5,987 matches
-
a cărui implementare se realizează în aceeași manieră ca și a celorlalte elemente corporative. Codul etic se adoptă pe baza normelor de conduită corporativă, trebuie să fie acceptat în unanimitate de Consiliul de administrație al companiei și să cuprindă reguli deontologice și etice, atât pentru membrii consiliului și executivului, cât și pentru acționarii și angajații societății. 1.6. Modele de guvernanță corporativă În practica internațională există mai multe modele de guvernanță corporativă , dar cele mai reprezentative, care s-au conturat și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
continuare a acestuia prin adaptarea practică a prevederilor normative generale la specificul entității. Auditul intern își va atinge obiectivele numai dacă există un sistem de control intern bine organizat, formalizat și periodic constituit din: standarde și proceduri, ghiduri profesionale, coduri deontologice (nu etice), care să susțină morala profesiunii de audit, având în vedere faptul că auditorul trebuie să fie în afara oricăror bănuieli, „precum soția Cezarului”. Managerii trebuie să înțeleagă recomandările și concluziile auditorilor, să perceapă ajutorul pe care îl primesc pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
cu auditorii interni. Auditul intern și calitatea de membru al comitetului de audit, ca parte a conducerii entității, sunt două activități total diferite. Calitatea de auditor intern este o profesie autorizată, care se exercită în conformitate cu prevederile unor standarde profesionale și deontologice, iar calitatea de membru într-un comitet de audit, care funcționează ca și comitetele specializate ale Consiliului de administrație, conferă drepturi și obligații celui ales, asigurate de managementul general/organul de conducere colectivă/ Adunarea Generală a Acționarilor entității. Auditorul intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
înaltă calitate. Aprecierea mediului de control se va realiza și prin analiza codului de etică al organizației. Organizația ar trebui să adopte și să impună coduri scrise de etică cel puțin pentru domeniile prioritare ale acesteia, să mențină un climat deontologic puternic și să realizeze canale de comunicații eficiente pentru a se proteja împotriva raportării financiare frauduloase. În acest sens, comitetul de audit va proceda la analiza și verificarea periodică a procedurilor operaționale de lucru ale managementului și a sistemului de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
acționarul care, într-o anumită operațiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societății, va trebui să se abțină de la deliberările privind acea operațiune și implicit de la vot. Aceasta este o cerință deontologică esențială aplicabilă oricărui tip de societate 184. Acționarul care contravine acestei dispoziții este răspunzător de daunele produse societății, dacă, fără votul său, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută. Încălcarea acestei obligații nu constituie motiv de anulare a hotărârii ci
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
lor avere la capitalul social 305. În cazul încălcării prevederilor art. 81 din L.S.C. va fi antrenată răspunderea civilă a asociatului culpabil care va fi obligat la restituirea sumelor luate și la plata de daune. În categoria regulilor de conduită, deontologice impuse asociaților în societatea în nume colectiv, art. 82 din L.S.C. instituie în sarcina acestora o obligație de nonconcurență. Textul amintit prevede că asociații nu pot lua parte, ca asociați cu răspundere nelimitată, în alte societăți concurente sau având același
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de a întâmpina și recupera - inclusiv prin mijloace politice - discriminările politice, sociale, culturale dintre bărbat-femeie, hetero-homosexual, majoritar-minoritar în etnie etc.) A fi un bun lucrător social și terapeut presupune așadar un eventai de abilități și deprinderi, precum și practicarea unor principii deontologice. Ele nu pot fi însă operante decât dacă au ca fundal o înaltă calificare teoretico-metodologică. Subcapitolele ce urmează și capitolul 10 prezintă condensat câteva repere de acest fel. 9.3. Orientări teoretice fundamentaletc "9.3. Orientări teoretice fundamentale" Arbitrarietatea în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dezbaterea situațiilor de rezolvare a sarcinilor în condiții date de resurse minimale, • valorificarea unor cazuri de reușită model, • exersarea progresivă a manifestării autonomiei în rezolvarea de diferite sarcini de management, • apelul la utilizarea aprecierilor critice ale grupurilor, • exersarea respectării criteriilor deontologice și etice în implicarea activă în management, • întărirea convingerii asupra necesității și efectelor schimbării stilului în leadership. În leadership, față de managementul clasic, educatorul își modifică multe aspecte ale modului de concepere și realizare a conduitei în fața, alături și cu educații
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rezolvate problemele legate de definiția literaturii. Mai Înțelept ar fi să ocolim chestiuni oțioase de genul acesteia. Literatura există. O dată scris, textul Începe să devină, să Însemne, să se răspîndească - și, poate, să se risipească. Istoriografia are În general prudența, deontologică să-i spunem, de a se opri acolo unde timpul trecut, acela care desăvîrșește, cum spune Joubert, Începe să Învie. Limburile acestea sînt Însă cele mai seducătoare. Mai exigente cu cel care se Încumetă să le cartografieze. Circumstanțelor fericite, ale
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
apare astăzi textul autentic prin excelență, delestat de pretenții reprezentative “realiste” și moralizatoare a căror autorizare a expirat (unul din motivele pentru care texte ale scriitorilor români ai generațiilor trecute se văd demolate de percepția estetică tînără). Dar constrîngerile formale, deontologice și nu În ultimul rînd economice ale autobiografiei sînt prea chinuitoare, și-atunci ficționalizarea explicită vine ca o descătușare mult rîvnită În teritoriul imens al literaturii. Are “dreptate” Genette cînd numește autoficțiunea așa cum e practicată ea astăzi “autobiografie rușinoasă”: Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
bilaterale a segmentelor corporale, practicarea joggingului poate fi utilizată și ca mijloc complementar, pentru adaptarea organismului la specificul efortului din celelalte activități sportive. Este firesc și normal să recunoaștem aici importanța diversității pentru practicarea cât mai multor activități sportive, este deontologic și etic pentru noi, ca specialiști în domeniul sportului, să recunoaștem avantajele oferite și de alte ramuri sau activități sportive. Atât timp cât mișcarea caracteristică unei ramuri sportive contribuie la menținerea sau atingerea unui stil de viața activ și sănătos, ea nu
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
cel care emite actul dispune de mai puține justificări. Așadar, supervizorul are posibilitatea să inițieze astfel de acte angajante? Răspunsul practicianului poate să nu fie atât de entuziast, el fiind limitat în acțiune de obiectivele generale ale proiectului, de codul deontologic al supervizorului, de profesiunea supervizorului, de capacitățile sale, de rolurile jucate în comunitate, de politica finanțatorului etc. Desigur, acțiunile suportive realizate de supervizor trebuie să țină cont, alături de dimensiunea psihosocială menționată, de factorii politici, economici și identitari, de „combinația subtilă
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
iubitori de artă care, grupați în societăți de prieteni, au inventat treptat o meserie și au reușit să organizeze, împreună cu autoritățile publice, drepturile de intrare în profesie; jurnaliștii, care s-au dotat și ei, treptat, cu sindicate, apoi cu reguli deontologice și, în fine, cu o definiție înscrisă în lege (1935) ce separă clar amatorii ocazionali de profesioniștii ce desfășoară o activitate regulată. Remiterea anuală a unei legitimații este esențială pentru practică și apartenența la breaslă (Sandrine Lévêque, La Construction journalistique
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sau, ca să reluăm terminologia lui Pierre Verdrager, "intraductibil", cf. Le Sens critique. La réception de Nathalie Sarraute par la presse, L'Harmattan, Paris, 2001, p. 152). • Rețelele și reducerea incertitudinii Fie că e vorba de experți, de savanți, de reguli (deontologice), de "academii invizibile" (concept economic al anilor 1950), pe piețe totul are ca scop demultiplicarea bunurilor și reducerea incertitudinilor privitoare la valoarea lor. Mass-media joacă un rol-cheie, deoarece permit dezvoltarea unei adevărate ubicuități, cu mare risipă de afișe publicitare, anunțuri
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sau indiferență mediatică datorată liberalizării prețurilor, crizei econo-mice generalizate. Presa se orientează mai mult spre prezent: încearcă să explice tendințele și modelele tranziției, să reflecteze asupra statutului său social (este perioada dezbaterilor privind utilitatea unei legi a presei, a codului deontologic al jurnaliștilor). Această perioadă este marcată de diminuarea dramatică a tirajelor (datorată crizei economice și pierderii credibilității): "Adevărul" scade la 1.537.000 exemplare (martie 1990), la 600.000 în 1991, la 175.000 în 1992 și la 120.000
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
între cele două tipuri de roluri și imagini (ante și post '89) nu poate decît să evidențieze mutațiile esențiale survenite în funcționarea jurnalistului ca actant social. Această reflecție bazată pe observare, analiza discursurilor (interviurilor) jurnaliștilor și a documentelor corporative (coduri deontologice, dezbateri privind utiliatea unei legi a presei etc.) este o tentativă de a contribui la resemantizarea statutului jurnalistului în societățile postcomuniste. * de la jurnalistul agitator (rotița anonimă în vasta mașină a propagandei cf. și Ivan Lenvai, apud P. Gross, 1996:13
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Rusu. Această inițiativă nu va rezista și se va desființa odată cu apariția Legii nr. 74/1995, votată în Parlamentul României, care va oferi cadrul legal de înființare și funcționare a Colegiului Medicilor din România, cu statutul său și asociat Codul Deontologic în baza aceleeași legi și a Legii nr 21/1924. Acest aspect coincidea și cu dorința României de a adera la Uniunea Europeană ceea ce impunea ample reforme care interesau în egală măsură și domeniul medico-sanitar. Astfel, în 1996, cu concursul Ministerului
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
medicinei să ne oprim pe fiecare etapă și să desprindem cu ce s-a îmbogățit patrimoniul național, ce este peren în medicină și efemerul care a rămas istorie. Se cristalizează astăzi, la început de secol XXI, o nouă dimensiune tehnico-științifică, deontologic umană și social economică a actului chirurgical. Evidențiem de asemenea (alături de alți chirurgi și medico-istorici contemporani) funcția inseparabilă, obligatorie și permanentă a urgenței în orice serviciu chirurgical pentru că, chirurgia are în ea „gena” urgenței. Mai mult decât atât, putem afirma
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
exemplu, "jurământul hipocratic" . Deontologia (în sens restrâns) reprezintă ansamblul regulilor după care se ghidează o organizație, instituție, profesie sau o parte a acesteia, prin intermediul organizațiilor profesionale care devin instanța de elaborare, aplicare și supraveghere a aplicării acestor reguli 46 . Codul deontologic al profesiei de asistent social are ca scop reglementarea principiilor și regulilor de conduită a asistenților sociali pentru a preveni apariția unor situații care ar putea afecta reputația și buna practică a acestora, dezvoltarea și consolidarea Colegiului, precum și imaginea corpului
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
din valorile care dau însăși natura acestei profesii: o profesie înalt umanistă, cu responsabilități deosebite față de natura umană și destinul unor vieți omenești. Majoritatea practicienilor din domeniul asistenței sociale subscriu la următoarele valori fundamentale, cu importanță cardinală pentru profesie (Codul deontologic, Asociația Națională Americană a Asistenților Sociali, 1996.) 47 * Afirmarea individualității proprii. Oamenii au dreptul la libertate, la alegerea propriilor lor valori și modalități de viață, atâta timp cât acestea nu afectează libertatea altora. * Lupta împotriva tiparelor și a clișeelor în a-i
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
virtuți morale , Editura Societății Academice "Matei Teiu Botez", Iași, 2005. Tompea Doru, Deontologia asistenței sociale și construcția paradigmei profesionale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1998. ***, Codul deontologic al profesiei de asistent social, codul nr. 1/2008, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 173 din 06/03/2008. Bibliografie Bocancea, C., Neamțu, G., Elemente de asistență socială, Ed. Polirom, Iași, 1999. Bocancea C., Dimensiunea contextuală a asistenței
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
virtuți morale , Editura Societății Academice "Matei Teiu Botez", Iași, 2005. Tompea Doru, Deontologia asistenței sociale și construcția paradigmei profesionale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1998. ***, Codul deontologic al profesiei de asistent social, codul nr. 1/2008, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 173 din 06/03/2008. Site-uri: www.asistenta sociala.ro http://sas.mmssf.ro/temp/Manual participant.pdf http://www.dictsociologie.netfirms.com/A
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
sumbră decât cea oferită de sondajele de opinie mainstream, în limba engleză și pe eșantioane care reflectă toată populația Statelor Unite, inclusiv majoritatea albă anglofonă. Subiecții „minoritari” par să-și fi deschis sufletul, probabil fiindcă interviul în limba maternă consolida pactul deontologic dintre interlocutori prin semnalarea și eventual utilizarea „intimității culturale” (Michael Herzfeld), acest liant „cald” al comunității (cel puțin pe durata comunicării față către față). În consecință, ei au vorbit despre stările lor depresive și despre pierderile lor economice datorate (direct
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
De aici numeroasele dileme privind etica activității medicale și întrebarea: ce este etic sau nu din punctul de vedere al umanului sau socialului? Iată de ce de-a lungul timpului s-au emis numeroase reglementări sub formă de coduri etice și deontologice cu scopul de a reglementa relația medic - pacient, medic - profesie medicală, medic - sistem medical și nu în ultimul rând medicsocietate. Deși aceste reglementări s-au modificat de-a lungul timpului, cu diferențe mici de la țară la țară păstrând în esență
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
alte alegeri reglementate de Codul electoral, precum și cu alegerile reprezentanților în Adunarea Comunității Europene". Prin lege, sînt cerute garanții de fiabilitate tehnică și de transparență și a fost instituită și o Comisie a Sondajelor, care să vegheze la respectarea regulilor deontologice în acest domeniu. Această autoritate administrativă independentă dispune, în acest sens, de puteri de investigare și rectificare. Legea prevede, în mod expres, că "în săptămîna care precede fiecare tur de scrutin, precum și pe durata derulării acestuia, sînt interzise publicarea, difuzarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]