7,814 matches
-
mii de ani, Newton și Galilei, Kant ori Darwin, geniile în știință, o dată la o mie de ani, încât nu știm zău dacă de la Adam până la Papa Leo IX au existat de toți o duzină. Încolo suntem cu toți niște bieți mizerabili cărora acești regi ai cugetării ne dau de lucru pentru generații înainte ([Pseudotalent, talent și geniu] Eminescu: 2011, X, 204). Traducătorul celui de al XXVII-lea Sonet shakespearian mărturisește modelul englez 25 de construcție a scenelor dramatice în romanul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
într-o cafenea de alături ca să se usuce (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 35). (h5b) Prin ușa unei cârciumi deschise auzii țârlâiturile unor coarde false, pe cari le schingiuia sub arcușul său cel aspru și cu degetele-i uscate un biet copil de țigan, și-n preajma lui sărea de rumpea pământul o muiere-n doi peri și un țigan rupt și lung, cu picioarele băgate-n niște papuci largi și umpluți cu paie. O veselie grotescă, urâtă se desena pe
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
latin. Auzindu-l (în asociație cu descrierea balzonului), Fortunado ar fi trebuit să se îngrijoreze, mai ales la rostirea ușor lugubră a dușmanului Montresor: "Nemo me impune lacessit!", adică "Nimeni nu mă insultă fără a fi apoi pedepsit!". Neimportant pentru bietul Bufon care intenționează să meargă mai departe și să guste din rîvnitul vin de Amontillado! Sesizîndu-i obtuzitatea, Montresor își permite chiar să se joace puțin cu focul. Îi cere lui Fortunado să renunțe la efort, întrucît locul e prea umed
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Caulfield, Chinaski trece printr-o maturizare brutală, învățînd, timpuriu, că supraviețuirea nu reprezintă o chestiune de morală, ci una de exercițiu reptilian. Dincolo de această axiomă esențială a vieții, bănuiește el (pînă la un punct, justificat!), nu avem decît filozofii sterile, biete "viclenii ale rațiunii", cum le-ar fi numit Kojéve. Bibliografie Charles Bukowski Șuncă pe pîine. Traducere din limba engleză de Cristina Ilie. Colecția "Biblioteca Polirom. Proză XX", Iași: Polirom, 2013. Istoriograful Drakul Nu trebuie să judecați prea aspru emoția intensă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
apropie de evreu și să-i spună: „Vedeți, nu sunteți dorit aici, astfel Încât vă rog nu ne deranjați. Ieșiți”. La care acesta spune: „Ies, dar vreau să mă rog În fața icoanei lui Iisus”. Ca să nu mai amplifice conflictul, preotul acceptă. Bietul evreu se apropie de icoana lui Iisus, se uită la Iisus și-i spune: „Iisuse, hai, nu-i loc de noi aici”. Pentru a depăși, cu sentimentul Împlinirii Întru umanitate, astfel de situații, este nevoie Într- adevăr de multă Înțelepciune
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
la sfârșitul caietului ceva, așa și eu notam asemenea neologisme din expunerile profesorului Ciopraga și mergeam la dicționar. După aceea, îmi amintesc cum am făcut la un seminar, cu doamna Kety Teodorescu, o discuție despre limbajul neologistic al personajelor din Bietul Ioanide al lui Călinescu. Și atunci, cu bagajul dobândit de la profesorul Ciopraga, am fost capabilă să înțeleg mai ușor, fără să fiu nevoită să recurg mereu la dicționar. A fost un câștig. E.M.: Cât privește acum componenta prioritar lingvistică a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
nou camuflaj al duhului răzvrătitor în om". Impresionant este finalul, de crez optimist al autorului Poemelor cu îngeri și Ultimelor sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară: "Dar Duhul evacuat vagabondează prin lume și își caută, chinuind necontenit pe bieții oameni, alt locaș". 2.3. Competență și variație lingvistică 2.3.1. Pentru evaluarea ansamblului, să remarcăm că, în textul voiculescian, dominant este ultimul aspect la care ne-am referit, prioritatea acordată contactului intim cu cititorul, relației umane cu acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pe când prisecariul cu nerăbdare așteaptă roiul cel tânăr, și acestui venetic însamnă chiar și stupul în care are să-l așeze, acesta zboară în aer și se pierde, căci au că în dorința zborului, el se îndepărtează cine știe încotro și bietul prisecar, cu întristare, îl vânează numai cu ochiul, sau că se așază pe un arbore înalt, unde nu samănă a ave plecare să aștepte ca să fie prins și, deodată, zboară și de acolo. Un alt roi esă voios din stup
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la dispoziție editura Albin Michel. Amélie Nothomb e o sumă de paradoxuri, perfect reflectate de temele și stilul inconfundabil, decalat, al romanelor sale. De altfel, ar trebui, poate, început prin a defini un nou gen, sau măcar subgen literar, pentru că bietul roman clasic a fost atît de tras de păr, de urechi și de limbă în ultimele decenii, încît nici el nu mai știe cum îl cheamă. Iar Amélie și-a găsit un culoar de navigație unic aproape că nu există
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de limba de lemn obligatorie, se desfată în libertatea regăsită a cuvîntului, dar cu decența și delicatețea scriitorului care știe ce responsabilitate majoră îi incumbă atunci cînd atacă asemenea subiecte. Personajul bătrînei Ioana, de exemplu, protagonista nuvelei Coji de portocală, biată ființă uitată de lume și regimuri în străfundurile unei temnițe comuniste, cu o soartă demnă de o povestire urmu ziană, în care absurdul îi dispută tragicului întîietatea, este o figură pe care nu o poți șterge ușor din memorie, odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de ce niciun fabricant de lumînări nu a inventat becul incandescent? Vă întrebați vreodată de ce vorbim mereu de schimbare, dar ne încrustăm tot mai adînc în rutina cotidiană? Sau de ce toate soluțiile inventate pentru a rezolva o problemă nu sunt decît biete variațiuni pe aceeași temă? În fine, oare de ce noii veniți reușesc mai mereu să bulverseze referințele celorlați, mai vechi în sistem? Dincolo de dezbaterile simpliste, Andreu Solé ne antrenează de partea cealaltă a oglinzii. Decorticînd canoanele care fundamentează adesea, implicit, viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de responsabilitatea sa de a da viață sau moarte personajului care îl imploră... nu face nimic. În orice caz, Roussy mizează pe această curiozitate maladivă, care ne face să mergem pînă la capăt, "debarasîndu-se" de autoritatea sa auctorială pe spinarea bietului cititor, care termină cartea cu un viu sentiment de culpabilitate și de neputință. NU MAI CITI. NU VREAU SĂ MOR. ÎNCHIDE CARTEA. E VIAȚA MEA ÎN JOC. NU EȘTI MAI BUN DECÎT CEILALȚI. ȘI TU VREI SĂ MĂ VEZI MURIND
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ciolpește la poemul care pe-un colț de amintire va rămâne. iar ca decorul totate să le-ncapă, în horă intră și-un murit erou; e un caterpilar de-nțelepciune tovarăși reprezintă omul nou sunt prea scălâmbe tâlcurile toate prin biet mileniul nostru sacadat, de-aceea un primar de la Constanța din Mazăre azi e fascist-soldat. acolo, pe un vid de începuturi, doar găuri negre îmi așteaptă pașii. m-ascund prin pajiști de interferente și iarăși ni se nasc înaintașii... D Lestine
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
aproape, - dar unde? - Pâlpâie, asurzindu-mă, inima ta. Ești la intersecție. Pasul săltat trupul tău ca ulciorul: Ce ne e scris fi-ne-va dat! Ochii mei înverzesc semaforul. La joncțiunea științelor liminare Redusă la dimensiuni infinitesimale sub microscop - o biată tresărire moleculă mai degrabă ipotetică de polimer defuncta tristețe, defuncta iubire. Dar uite că trăiește bine-mersi în microcosm în interstițiile sufletului, în firidele firii. Notează-i masa atomică - dezmăț de cifre: e rețeta secretă a fercirii.
Veaceslav SAMOȘKIN by Ion Covaci () [Corola-journal/Imaginative/8297_a_9622]
-
spune că nu mai sînt țări de cucerit pe lumea asta, îți va rîde-n nas și-ți va răspunde: dar voi chiar nu vă uitați la televizor? chiar nu vedeți că războaiele încep acum în bucătărie și tot acolo sfîrșesc, bieți neghiobi? lui emil brumaru du-te în afumătoare, printre cărnuri desfrînate, care pufăie ca niște beizadele la taifas. trage de șoric slănina cu pulpanele ei late și trezește caltaboșul pus la adormit de-un ceas. nu te da însă la
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
că nu au de ce să se teamă, hocmanul "luă ciocanul și sfredelul [...], se apropie de stâncă și începu a bate. N-a dat însă a doua oară cu ciocanul: un întreg colț de stâncă se prăbuși și-l făcu pe bietul om chisăliță". Cei ce se tem sunt, se înțelege, cei înțelepți, deoarece au rămas în viață. Urmează istorisirea lui Petre a Rarului: "Odată [...], eu și cu alți cinci așteptam să întrăm în baie. [...] iată un bătrân înalt, cu barba mare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dovedește ratată, și nu dintr-o carență actanțială a personajelor, ci pentru că umbra unui destin tragic apasă asupra muntenilor de pe Culmea Scripetelui. Imprecația bătrânului sublimează neputința frustrantă a omului în fața acestuia: "Ajungă atâta risipă, atâta jaf la vulturi! din mana bietei țări și din carnea noastră!". 2.3. Teroarea de frontieră Între natural și supranatural Adevărații aficionados ai prozei terorii prețuiesc, mai presus de orice, ambivalența sau chiar plurivalența sensurilor implicate la nivelul unei narațiuni, echivocul care planează, asemenea unei păsări
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
maniere, Mia a început să-și dea seama ce mult greșește atunci când o strigă pe mama ei de jos, așteptând ca aceasta să iasă la fereastră s-o întrebe ce vrea. Nu sa gândit niciodată ce mult îi supără pe bieții vecini când asculta muzică cu sonorul la maximum sau când aleargă prin casă. Acum știe că nu trebuie să-și deranjeze vecinii mai ales în timpul orelor de odihnă, că e obligatoriu să-i salute când îi întâlnește. Mia îți dă
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
Secretarul Căminului de ucenici ne-a pus în vedere că-i va organiza pe aceștia în UTS” Altă încercare de manipulare comunistă, alt eșec răsunător. Cam așa s-ar interpreta fraza din inter titlu. Dar, iată toată tărășenia scrisă de către „bietul” tov. Petru Bighiu în raportul său, cu amănuntele de rigoare: „...s-a ținut o ședință de lămurire cu tinerii ucenici care sunt la Căminul de Ucenici însă nu s’a putut ajunge la un rezultat pozitiv întrucât secretarul căminului ne-
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Bălteanu ni se pare absolut normală la vremurile acelea: cum, tu, instructor devotat „partidului” și rușilor să le explici oamenilor că îi așteaptă fericirea veșnică, de vreme ce tot tu, le ceri cote la Armistițiu și unt pentru „glorioasa” armată roșie, iar bieților săteni le chiorăie burțile de foame?! După cum vom vedea în continuare în acest episod, s-a putut. Cu amenințări, intimidări, înjurături, scrâșnete din dinți, arestări în miez de noapte, deportări în alte localități sau locuri și mulți securiști, s-a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
total de precipitații. Recunoașterea lipsei de eficiență a „instructorilor” comuniști ale căror guri se uscaseră de atâtea minciuni electorale, este un fapt important deoarece scoate în evidență lipsa de popularitate a bolșevicilor și bolșevismului mai ales în mediul rural unde bieții săteni nu mai rămâneau cu nimic după trecerea acelorași „instructori” care le luau în contul „cotelor obligatorii către stat”, „întreținerii armatelor roșii eliberatoare” sau în contul „convenției de armistițiu” și coaja de mămăligă ce mai rămânea în ceaune. Dar, cum
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
odată ce Iacob notase în continuare următoarele: „...din cauza timpului neploios și a pământului uscat, majoritatea semințelor nu răsăriseră până la 15 Iunie”. Probabil, în urma rugăminților și crucilor fierbinți și smerite ce le făcuseră comuniștii, Dumnezeu se îndurase de ei dar și de bieții oameni ai satelor ce urmau a „vărsa” la „fondul de stat”, cotele uriașe în contul eternelor și mereu mai marilor datorii către sovietele lui Stalin, de vreme ce tov. Iacob notase, plin de satisfacție, apariția ploii de parcă el ar fi adus-o
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
asupra celor ce se întâmplau pe întreg teritoriul județului dar și al orașului, scriind următoarele: „...CARS-ul (Comitetul de ajutorare a regiunilor secetoase, n.n.) județian numără 189 de cantine Românești”. Tot din raportul lui Iacob am aflat ce „bunătăți” primeau bieții oameni la aceste cantine: „...se servește ca masă cartofi fierți, murături și ciorbă de zarzavaturi. Numai 2 cantine dintre cele ale orașului servesc dimineața ceai, iar la prânz și seara mămăligă cu cartofi și murături”. Raportorul nu ne spune de unde
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fost formate și din tineri ai organizației U.T.M.”. Cât de mult s-au lăsat „lămuriți” sătenii atunci când se aducea vorba de „cotele obligatorii”, „colectările” și „impozitele în natură”, nu am aflat din nici un document cercetat dar putem opina că biata opincă românească nu era deloc entuziasmată și de încrezătoare în flecărelile fără sfârșit ale unor șmecheri politici, bine hrăniți, bine adăpați și bine plătiți, tot de ei, la urma urmei. În același mod triumfalist, Iacob scria la mașina din dotare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
plătea pe kilogramul de porumb „fabuloasa” sumă de 4,40 de lei, bani ce începuseră să o ia razna iarăși pe panta inflației, chiar dacă în august ’47 survenise o stabilizare. Așa că, ne putem închipui cât de tare s-au „bucurat” bieții țărani de inițiativa inimosului Constantin Benchea... La finalul raportului de activitate, Cotruță n-a pierdut ocazia de a arunca anatema asupra cuiva, că era la modă pe atunci, iar cei mai la îndemână erau intelectualii satelor: „...nu avem concursul învățătorilor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]