice ale Securității, slab luminate, aveam doi ani și câteva luni și îmi amintesc și acum cu claritate cum m-a luat în brațe, avea barba mare și aspră și mi-a spus, cu lacrimile picurându-i pe mâinile mele: "Vai, dragul tatii, cine v-a crește și pe voi?". A fost singura clipă din viața mea când am fost ținut în brațe de propriul meu tată, știa că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mâna pietrele care au fost puse la jertfelnic pe vremea Sf. Prooroc Ilie. Suntem cuprinși de duhul mirării și al emoției. Doar câteva mai sunt care au rezistat timpului. Vedem icoane cu Sf. Prooroc Ilie. Aici a dus o viață aspră el și alți nevoitori care au trăit În această peșteră. Aici s-a ascuns și Sfânta Fecioară cu Pruncul când au fugit În Egipt. Sf. Ioan Botezătorul a fost și el ascuns aici de frica lui Irod. Multe taine a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pe cărare de la mormântul Elisabetei, ne mai oprim puțin la peșteră. Ne miruiește părintele cu ulei de la candela care arde tot timpul, mai privim icoana cu Sf. Ioan Botezătorul, Îngerul Domnului. Luăm și noi din sfințenia locului. Cugetăm la viața aspră pe care a trăit-o Sfântul. Peștera este ca o scobitură În piatră, În munte, de Înălțimea unui om și cam de 1,50 m de lată cu un gemuleț mic spre răsărit. Foarte simplu, nici pat, nici masă. Avea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mic spre răsărit. Foarte simplu, nici pat, nici masă. Avea doar din piatră ca un pat pe care dormea. Și foarte puțin dormea. Mai mult se ostenea cu rugăciunea. Dormea pe piatră, mânca rădăcinoase și fructe din pădure și haină aspră purta. Dar avea credință, mai ceva ca aurul. Și așa, cugetând la viața lui, ne rugăm să ne ajute și nouă să fim mai credincioși, mai puternici În credință, cu mai multă râvnă către cele sfinte să fim, mai buni
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
dragostea este satana care ne leagă inimile și ne orbește să nu vedem ce trebuie să vedem. Stă călare pe inima Împietrită și-i șoptește mândrie, zgârcenie și să judecăm pe alții. Or, Sf. Ioan Iacob Românul prin viața lui aspră, prin suferința sa, a trăit și răutatea lumii pe care a simțit-o cu multă durere. El a semănat numai dragoste, bunătate, blândețe, smerenie, milostenie și credință. Să citiți cărți scrise de el și veți vedea ce roade vrednice veți
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
noi râvna rugăciunii pe care o au sfinții. Și să facă Domnul cu Darul Lui ca să ne mântuim cu toții. În acești munți și În acest pustiu nu crește nimic. Nici un fel de vegetație. Totu-i piatră și nisip. Grozav de aspră e viața pustiului. Puțin mai jos, la vreo 12 m sau mai mult, trecea ca un izvoraș un firicel de apă. Ține viața la mulți. Tot Dumnezeu o trimite și pe ea sufletelor care se nevoiesc În pustiu. Muntele Eleon
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
o viață morală și religioasă deosebită. Ea își făcea singură dreptate, conform „ponturilor și vechilor obiceiuri”. În exercitarea meseriei se cerea cinste și corectitudine. Specula ca și concurența erau înlăturate. Executarea comenzilor era supravegheată cu strictețe și deteriorarea materialului clientului aspru pedepsită. Însemnările de pe unele pagini ale catastihului și întărirea episcopului Meletie vorbesc de construirea de poduri și fântâni și de alte fapte bune, ca „îngroparea săracilor și streinilor”. Breasla avea și o viață juridică destul de strictă, dacă ținem cont de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aparține deja epocii moderne. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în țările române circulau următoarele monede: galbenul (monedă de aur, de diferite proveniențe), florinți, ortul, punga cu bani, tulți, costandele, zloți, ruble, copeici, potronici, aspri, lei bătuți, leu (veche monedă de argint, în valoare de 40 parale); piastru sau groș, pe care era reprezentat un leu, bătut pentru prima oară de Soliman al II-lea, imitat după talerul olandez, pe care era reprezentat un leu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
face cunoscut că maiorului Mihail Kogălniceanu i s-a interzis dreptul de a practica avocatura. Isprăvnicia ținutului Fălciu, prin ofisul din 28 septembrie 1848 nr. 176, poruncise ca unii revoluționari să fie duși la moșiile lor din zona Huși, sub aspră priveghere (Mitică Roset la Bohotin și Alecu Cuza (Al. I. Cuza), fiul postelnicului Ioan Cuza la Barboși) și fără dreptul de a se deplasa de pe moșia lor sau de a se întâlni cu cineva. Nicu Catargiu, fiul postelnicului Ștefan Catargiu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Istoria negrilor din Cuba se întinde pe mai multe secole. La sosirea spaniolilor Cuba era locuită de 150.000 băștinași din triburile Taino și Siboney. Datorită bolilor aduse de coloniști și regimului aspru de muncă la care au fost supuși, în special în mine, se apreciază că pe parcursul a doar un secol aceștia au fost exterminați. Până la dispariția lor totală, spaniolii au început să asalteze Coroana cu cereri de forță de muncă, acuzând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
dansurile se executau în sunete de "tambores", tobe mari, pentru evitarea pericolului transmiterii la distanță de "mesaje cifrate", acestea au fost înlocuite cu "tubanderas", tobe mai mici. Sclavii erau supuși unui regim strict, orice încălcare a "regulilor" ducând la pedepse aspre, plecându-se de la concluzia că "no hay negro bueno ni tamarindo dulce" nu există negru bun și nici tamarindo dulce (fruct cu gust astringent). De regula erau biciuiți, locul de aplicare numindu-se "tumbadero", iar biciuirea se numea "bocabajo" cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Stolzenberg scutură pe Verzea de umeri și îl insultă. Demisia urmează. Peste trei zile este rugat să-și continue funcți unea, pentru că era natural să se supere de ce a găsit la Azilul de noapte și să i spună vorbe cam aspre. Așa se făceau atunci scuzele. Chiar d. Tzigara ne-a povestit această scenă. Tot dânsul ne spuse că au golit Hotelul Majestic pentru internări noi. Se vorbea de 5 000 de persoane importante care trebuiau trimise în Germania sau Austria
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-l vedeai cu ochii și nu-ți scăpa nici un [aspect] ridicol. Își menținea prestigiul în mănăstire cu multă autoritate, fără bunătate, nu permitea [nici] cea mai mică abatere rituală în slujbă și preotul care n-a încădelnițat frumos primea o aspră observație când, după biserică, se urca la stariție. Aceasta este vizita reglementară, primirea la maica stariță. Era de trei ani stariță. Cu toată energia ei, îi era frică de germani și de scandal. Trebuie să fi patronat aci fel de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
statistic, făcând o dare se seamă atentă asupra evoluției sănătății internaților. În acest fel, controlul sanitar depista eventualele îmbolnăviri, inclusiv decompensările sau agravările suferințelor psihice preexistente. Menirea așezămintelor pentru copii era de a crește pe micii infractori "sub o disciplină aspră, de a-i deprinde la muncile agricole sau la meșteșugul în legătură cu aceste munci, fiind supuși însă la un regim mai puțin sever decât infractorii majori" (art. 5). Minorii care au acționat "fără pricepere" erau separați de ceilalți. Un instructor, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
personale ale poetului, numeroase documente atestă constituția psihică ciclotimică, premorbidă, a lui Eminescu. Fiind în general cunoscute, reamintim doar portretul tipic făcut lui Eminescu de către Caragiale: "...așa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel și trist, blând și aspru, mulțumindu-se cu nimica și nemulțumit de toate, aci de abstinență de pustnic, aci apoi lacom de plăcerile vieții, fin și iritat ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! fericită pentru artist, nefericită pentru om". Într-un document citat de Eduard
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]