8,648 matches
-
un rege al geților, dar a stabilit centrul de greutate al statului în munții dacilor. Mare greșeală a lui Burebista, pentru că „nu este exclus ca, în conspirația care l-a înlăturat, rolul principal să-l fi avut tocmai aristocrația acestor daci (?!)”. Superioritatea geților se datorează și atestării lor anterioare cu vreo trei secole, ceea ce înseamnă că „geții sunt cu 300 de ani mai „bătrâni” decât dacii ca etnonim, ca formațiune politico - militară, și social-economică, lingvistic ei de asemenea sunt mai dezvoltați
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în conspirația care l-a înlăturat, rolul principal să-l fi avut tocmai aristocrația acestor daci (?!)”. Superioritatea geților se datorează și atestării lor anterioare cu vreo trei secole, ceea ce înseamnă că „geții sunt cu 300 de ani mai „bătrâni” decât dacii ca etnonim, ca formațiune politico - militară, și social-economică, lingvistic ei de asemenea sunt mai dezvoltați! Să afirmi că o atestare mai timpurie într-o sursă străină a unui popor care nu folosea scrierea, pentru a dovedi vechimea mai mare a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a poporului, a limbii și a culturii respective, diagnostichează un adevărat retard, cel puțin ca cercetător al istoriei. Dar concluziile domnului Vasile Vieru se deduc de la sine: moldovenii sunt urmașii geților, românii care nu există, mai exact ardelenii sunt urmașii dacilor cuceriți de romani, mai neclară rămâne situația valahilor: sunt ei daci romanizați care au părăsit spațiul intracarpatic, sunt o ramură a moldovenilor? Oricum, socoteala nu se potrivește: din două popoare - dac și get - au rezultat mai multe, mai exact un
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
retard, cel puțin ca cercetător al istoriei. Dar concluziile domnului Vasile Vieru se deduc de la sine: moldovenii sunt urmașii geților, românii care nu există, mai exact ardelenii sunt urmașii dacilor cuceriți de romani, mai neclară rămâne situația valahilor: sunt ei daci romanizați care au părăsit spațiul intracarpatic, sunt o ramură a moldovenilor? Oricum, socoteala nu se potrivește: din două popoare - dac și get - au rezultat mai multe, mai exact un număr de trei, evident și de apartenențe rasiale diferite. În nici un
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
românii care nu există, mai exact ardelenii sunt urmașii dacilor cuceriți de romani, mai neclară rămâne situația valahilor: sunt ei daci romanizați care au părăsit spațiul intracarpatic, sunt o ramură a moldovenilor? Oricum, socoteala nu se potrivește: din două popoare - dac și get - au rezultat mai multe, mai exact un număr de trei, evident și de apartenențe rasiale diferite. În nici un caz nu trebuie să pierdem din vedere nici influența altor etnii, de alte culori: bulgari, ungaro-sași și slavi răsăriteni. Însă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
doar câțiva dintre ei. Lucrarea a apărut la Editura Academiei de Științe, cu avizul Ministerului Învățământului și cu sprijinul financiar al guvernului condus de Ion Ciubuc. Cartea era structurată pe 17 capitole și prezenta succint istoria Republicii Moldova, începând cu perioada dacilor și mergând până la destrămarea fostei URSS și constituirea Republicii Moldova ca stat independent. Nucleul lucrării îl constituia formarea la est de Carpați a statului medieval moldovean și apariția naționalității moldovene. Cartea, care se baza exclusiv pe surse istoriografice sovietice și din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
capitolele „Curriculumului Istoriei Moldovei în contextul civilizației est-romanice” care să fie cuprins în noile manuale (reproducem aici denumirile temelor, așa cum talentatul publicist moldovean Vasile Vieru le propune): „Tema 3.1. Crearea coaliției politico-militaro-tribală a geto-dacilor. Regatul lui Burebista și getificarea dacilor prin limba getică, prin cultura, obiceiurile și religia geților. (Zamolxis devine și zeul suprem al dacilor. Focarul culturii geților a fost Dunărea de Jos: Dobrogea și partea de Sud-Est a Moldovei istorice (Tyras) până la Burebista) (...). Tema 5.1. Daco-romanii și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
aici denumirile temelor, așa cum talentatul publicist moldovean Vasile Vieru le propune): „Tema 3.1. Crearea coaliției politico-militaro-tribală a geto-dacilor. Regatul lui Burebista și getificarea dacilor prin limba getică, prin cultura, obiceiurile și religia geților. (Zamolxis devine și zeul suprem al dacilor. Focarul culturii geților a fost Dunărea de Jos: Dobrogea și partea de Sud-Est a Moldovei istorice (Tyras) până la Burebista) (...). Tema 5.1. Daco-romanii și coloniștii secui și sași, cu care reciproc s-au ungurizat și germanizat (...); Tema 5.3. (...) În
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
este detașată de regatul Ungariei) și următoarea însemnare: „Haec provincia plana est et deserta propter convivia paganorum contra christianos”. Încă de la mijlocul secolului al XV-lea, istoricul bizantin Laonic Chalcocondylas susținea că valahii moldoveni își trag obârșia de la romani: „limba dacilor este asemănătoare cu limba italienilor, dar atât de stricată și de deosebită, încât italienii pot înțelege doar cu greutate ce se rostește în cuvintele acestora”; subliniază însă și unitatea locuitorilor de la est și de la sud de Carpați: „ei nu se
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
poporului român și inexistența unei naționalități moldovenești vorbea și T. de Pauly, un etnolog rus, care scria în 1862: „valahii, vlahii (moldavii, moldovenii), rumenii, rumânii sau românii sunt un popor ieșit în primele secole ale erei noastre din amestecul de daci, romani și slavi. El e cu totul distinct de vecinii săi slavi și maghiari și numără în total aproximativ 8000000 de suflete, din care 770000 trăiesc în imperiul rusesc, locuind în cea mai mare parte în Basarabia”. Și, la fel
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Agenția Națională pentru Protecția Mediului; * Organizator la nivel local pentru pretestarea elevilor în cadrul programului internațional OECD-PISA 2009; * Organizator al activității”Apă este viața” de prezentare a măsurii ISPA de reabilitare cu fonduri europene a alimentarii cu apă, în colaborare cu DAC Pașcani; * Profesor Coordonator în cadrul proiectului Caravană Verde și Curat”, proiect finanțat din Fonduri pentru Mediu și implementat de fundația “Corona” Iași;i * Organizator local al concursurilor naționale “Media Kinder” , “Euro-junior” și al concursului internațional ” Mathematique sans frontiers”. Activitatea cu elevii
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Oi fi crezând că-s proastă să cred toate câte le spui... Ce, dacă-s mai mică, trebuie să-ți bați joc de mine? Cum să-ndoaie un copil de cinci ani lingură de metal c-o singură mână? Și, dac-a-ndoit el lingura atunci, la cinci ani, de ce la douăzeci n-a-ndoit și zăbrelele de la pușcărie, să iasă mai repede? Întâmplător, tocmai asta se întrebase și Rică la Casa di reclusione di Rebibbia toate cele șase luni cât
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
rezultate ale (inter)ac?iunilor, op?iunilor, deciziilor, ac?iunilor sociale ?i individuale. Că s? poat? pricepe de ce unele societ??i se dezvolt? ?i altele nu, societatea are de analizat, de diagnosticat ce face ?i ea din ea �ns??i, dac? se reproduce mereu a?a cum este, dac? se adapteaz? sau/?i se produce pe șine. Cu alte cuvinte, societatea are a-?i analiza cu onestitate ?tiin?ific? modul de cunoa?tere privilegiat (mistic? filosofic? sociologic?), ce, c�ț, cum
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ac?iunilor sociale ?i individuale. Că s? poat? pricepe de ce unele societ??i se dezvolt? ?i altele nu, societatea are de analizat, de diagnosticat ce face ?i ea din ea �ns??i, dac? se reproduce mereu a?a cum este, dac? se adapteaz? sau/?i se produce pe șine. Cu alte cuvinte, societatea are a-?i analiza cu onestitate ?tiin?ific? modul de cunoa?tere privilegiat (mistic? filosofic? sociologic?), ce, c�ț, cum acumuleaz? pentru prezent ?i viitor, ce modele culturale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
societatea are a-?i analiza cu onestitate ?tiin?ific? modul de cunoa?tere privilegiat (mistic? filosofic? sociologic?), ce, c�ț, cum acumuleaz? pentru prezent ?i viitor, ce modele culturale �i orienteaz? alegerile, deciziile, ac?iunile sociale ale membrilor s?i. Dac? ne ajut? s? �retr?im� c�te ceva din faptele ?i evenimentele la care sociologia a co-participat că produc?toare ?i ca produs al socialului, istoricul sociologiei poate contribui la (re)�nvierea, la �nviorarea societ??îi. El are ce readuce
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
e la �ndem�n? ce pot servi sociologilor ca suport pentru conturarea problematicii de cercetat, a �ntreb?rilor de plecare, a ipotezelor etc., f?r? a exclude contactul permanent cu �terenul�, cu societatea real? ?i nu cu una mistificat?, virtual?. Dac? sociologul se situeaz? �ntr-o paradigm? (o imagine a socialului, de exemplu aceea c? �societatea este un super-organism�) el poate contribui la dezvoltarea �?tiin?ei normale� (Th. Kuhn) a socialului, a sociologiei, p�n? c�nd va afla suficiente �anomalii� �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i articuleaz? devenirea cu devenirea socialului, cu devenirea societ??ilor. Putem face efortul de a surprinde multiplele influen?e reciproce �ntre fenomene ?i procese sociale ?i (auto)cunoa?terea societ??îi prin sociologie. Onestitatea ?tiin?ific? ar fi mai mare dac? am urm?ri intercondi?ion?rile epocilor �n care se poate face sociologie cu efectele cunoa?terii sociologice asupra acestor epoci, f?r? a neglijă faptul c? sociologia este relativ independent? (ea devine ?i datorit? a ceea ce se petrece �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
francez, putem spune c? o nevoie social?, o problem? social? �mpinge sociologia �nainte mai mult dec�ț o face universitatea. Dar �societatea� poate s? nu vrea sau poate vrea s? se cunoasc? mai mult sau mai pu?în prin sociologie. Dac? spunem �societatea vrea sau nu vrea� nu spunem mai nimic din punct de vedere sociologic p�n? nu identific?m care deciden?i, institu?îi, actori individuali sau/?i colectivi �?i fac din cunoa?terea sociologic? un aliat, un instrument
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ndrept??easc? afirmă?iile de genul: �sociologul x a dominat sociologia unei jum?ț??i de veac�, sau �sociologismul a predominat �n a doua jum?țațe a secolului al XIX-lea, dar ?i-a pierdut din influen?? �n secolul XX� dac? nu face lista tuturor autorilor ce ?i-au adus o contribu?ie �n domeniu (sigur c? acest lucru nu-l poate face un singur om, ci o echip?) urm?rîndu-i �n diferite spa?îi sociale, �n diferite epoci, pe �?coli
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu ierarhizeaz? contribu?ia lor dup? mai multe criterii, �ntre care: frecven?a cu care le apare numele �n lucr?rile de specialitate ale contemporanilor ?i succesorilor, frecven?a cît?rilor �n tratate, cursuri, manuale, num?rul monografiilor consacrate lor, dac? � ?i de c�te ori � au fost (re)edita?i, dac? au fost tradu?i �n limbi str?ine, dac? au fondat �?coli� de sociologie, dac? au fost creatori de sisteme sociologice, num?rul celor care se recunosc discipoli ai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
frecven?a cu care le apare numele �n lucr?rile de specialitate ale contemporanilor ?i succesorilor, frecven?a cît?rilor �n tratate, cursuri, manuale, num?rul monografiilor consacrate lor, dac? � ?i de c�te ori � au fost (re)edita?i, dac? au fost tradu?i �n limbi str?ine, dac? au fondat �?coli� de sociologie, dac? au fost creatori de sisteme sociologice, num?rul celor care se recunosc discipoli ai lor etc. s? sesiz?m mai lesne fluctua?ia importan?ei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rile de specialitate ale contemporanilor ?i succesorilor, frecven?a cît?rilor �n tratate, cursuri, manuale, num?rul monografiilor consacrate lor, dac? � ?i de c�te ori � au fost (re)edita?i, dac? au fost tradu?i �n limbi str?ine, dac? au fondat �?coli� de sociologie, dac? au fost creatori de sisteme sociologice, num?rul celor care se recunosc discipoli ai lor etc. s? sesiz?m mai lesne fluctua?ia importan?ei unei �orient?ri�, a unui �curent�, sau unei �?coli
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
succesorilor, frecven?a cît?rilor �n tratate, cursuri, manuale, num?rul monografiilor consacrate lor, dac? � ?i de c�te ori � au fost (re)edita?i, dac? au fost tradu?i �n limbi str?ine, dac? au fondat �?coli� de sociologie, dac? au fost creatori de sisteme sociologice, num?rul celor care se recunosc discipoli ai lor etc. s? sesiz?m mai lesne fluctua?ia importan?ei unei �orient?ri�, a unui �curent�, sau unei �?coli� (Sorokin a determinat �n acest fel
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i contradic?îi, �?i bulverseaz? chiar ?i convingerile cele mai stabile. Reac?iile celor de atunci dovedesc c? se transformau mentalit??ile din moment ce �ncepeau s? cread? c? societatea este f?cut? de indivizi prin revolu?ie � care poate fi condamnabil?: ��dac? duce societatea cu via?? �civilizat?� �ntr-un �haos originar� din care umanitatea a ie?i cu greu, ��dac? se bazeaz? pe specula?iile celor care dispre?uiesc �realit??ile� (�voin?a popular?� poate fi o expresie pe c�ț de tranzitorie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c? se transformau mentalit??ile din moment ce �ncepeau s? cread? c? societatea este f?cut? de indivizi prin revolu?ie � care poate fi condamnabil?: ��dac? duce societatea cu via?? �civilizat?� �ntr-un �haos originar� din care umanitatea a ie?i cu greu, ��dac? se bazeaz? pe specula?iile celor care dispre?uiesc �realit??ile� (�voin?a popular?� poate fi o expresie pe c�ț de tranzitorie pe at�ț de fragil? pe care se sprijin? capii revolu?iei; o societate nou? nu se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]