7,752 matches
-
că, atunci când mă aflam la birou, mi se părea că munca mea era extrem de semnificativă, chiar importantă. Am tot vorbit și vorbit Întruna, dar nu m-am priceput să explic o lume care, măcar că se afla la numai două ore depărtare În plan geografic, făcea de fapt parte dintr-un cu totul alt sistem solar. Toți dădeau din cap aprobator, zâmbeau, unii mi-au pus Întrebări și s-au prefăcut interesați, dar mi-am dat seama că totul părea mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
am spus Juliei. Și dacă redactorul-șef Își face apariția cât de curând, te rog, spune-i să mă sune. Era Într-o vineri dimineață, era mijlocul lui decembrie, și dulcea, dulcea libertate a weekendului era la doar zece ore depărtare. Tocmai mă străduisem să o conving pe Julia-cea-necunoscătoare-Într-ale-modei de la Scholastic că Miranda Priestly chiar era o persoană importantă, pentru care merita să Încalci câteva reguli și elemente de logică. Treaba asta se dovedise cu mult mai dificilă decât Îmi Închipuisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
asigur că toți pașii din coregrafia aceea atât de sofisticată fuseseră executați. Am făcut, disperată, săpături În geantă În căutarea celularului, pus la dispoziție de cei de la Runway tocmai ca să fie siguri că eram În permanență la doar șapte cifre depărtare de Miranda. L-am descâlcit, Într-un sfârșit, dintre desuurile de pe fundul genții și m-am prăbușit pe pat. Micul ecran m-a Înștiințat imediat că telefonul se deconectase din greșeală și am știut pe loc, instinctiv, că ea sunase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mă gândesc la ce ar spune Miranda dacă ar ști că port trening În biroul ei. Fii calmă, fii sigură pe tine, m-am autoinstruit eu. Doar nu te poate dezmembra prin telefon. — Da? am auzit vocea care, de la mare depărtare, m-a smuls din gândurile mele de autoâmbărbătare. Era Caroline, care, la cei doar zece ani ai ei, reușea deja să imite perfect maniera abruptă de a răspunde la telefon a mamei. Cassidy măcar avea politețea de a răspunde cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Îmi reamintesc că e vorba doar o ființă omenească la fel ca oricare alta (teoretic, cel puțină care nu e Încântată să stea În ploaie și care se răzbună pentru asta pe asistenta ei aflată la cinci mii de kilometri depărtare. Nu e vina mea. Nu e vina mea. Nu e vina mea. — Ahn‑dre‑ah! Pantofii mei sunt distruși. Mă auzi? Mă asculți măcar? Găsește‑mi șoferul acum! Exista riscul ca vreo emoție inoportună să mă copleșească - simțeam crescându‑mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pregătesc de plecare, OK? — Eram În toiul unei conversații și discutam despre ceva important. Ce voiai să spui mai Înainte? Cuvintele erau cele potrivite, dar ne era clar amândurora că gândurile mele se aflau deja la un milion de kilometri depărtare. Realizasem că nu mai aveam timp de duș, așa că acum dispuneam de cincisprezece minute ca să mă Îmbrac de gală și să urc Într‑o mașină. — Vorbesc serios, Andy, trebuie să pleci. Du‑te și te pregătește - stăm mai târziu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Îl angajase, m‑am văzut nevoită să o urăsc pe Miranda, care de regulă putea fi blamată pentru orice lucru care genera, direct sau indirect, toată nefericirea și relele din viața mea. Aveam senzația că mă aflu la un kilometru depărtare de finalul ascensiunii și gândul mi‑a zburat la orele de rezistență pe care le frecventasem pe vremea când aveam timp de o sală de sport. O nazistă de instructoare, călare pe o bicicletă, lătra niște ordine În ritm absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
margine. Și‑a Întors privirea, plină de dezgust, atunci când a realizat că nu numai că aveam În mână ceva comestibil, dar chiar aveam de gând să consum acel ceva. — Scapă imediat de chestia aia! a lătrat ea de la cinci metri depărtare. Doar mirosul pe care‑l emană e destul să mă Îmbolnăvească. Am aruncat supa cea ofensatoare la gunoi și am privit plină de regret la hrana mea pierdută, dar vocea ei m‑a readus, brutal, la realitate. — Sunt gata pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pe carpetă. Apoi i se părea că s-ar putea să fie, Într-adevăr, o fantomă, că ar putea deveni parte a texturii ofilite a casei, dizolvîndu-se În Întunericul care se strîngea asemeni prafului, prin ungherele șubrede. La două străzi depărtare, trecu un tren care se Îndrepta spre intersecția din Clapham; Îi simți tremurul și zgîlțîitul prin brațele sprijinite de pervaz. Becul lămpii din spatele ei prinse viață, clipi o secundă ca un ochi iritat, apoi se stinse. Bulgărele de jar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
amîndouă, Îmbujorîndu-se ușor. CÎnd eram mică, zise Viv, Îmi doream să mă fac asistentă medicală. După ce-am văzut-o pe mama În spital, chestia mi-a ieșit din minte, deși... Frate-meu dorea să se facă magician. Privi În depărtare și Începu să zîmbească. N-o să uit cum eu și soră-mea i-am făcut o haină lungă dintr-o perdea, și am vopsit-o În negru - desigur, nu ne pricepeam, eram copii, și a ieșit oribilă. I-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
luă atunci un accent cockeney și zise: — Mi s-a arătat ce-i aia sor-adevărată! RÎseră amîndoi. După ce termină cu tunsul, el mută scaunul și deschise ușa din spate. Ea luă țigările și se așezară Împreună pe treaptă, privind În depărtare, fumînd și pălăvrăgind. El Îi spuse despre vizita la domnul Leonard, despre autobuzele În care el și domnul Mundy au trebuit să se urce, despre micile lor aventuri... Cerul arăta ca o apă În care se turnase cerneală albastră, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
se duse la el. Inima Încă Îi mai trepida. — Ce cauți aici? Îl Întrebă. Ai stat aici toată după-amiaza? — M-am Întors, zise Fraser fără suflu. Am crezut că o să te pierd! Am auzit sirena cînd eram la trei străzi depărtare. Nu te superi? După ce am trecut prin ce-am trecut azi-dimineață, m-am tot gîndit ce nebunie e să te afli aici și... Ei bine. Ai o oră liberă? M-am gîndit să mergem să bem ceva. Știu o cîrciumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Într-un loc ca ăsta nu-i dădeai deloc importanță - peisajul era mult prea frumos. Duncan se gîndea la marinari, la contrabandiști, la lampagii, la lupi de mare zurbagii... Fraser rîse. — Uită-te la băieții ăia, zise el. La oarecare depărtare pe plajă, apăruse un grup de băieți. Își scoseseră cămășile, pantofii și ciorapii, Își rulaseră pantalonii și alergau spre apă. Fugeau În felul acela ezitant, ca de fată, În care chiar și adulții aleargă pe pietrele ascuțite; și cînd ajunseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
vorbă cu un gardian, și eu m-am folosit de pretextul ăsta să stau puțin. Helen știa că tatăl Juliei este arhitect. Făcea o evaluare a clădirilor bombardate, și Julia Îl ajuta. Dar Întotdeauna Își imaginase că lucrează la kilometri depărtare, În East End sau Într-un loc de genul ăsta. — Bryanston Square? repetă ea. Ce nostim! Merg pe-acolo tot timpul. — Chiar așa? Întrebă Julia. Se uitară una la alta o clipă, Încruntîndu-se și zîmbind. — Ce mai faci? continuă Julia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Care stă pe pîntece, dar vrea pe spate, pe bune! C-o să te văd din nou, cînd... Miller Își continua cîntecul. Timp de un minut, cele două cîntece merseră bizar În paralel, apoi Miller cedă. Vocea lui se auzi În depărtare. Băi labagiule! țipă el. Se auziră și alte ovații. Vocea lui Atkin - sau cine era - deveni și mai puternică, și mai libidinoasă. Probabil că-și ținea mîinile pîlnie la gură și mugea ca un taur. Dă-mi fata cu păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
refacă profilul siluetei imense, neregulate pe fundalul cerului Întunecat. — M-am uitat la ea În după-amiaza asta de pe Dealul Parlamentului, zise. Nu adăugă faptul că privise Încordată spre Mecklenburgh Square; o clipă ea Însăși uitase. Părea că se zărește În depărtare, dominînd Londra! Ca o țestoasă uriașă. Da, zise Julia. Părea că se cutremură. Nu prea sînt sigură că mă simt În largul meu aici. Toată lumea zice că-i recunoscătoare că n-au atins St Paul’s - dar, nu știu, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
facă rău, să te gîndești cum, cu două ore Înainte, se plimbaseră, mîncaseră pîine, băuseră cafea, fumaseră, Își trăseseră hainele pe ei, Își bătuseră picioarele să se Încălzească... Apoi se auziră primele bum-bum-bum-uri ale focului antiaerienelor, poate la două-trei mile depărtare. Helen Își dădu capul pe spate și privi În sus. Reflectoarele erau aprinse și bezna Își schimbase Înfățișarea; nu văzu cerul, ci peretele Înalt al turnului de care se sprijinea. Simți duritatea ușii În scalp, prin păr, și-și imagină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Încă În picioare, tresărind pe lîngă ușă. — Du-te-n pat pînă se oprește, Îi zise Duncan. — Ce-ar fi să nu se oprească? Sau să zicem că or să cadă În continuare, și noi o dată cu ele. — E la kilometri depărtare, spuse Duncan. Curțile - inventă el - curțile le fac să pară mai nasoale decît sînt. Amplifică bubuiturile. Crezi tu? — Da. N-ai observat ecoul, atunci cînd strigă cineva de la fereastră? — E adevărat, zise Fraser, dînd din cap și agățîndu-se de această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Prea tîrziu? Întrebă ea. Omul dădu din cap aprobator. Le luă și le arătă cadavrele. — Isuse, spuse Mickey. Erau două persoane, un bărbat și o femeie care se Întorceau de la o petrecere. Casa lor era la doar cincizeci de metri depărtare. Strada era semicirculară, Întretăiată de o fîșie de grădină, și bomba făcuse ravagii acolo. Un platan de nouă metri fusese făcut așchii; casele nu mai aveau ferestre și ușiile din față și nici țiglă, dar, altminteri erau intacte. Dar femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cu piciorul În timp ce mergea pe stradă și găsi o bucată de ceva. Uite, ce-i asta? Pelerina femeii, smulsă de pe spatele ei. Am putea... O, pe naiba! El și Kay se ghemuiră instinctiv. Dar explozia era la doi, trei kilometri depărtare, undeva la nord, și nu era un bubuit puternic ci mai curînd un vum Înăbușit. Acesta fu urmat de zgomotul unor obiecte care se prăbușeau pe undeva prin apropiere: lemne În cădere, țigle lunecînd și sunetul aproape muzical al sticlei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
trece în umbre de arțari întortocheate noi doi împrăștiați pe firul gheții ne vom vedea de-a pururi într-o carte, nescrisă, cum triumfă-n calea vieții plutești mereu la umbra ierbii noastre când ne-aspersam în unduiri febrile, pierdute-n depărtări apropiate, și-uitam cum delicatele begonii dispar în neguri și imensitate.
Mi-e dor de Belvedere by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83920_a_85245]
-
fie o pradă ușoară de spoliat în comparație cu cele ale nobililor, care și ei îi invidiau; cea mai mare înjosire a lor a fost cînd li s-au acordat salarii. Este inutil să adăugăm că au fost ținuți la ani lumină depărtare de centrul unității creștine sau că s-a dat sprijin oricărei disensiuni între Episcopi și mai-marele lor. Zîzania a fost semănată, iar răzvrătirea a fost lăudată și susținută în taină, și răsplătită; Papa, părintele părinților, supremul judecător al credinței și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
țară. Construită din piatră de culoarea mierii, este una din casele acelea englezești imaculate, în stil neoclasic, din secolul al optsprezecelea - știți care, alea care arată ca o căsuță de păpuși uriașă, doar că au atașate două aripi vaste. În depărtare se zăreau un lac și niște grădini frumos îngrijite. Știți ceva? În cele câteva minute în care am rămas pierdută, admirând castelul, aproape că am putut să le dau dreptate vânătoarelor de Indicatoare Maro. (Mai sunt o grămadă în New York
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
coastă, ca apoi să se strecoare, la adăpostul nopții, În vreun port din Fuengirola sau Benalmadena. Dar hoțul Încă nu-și satisfăcuse pofta de distracție. Începu un joc de-a șoarecele și pisica În larg, la aproape trei sute de metri depărtare de dig. Iahtul viră pe urmele șalupei, care săltă agil pe lîngă carena lui ascuțită, ca un torero ferindu-se de un taur uriaș. Legănîndu-se pe apa Învolburată, căpitanii iahtului cercetară Încrucișările de siaje, măturînd cu lumina lanternelor valurile care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
surd și regulat, ca o bătaie de inimă. Tânărul mi-a întins o foaie pe care o ținea în mână și pe care nu o văzusem până atunci. O foaie de hârtie pe care era desenată o plajă și, în depărtare, se zărea marea. Am luat desenul în mână și i-am mângâiat ușor conturul. Atunci am auzit dintr-odată mai tare bubuitul și mi-am ridicat privirea din desen. Spre surprinderea mea, în față am zărit marea. Dispăruse maidanul de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]