8,717 matches
-
în trombă spre locul stabilit lăsând în urmă Parcul și Grădina zoologică de la marginea orașului, am privit halele semețe ale Fabricii de rulmenți. Pe șosea, de o parte și de alta lanuri de grâu și porumb dădeau o priveliște de basm, iar plopii falnici stăteau înșiruiți ca niște oșteni. Drumul a fost străbătut în pace și veselie. Dealuri semețe se opuneau în calea razelor de soare, iar în depărtare stoluri de păsări zburau înălțându-se spre cer. Am oprit în dreptul restaurantului
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
5-6]. Desigur că, în acest context, am putea lua în seama și varianta în care Biblia însăși este rezultanta sincretică a unui fond comun de idei prezent în miturile creației, ale întemeierii etc., respectiv în poveștile folclorului anonim. Indiferent dacă "basmul se trage din mit" ori "mitul devine basm" relație pe care doar o abordare istorică ar putea-o clarifica [Roșianu, 1973:XV] sau, cu alte cuvinte, indiferent în ce relație de anterioritate s-ar afla textul biblic în raport cu acest fond
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lua în seama și varianta în care Biblia însăși este rezultanta sincretică a unui fond comun de idei prezent în miturile creației, ale întemeierii etc., respectiv în poveștile folclorului anonim. Indiferent dacă "basmul se trage din mit" ori "mitul devine basm" relație pe care doar o abordare istorică ar putea-o clarifica [Roșianu, 1973:XV] sau, cu alte cuvinte, indiferent în ce relație de anterioritate s-ar afla textul biblic în raport cu acest fond originar, datele problemei nu se schimbă cu nimic
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
inconștientului colectiv" a distribuit-o în toate timpurile și locurile. Pentru a argumenta o atare ipoteză nu trebuie decît să amintim cele 31 de funcții (constante) ale "structurii profunde" care, potrivit lui Vladimir Propp, s-ar regăsi în orice variantă de basm popular pentru a releva uimitoarea lor corespondență cu momentele scenariului biblic. Pentru a nu fi acuzați de afirmații "înșelătoare", pur speculative sau fără de suport empiric, să le luăm consemnăm în manieră comparativă pe primele nouă [Propp, 1970:30-42]: 1) absența
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lui Adam și Eva hotărîrea alungării lor din rai. Acest moment mijlocește trecerea către o altă etapă a desfășurării povestirii biblice, cuprinzînd alte secvențe arhetipale (completînd de la 10 pînă la 31 funcțiile pe care Propp le-a evidențiat la nivelul basmului laic). Acestea se regăsesc în forme aproape identice atît la nivelul simbolisticii biblice, cît și la acela al basmului. Comparația lor poate face obiectul unei hermeneutici de sine stătătoare. Sociologia minciunii ar fi implicit ancorată într-un atare exercițiu, avînd
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
povestirii biblice, cuprinzînd alte secvențe arhetipale (completînd de la 10 pînă la 31 funcțiile pe care Propp le-a evidențiat la nivelul basmului laic). Acestea se regăsesc în forme aproape identice atît la nivelul simbolisticii biblice, cît și la acela al basmului. Comparația lor poate face obiectul unei hermeneutici de sine stătătoare. Sociologia minciunii ar fi implicit ancorată într-un atare exercițiu, avînd ca limbaj-obiect modurile de desfășurare în lume a luptei dintre bine și rău, dintre adevăr și neadevăr. Întrucît prezentul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de desfășurare în lume a luptei dintre bine și rău, dintre adevăr și neadevăr. Întrucît prezentul cadru nu mai îngăduie însă dezvoltarea acestei foarte interesante analize comparative, vom consemna doar faptul că și celelalte funcții consemnate de Propp în Morfologia basmului (de la 10 la 28) se regăsesc aproape aidoma și în simbolistica primelor cărți ale Vechiului Testament: Exodul, Leviticul, Numeri, Deuteronomul. Ele vizează încercările la care "neamul ales" avînd ca erou principal pe Moise le suportă în tentativele de înălțare din
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
plasează la rîndul său într-o postură subordonată. Optimismul constă în însușirea finală a convingerii pe care toate poveștile o formulează că "binele învinge întotdeauna răul", că "adevărul iese întotdeauna la lumină, înlăturînd minciuna", sau, precum se întîmplă în toate basmele care se respectă, că "eroul se căsătorește întotdeauna cu eroina". Încercînd să explicăm această optimistă convingere, vom constata încă o dată că întreaga conduită (creatoare inclusiv) a omului încearcă să o repete, într-un anume sens, pe aceea a divinității. În
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1990. Peter, L. J., Hull, Raymond, Principiul lui Peter, Editura Humanitas, București, 1994. Popescu, D., Costache, D., Introducere în dogmatica ortodoxă, Editura Libra, București, 1997. Portelli, Constantin, Religia și metafizica modernă, Casa de Editura "Edimpex-Speranța", București, 1993. Propp, Vladimir, Morfologia basmului fantastic, Editura Univers, București, 1970. Roșianu, N., Prefață la: V. I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, Editura Univers, București, 1973, p. XV. Selys, Gérard de (sub redacția), Minciuni mass-media, Editura Scripta, București, 1992. Sorescu, Vasile, Religia ortodoxă, călăuză pentru
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
D., Introducere în dogmatica ortodoxă, Editura Libra, București, 1997. Portelli, Constantin, Religia și metafizica modernă, Casa de Editura "Edimpex-Speranța", București, 1993. Propp, Vladimir, Morfologia basmului fantastic, Editura Univers, București, 1970. Roșianu, N., Prefață la: V. I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, Editura Univers, București, 1973, p. XV. Selys, Gérard de (sub redacția), Minciuni mass-media, Editura Scripta, București, 1992. Sorescu, Vasile, Religia ortodoxă, călăuză pentru credincioși, Editura Saeculum I. O., Editura Vestala, București, 1997. Stănciulescu, Traian D., Vers une philosophie de la
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Black (1983:135). În orice caz, trecerea de la refugiul imaginar la, să zicem, Lilliput, este destul de greu de realizat. Totuși, afirmația lui Steiner este valabilă dacă ne gîndim la Loki, Odiseu sau Robin Hood și alte personaje din mituri și basme. Bok face referințe mai convenționale. Ea vorbește de Platon, care dezaprobă artiștii și dramaturgii, și continuă prin a menționa cazuri "de mijloc" în care ficțiunea și minciuna se intersectează. Faptul că ele se întîlnesc nu este surprinzător, deoarece succesul unui
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
el a aprobat sau nu "minciunile nobile", rămîne un subiect deschis discuției (Arendt 1968:232, 298 n.5; cf. Bok 1978:305-306; Toynbee 1935:93; Voegelin 1957:104-108). Aceeași atitudine ambivalentă față de minciună este întîlnită și în miturile și în basmele populare, probabil din folclorul oricărei comunități; poveștile despre înșelătorii și vicleșuguri sînt abundente. Mai mult, protagoniștii acestor acțiuni nu sînt înfățișați drept personaje negative. Odiseu este numai un exemplu din lunga listă de eroi admirați pentru șiretenia și nesinceritatea lor
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
rezultantă a momentelor anterioare. 18 Această procedură este utilizată atunci cînd se intenționează evidențierea unui plagiat, a unui furt ideatic, a unei minciuni asumate drept creație originală etc. 19 Analiza lui Propp este limitată la un corpus de 100 de basme rusești. O extinsă cercetare comparativă ar putea valida, probabil, "rezonanța structurală" dintre toate tipurile esențiale de basme ale lumii. 20 Dincolo de această generoasă intenție, nu trebuie să uităm totuși că, adesea, "drumul spre iad este pavat cu bune intenții". În
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
unui furt ideatic, a unei minciuni asumate drept creație originală etc. 19 Analiza lui Propp este limitată la un corpus de 100 de basme rusești. O extinsă cercetare comparativă ar putea valida, probabil, "rezonanța structurală" dintre toate tipurile esențiale de basme ale lumii. 20 Dincolo de această generoasă intenție, nu trebuie să uităm totuși că, adesea, "drumul spre iad este pavat cu bune intenții". În consecință, este de datoria noastră să ne asumăm explicit conștiința unor posibile greșeli, rezultate atît din utilizarea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Închipui, că În acel moment de ploaie ușoară, luminată de soare, curcubeul s-a nimerit călare pe cumpăna fîntînii. Pe unul din capetele ei, ca pe o cobiliță purtată pe umăr de o ființă cvasimitică, un fel de erou din basme sau din povești. La ce-ar fi bună cumpăna decît la a cumpăni, a cîntări lucrurile și a le pune În echilibru. Un echilibru dinamic obținut prin clătinări și legănări ușoare. În cazul de față, se pare că făptura inconsistentă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
dar aceasta este Împinsă parcă-n plan secund de jocul de cuvinte capătul lumii / furnică, ca și de perspectiva spațială a pămîntului căscat gata să Înghită furnica. Începînd poemul cu sintagma capătul lumii, se introduce, printr-o metaforizare de ordinul basmului, o notă de evaluare vetustă, expirată În vremea roiurilor de galaxii și a găurilor negre (și asta făcînd apel la niște termeni din vremurile cînd eram Încă pe băncile școlii, acum capătul lumii se pare că s-a deplasat Într-
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
în defavoarea celei adverse, prin cultivarea unei atitudini funciarmente morale. "E poate absurd, însă m-am obișnuit să n-am orgoliu și nu-mi atribui darurile ce mi se acordă." În chip contrastant, autoportretul liric supradimensionează eul demiurgic "(...) zămislit ca-n basme / cu șapte frunți și șapte / Grumazi și șapte țeste", un sine neînțeles de egoul obișnuit, căruia i se substituie miraculos, generând impresia stranie că "altcineva scrie cu mâna mea, și poate să scrie uneori chiar foarte frumos, și din această
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
e dată de comportamentul majorității. Delirul și halucinația plasează nebunul ("ființă amfibie"), simultan, în două lumi antinomice, a căror interferență provoacă, în public, teamă și curiozitate. La Caragiale, nebunul devine un personaj central, o dată cu apariția primului text antijunimist, "Puțul nebunului. Basm junimist"256, o parodie după basmul popular, al cărui scenariu îl împrumută, modificând însă distribuția: P.P. Carp joacă rolul nebunului. Ambele texte trebuie citite obligatoriu în pereche, pentru că numai astfel putem avea imaginea completă a biografiei personajului comic. Mai întîi
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și halucinația plasează nebunul ("ființă amfibie"), simultan, în două lumi antinomice, a căror interferență provoacă, în public, teamă și curiozitate. La Caragiale, nebunul devine un personaj central, o dată cu apariția primului text antijunimist, "Puțul nebunului. Basm junimist"256, o parodie după basmul popular, al cărui scenariu îl împrumută, modificând însă distribuția: P.P. Carp joacă rolul nebunului. Ambele texte trebuie citite obligatoriu în pereche, pentru că numai astfel putem avea imaginea completă a biografiei personajului comic. Mai întîi, personajul nu e un nebun violent
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
realului, decât cea etic-punitivă. Totuși, formula ambiguizantă se comportă paradoxal: deconspiră, prin mistificare. Realitatea subiectivizată: inepția și ineficiența adversarilor politici, este sugerată prin înlănțuirea faptelor fictive în povestea neverosimilă a nebunului care a provocat un dezastru acvatic. Finalul tragic-comic al basmului iprovizat sfidează ordinea arhetipală a basmului clasic, stârnind râsul: " Toată împărăția fusese înecată, toți locuitorii morți. Nu se mai vedea nimic decât o întindere nesfârșită de apă, care pustiise și înghițise totul. Numai nebunul Împăratului plutea pe deasupra valurilor, pentru că capul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ambiguizantă se comportă paradoxal: deconspiră, prin mistificare. Realitatea subiectivizată: inepția și ineficiența adversarilor politici, este sugerată prin înlănțuirea faptelor fictive în povestea neverosimilă a nebunului care a provocat un dezastru acvatic. Finalul tragic-comic al basmului iprovizat sfidează ordinea arhetipală a basmului clasic, stârnind râsul: " Toată împărăția fusese înecată, toți locuitorii morți. Nu se mai vedea nimic decât o întindere nesfârșită de apă, care pustiise și înghițise totul. Numai nebunul Împăratului plutea pe deasupra valurilor, pentru că capul [sic, n.n.] lui era chel și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
univers artistic sau cu destinație artistică"257. De aceea, de la improvizațiile cu Mitică, personaj central (dar și alte nimicuri, mofturi felurimi), ale căror poante condensate esențializează metehne ale mentalului nostru colectiv, până la narațiuni mai ample cu substrat polemic, în varianta basmelor parodice sau a Cronicilor (sentimentală, fantezistă, fantastică), Caragiale se exersează în identificarea și diagnosticarea reflexelor deviant-rizibile ale unei lumi răsturnate, de care nu se desparte moralizator, pentru a o denunța (cum ar proceda satiristul, prin excelență), ci pe care și-
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
se nasc uriași - specie hibridă, care nu poate duce mai departe binecuvântarea vieții; pe aceeași linie se înscriu interdicțiile privitoare la incest sau împreunarea cu animale; povestea Luceafărului - cu referire la poemul omonim semnat de Mihai Eminescu, având ca izvor basmul popular Fata din grădina de aur, cules de Richard Kunisch în Muntenia - reiterează tema încălcării rânduielilor firii, prin amestecul nepermis al regnurilor (în această lumină, gestul Cătălinei din finalul poemului este salvator și asigură, prin necontaminarea trep telor, conti nuitatea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
În memoria părinților mei, Sandu și Ruxanda „ În ochii mei acuma nimic nu are preț Ca taina ce ascunde a tale frumuseți: Căci pentru care altă minune decât tine Mi-aș risipi o viață de cugetări senine Pe basme și nimicuri, cuvinte cumpănind, Cu pieritorul sunet al lor să te cuprind, În lanțuri de imagini duiosul vis să-l ferec, Să-mpiedec umbra-i dulce de-a merge-n întunerec...” M. Eminescu, 1886 INTRODUCERE Gândirea istorică tradițională împarte cuvintele românești
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ca oi de aur, Când a nopții întunerec - înstelatul rege maur - Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, â Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc.” Romantismul lui E., prin care el valorifică resursele poetice ale limbii materne, se află doar aparent în contradicție cu realismul gândirii sale sociale și etnolingvistice. Dar eticheta aplicată creației eminesciene a prins rădăcini, devenind pentru critică singurul criteriu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]