6,546 matches
-
iar după ce bunicul a plecat în marea călătorie i-a urmat la parohie unchiul Tache, Dumitru Istrati, care moștenise între altele și porunca de a fi, atât cât s-o putea, și îngerul păzitor al micuței proaspete învățătoare Stela. Încotro? Dascăli, fete, femei școala era pe din două: localul vechi și cel nou. M-am prezentat directorului Iancu Cimpoieșu, de loc din Vutcanii Hușilor. Era un bărbat impunător, pedant, pus la punct de parcă mergea la cine știe ce sindrofie. Așa lam
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cu cine se întâmpla doar ca să poată trăi, pentru a nu mai fi o povară pentru părinții secătuiți de datoriile făcute pentru a le ține la școală. Se mai mărise cu o mie numărul cadrelor fără posturi. Mulți dintre posibilii dascăli renunțau la apostolat devenind agenți de percepție, conductori de tren sau trecând în armată deveneau ofițeri activi. Activi erau și cei din conducerea Asociației învățătorilor din România, în frunte cu Dumitru Țoni și Theodor Iacobescu. Asociația l-a răsturnat de la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Gheorghe Mereț.. Să vă dea Dumnezeu sănătate multă și mie doar de atâta de câtă am nevoie. Primii care s-au bucurat de însănătoșirea preotului au fost ai mei, Coca și Petrișor. Își recâștigasaeră locul de strană de unde îl secundau, dascăli și cor redus, la ținerea slujbelor. și în sărăcia și nevoia acelui timp erau foarte multe înmormântări. Sărăcia deschisese un al doilea front despre care cărțile de istorie nu prea scriu. Se murea pe capete de tifos, de febră tifoidă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
staționări îndelungate și, ca urmare multe, foarte multe rechiziționări de la populație și, cum haina soldatului nu îmbracă numai oameni, sătenii erau speriați de ce li s-ar fi putut întâmpla familiilor. În ce mă privește, doream ca toată munca noastră de dascăli să nu fie risi194 pită și, luându-mi inima în dinți, m-am dus la școală, la comandantul trupei sovietice. Din umbra gardurilor simțeam că sunt îndeaproape ajutată de prezența sătenilor. - Vă rog să aveți grijă de lucrurile școlii. Mai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
dumneavoastră. Vreți să conjugăm împreună verbul “a-ți face datoria”? - Dar unde ați învățat atât de bine rusește? - În satele din sudul Basarabiei. Sunt învățător. - Aaaaa. Dobrâi celavec. Veți primi vagonul acoperit de care aveți nevoie. Noi știm să respectăm dascălii. Cele opt sute de mii de lei se cam topiseră de la inflație dar și de la cele trebuitoare reîncropirii celor necesare viețuirii. N-aveam decât un morman de lemne, gâștele, oarece așternuturi și mila Domnului. De ziua Sfintei Ocrotitoare a moldovenilor, Parascheva
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
sau de teatru. Aveam o relație bună cu profesorii, dar nu puteai ști niciodată la ce să te 49 aștepți de la acești intelectuali. Ei erau cei care organizau cele mai multe activități culturale din comună. O făceau din pasiune pentru meseria de dascăl, dar și datorită faptului că bugetul școlilor era administrat de către Consiliul Popular. Cadrele erau interesate de munca lor și aveau rezultate frumoase, prilej de laudă în toate ședințele. Directoarea coordonatoare era o domnișoară profesoară atașată muncii sale, cu o personalitate
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
În Înfăptiurea primei uniri a Țărilor Române. 27.III. - Evocarea la Sediul Fundației a Unirii Basarabiei cu patria mamă România! 16.IV. - Vizitarea caselor În care au locuit la Iași membrii Sfatului Țării pănă la Unirea Basarabiei sau ulterior ca dascăli În Învățământul universitar. 18.V. Sesiune științifică anuală a cadrelor didactice pe teme de ecologie. Au răspuns la secțiunea de Ecologie Umană Prof. C. Ghe. Marinescu, Acad. I. Dediu (Chișinău), Prof. Gh. Zamfir, Prof. I. Căpreanu, Dr. V. Bejan. 22
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
funcționând la școala din Victoria și care aveau doi copii, Dan și Florin. Unii țărani și-au trimis copiii la diferite școli, iar după absolvire au revenit în comună. Așa se face că din Hlipiceni au devenit preot, M.Gontineac; dascăl, Ion Cozaru; învățător, Ion Hrapciuc; medic Vasile Ostaciuc; ș.a. care și-au exercitat profesia în comuna natală. Comuna avea dispensar,încadrat cu doi doctori, dar nu locuiau în comună până când conducerea comunei a asigurat locuință pentru doctori, măcar unul din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
funcționând la școala din Victoria și care aveau doi copii, Dan și Florin. Unii țărani și-au trimis copiii la diferite școli, iar după absolvire au revenit în comună. Așa se face că din Hlipiceni au devenit preot, M.Gontineac; dascăl, Ion Cozaru; învățător, Ion Hrapciuc; medic Vasile Ostaciuc; ș.a. care și-au exercitat profesia în comuna natală. Comuna avea dispensar,încadrat cu doi doctori, dar nu locuiau în comună până când conducerea comunei a asigurat locuință pentru doctori, măcar unul din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de lumină de pe culoar?... Acest mister mă înfiora de parcă l-aș fi văzut în persoană pe Dumnezeu, pe care îl pândisem, la slujbe, duminica, unde eram obligat să particip și unde nu observasem niciodată nici un semn al Lui, deși, preoți, dascăli și țârcovnici și un cor de doamne grase, cu ochelari, îl implorau. Și acest Domn, uite-l, în vagonul Iași-Cetatea Albă-Bugaz. Nu cred că am dormit o clipă. Dimineața, chinuit de tainica întrebare, aveam o migrenă grozavă." Te doare capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
toată încăperea. Și vinurile au sclipit, dintr-o dată, neturnat, ca o oglindă în care se răsfrângea minunea de mireasă. Și lăutarii au cântat cu altă măsură, una cerească, nu pământească. După ce Popa Cristea, apărut dintr-o dată, nechemat, și el și dascălul Pârvu, a binecuvântat perechea mirii erau neînchipuiți în frumusețe, că se făcea cald în jurul lor și se înmuiau și lumânările de atâta lumină caldă -, au schimbat inele de diamant, au sărutat mâna nașilor și s-au urcat în caleașcă. Atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fost destinat mie, pentru a rămâne o complicitate, un semn discret, secret, fiindcă acolo, în ceas, acționa special pentru mine însuși Dumnezeu. Aveam "experiență" cu Dumnezeu, eram dus la biserică la toate slujbele, dar pe Dumnezeu, care era invocat de dascălii și de un cor de doamne grase, nu-l văzusem; nici nu-l simțeam pe Dumnezeu acolo, în biserică. Și am fost convins că Domnul mi s-a arătat aici, în acest obiect... Nu am închis ochii: îl tot priveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care dăduse până la acea dată cărturari eminenți, își redeschide porțile la 8 septembrie 1831 mai întâi în localul provizoriu din hanul Șerban Vodă apoi într-un local propriu. Profesorii vor alcătui primele manuale tipărite în tipografia lui Eliade. Aflat între dascălii colegiului, Simeon Marcovici predă, în 1832, cursul de limba franceză, introdus în acel an pentru școlari înaintați. Între cei 38 de elevi ai lui Marcovici se afla Nicolaie Bălcescu căruia dascălul îi dă la finele anului „accesit” (mențiune) la „gramatica
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
primele manuale tipărite în tipografia lui Eliade. Aflat între dascălii colegiului, Simeon Marcovici predă, în 1832, cursul de limba franceză, introdus în acel an pentru școlari înaintați. Între cei 38 de elevi ai lui Marcovici se afla Nicolaie Bălcescu căruia dascălul îi dă la finele anului „accesit” (mențiune) la „gramatica limbei franțozești”. Profesorul l-a avut elev și pe Grigore Alexandrescu. Dacă e să judecăm eficiența dascălilor după nivelul școlarilor instruiți, se pare că lui Simeon Marcovici trebuie să-i acordăm
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
înaintați. Între cei 38 de elevi ai lui Marcovici se afla Nicolaie Bălcescu căruia dascălul îi dă la finele anului „accesit” (mențiune) la „gramatica limbei franțozești”. Profesorul l-a avut elev și pe Grigore Alexandrescu. Dacă e să judecăm eficiența dascălilor după nivelul școlarilor instruiți, se pare că lui Simeon Marcovici trebuie să-i acordăm o notă bună. În anul următor redeschiderii colegiului, Simeon Marcovici va introduce la clasa a doua de „umanioare” un curs de retorică și compunere în limba
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de Eforia școalelor între anii 1820 și 1825 la Paris și Pisa. Cei patru bursieri erau: Eufrosin Poteca, Simeon Marcovici, Costache Moroiu și Ion Pandele. Primul studiază italiana, latina și filozofia. Moroiu, latina și dreptul. Ion Pandele își câștigă admirația dascălilor prin știința sa în matematici, mai ales în geometrie, iar Simeon Marcovici, „dedat la limba franceză și la înaltă filozofie, a progresat nu puțin” cum raportează într-o scrisoare către Eforia școalelor Eufrosin Poteca. TÂRGUL LUI FOLTEA Din iarmaroacele pe
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
închisoare, Sorin Gorovei a fost privat de drepturile lui firești: fiul i-a fost exmatriculat din școală iar lui însuși nu i s-a recunoscut nici măcar dreptul la pensie. AUREL GEORGE STINO Constituind a treia generație dintr-o dinastie de dascăli fălticineni, Aurel George Stino a fost o persoană cu desăvârșire cultivată. Rolul său în cultura târgului era important: ținea conferințe și organiza întâlniri sau concerte cu invitați de marcă, publicând în presă diverse evocări. În acest fel a strâns opt
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
dat atunci o corecție ostășească, aplicându-i o pereche de cizme în fund. După reformă, în 1948, o rusoaică de peste Prut, Palina Nichitișna, începuse să predea limba care le înlocuise pe cele occidentale, inclusiv latina. Basarabean era și neuitatul Bejan, dascăl la biserica Sfântul Ilie. Fiind cel mai teribil bas pe care-l auzise vreodată târgul, preda la gimnaziu muzica. Mai târziu a ajuns corist la Opera din Iași. Puștii își băteau joc de naivitatea lui, căci, pentru nota zece, se
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
lucrurile nau mers prea rău chiar dacă își schimbase comportamentul. Avea temelia și o putere de absorbție neobișnuită, demonstrând, ca școlar, încredere în sine. Cu o singură excepție: limba franceză. Predată la Fălticeni de profesorul Aurel Stino, el însuși literat, pe dascăl gramatica îl plictisea. La Național, domnișoara Silvia Braunstein tocmai pe această latură punea accent. Femeie cultivată care întreprinsese călătorii de studii inclusiv la Paris, aplica însă metode comode. Întârzia jumătate din oră până să intre în clasă și nu făcea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
remarcabilă, toate se pierdeau însă într-o penumbră estompată din care doar una singură radia. Luminată de pacea interioară, fața maestrului Sadoveanu avea în jurul capului o aureolă. Alocuțiunile au fost indistincte. Ultimul s-a ridicat să citească rânduri dedicate foștilor dascăli Sadoveanu. Cu o dicție inconfundabilă, a încheiat prin versul lui Horațiu: non omnis moriar... pe care l-a și tradus: „Nu voi muri... După o pauză care i-a înfiorat pe toți, a dat drumul ultimului cuvânt: ...întreg”. IAȘII ÎN
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o mulțime de 186 „tabu”-uri, cum ar fi educația religioasă, atât de necesară în școală, sau substratul „idealist” al unor domenii ce făcuseră să explodeze știința. Pe scurt, a interzis orice normalitate care i se părea prea îndrăzneață. Numai dascălii care sau izbit de toate aceste mărginiri cunosc jocul de-a baba oarba pe care erau nevoiți să-l facă pentru a menține învățământul la un nivel superior. Emanuel a fost o victimă a doctrinelor de atunci. Crescut de un
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
i-o dădea aceasta fiului ei: „pe vremea când era elev la liceu, mama lui, ...o femeie evlavioasă dar și severă cu copilul pe care voia să-l vadă preot, îi spunea: «Să înveți bine și dacă tătuțu-tu a ajuns dascăl tu să-l întreci, să ajungi preot!» și dacă auzea că nu învață sau este indisciplinat mergea la liceu cu vărguța și și-l croia cât era de mare”. Teodor Cotlarciuc, care toată viața a fost cantor la biserica din
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
liceu de stat denumit Gimnaziul Superior greco - oriental cezaro - crăiesc (Greco - orientalische K. K. Obergymnasium)” astăzi vestitul Liceu „Ștefan cel Mare”. Aici, la acest liceu, i-au fost „lărgite și cimentate zăcămintele sentimentului național primite de acasă, prin gura nemuritorilor dascăli cari au aprins cu grai de foc simțul ființării noastre naționale pe acest sfânt pământ al Bucovinei în inimile odraslelor, a căror educație o făceau, asemenea marei opere ce se săvârșea cu aceeași abnegațiune și în același timp la vatra
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și mai mult munca profesorilor săi de la Facultatea de Teologie din Cernăuți, al căror coleg avea să ajungă puțin mai târziu”. În acest fel, Nectarie Cotlarciuc își termină făurirea studențească, pregătit fiind ca de acum înainte să devină el un dascăl, să învețe pe alții ceea ce, la rândul său, a învățat și, în final, să preia frâiele Bisericii din Bucovina luptând pentru idealurile pentru care a fost format. Viața de mirean și intrarea în clerul ortodox. Căsătoria și copiii lui Nicolae
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
ajunge profesor titular la Catedra de Teologie Practică a Facultății de Teologie, iar în anul universitar 1920 - 1921 a fost decanul acestei facultăți. Bunătatea și blândețea față de stundenți, respectul și devotamentul față de colegii săi profesori, a caracterizat activitatea sa de dascăl în învătământul teologic. De cealaltă parte, în cler, Cotlarciuc rămâne diacon până în anul 1914, când primește punerea mâinilor întru cele ale preoției, în anul 1919 devenind protopresviter, iar în anul 1921 arhimandrit stavrofor. Cinul călugăresc l-a primit la Sfânta
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]