7,301 matches
-
al „tinerei generații“ sau, dimpotrivă, al „bătrânilor“, despre reveniri spectaculoase sau debuturi mirobolante. Maturitatea sade bine literaturii de azi: tinerii se antologhează, consacrații duc la capat proiecte ample și solide, tabloul de familie al prozei, poeziei și criticii contemporane se desenează linișor, fără îmbrânceli, ba chiar într-o dispoziție destul de armonioasă. Ar fi de notat, la proza, după încheierea așteptată a trilogiei cărtăresciene, rescrierea masivă a Întâlnirii de Gabriela Adameșteanu, care a dus la un fascinant român, practic nou, cel mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
cărțile secolului al XV-lea au deja un aspect foarte modern, în timp ce cu mult înaintea secolului al XV-lea altele păstrează o prezentare arhaică. O ruptură mai logică ar putea-o reprezenta o dată în jurul anului 1530. 1. Caracterele. Pentru a desena caracterele, primii tipografi au copiat scrierea din manuscrise și au folosit-o ca atare: gotica textualis în textele sacre și în lucrările liturgice (Biblii cu 42 și 36 de rînduri, Psaltirea din 1475), gotica notula în tratatele mari (Catholicon-ul din
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Nicolas Jenson, tipograf francez stabilit la Veneția; ele îi vor inspira pe Aldo Manuzio cîțiva ani mai tîrziu și pe Claude Garamond, care va face lucrări de grafică la Paris în jurul anului 1540. Același Manuzio a dat comandă să se deseneze la Veneția, în 1501, un caracter roman aplecat, derivat din minuscula umanistă, caracterul italic; el permitea o tipărire mai strînsă a textului. Astfel, Aldo a putut să reducă formatele și să publice texte clasice în volume portabile, rupînd-o astfel cu
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
prin tăieri încrucișate, ci printr-o aprofundare și o apropiere a șanțurilor, care conferă gravurilor o transparență aparte; titlurile pe care le gravează în maniera lui Poussin în primele cărți ale Tipografiei Regale sînt un bun exemplu. În străinătate, Rubens desenează frontispicii frumoase pentru edițiile lui Moretus de la Anvers, pe care le gravează Cornelius Galle. La Frankfurt, Théodore de Bry, gravor și librar, editează lucrări ilustrate, mai ales o colecție despre călătorii în Indiile Orientale. Ginerele său, Mathieu Merian (1593-1650), îi
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
romantică apar unele fantezii tipografice în titluri. O reacție în sens arhaizant se produce la mijlocul secolului, prin caracterele augustale ale lui Perrin (1846) și prin cele elzévir ale lui Beaudoire (1858). La începutul secolului al XX-lea, Grasset, Auriol, Naudin desenează caractere originale dar lipsite de simplitate și prea legate de gustul epocii lor, încît nu i-au supraviețuit. Mai aproape de noi, să semnalăm caracterele realizate de turnătoria Deberny-Peignot (Cochin, 1918) și pe cele desenate de Cassandre. Sub influența publicității și
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
al XX-lea, Grasset, Auriol, Naudin desenează caractere originale dar lipsite de simplitate și prea legate de gustul epocii lor, încît nu i-au supraviețuit. Mai aproape de noi, să semnalăm caracterele realizate de turnătoria Deberny-Peignot (Cochin, 1918) și pe cele desenate de Cassandre. Sub influența publicității și a afișului, au fost întreprinse cercetări și s-au înmulțit caracterele de toate genurile, dar tipografia curentă nu le-a dat girul său. Cea mai mare parte a cărților au textul cules cu ajutorul caracterelor
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
131 000 franci Științe umane 1 314 746 000 franci Cărți pentru tineret 1 196 147 000 franci Cărți de artă 782 309 000 franci Știință și tehnică 744 741 000 franci Istorie și geografie 494 572 000 franci Benzi desenate pentru adulți 111 206 000 franci Anuare, repertorii etc. 108 552 000 franci Din această cifră de afaceri, la care se adaugă 460 de milioane din cedarea drepturilor, 3 159 milioane de franci provin din export. Pentru același an, producția
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
aux souriants voyages, Partez à votre tour de mon cœur pleins d'hiver, Ô Jeunesse, ô Désirs touffus comme un feuillage!". În Le jardin passionné, melancolia inexpiabilă și vederea pitorească a României populare și tradiționale se îmbogățesc cu peisaje italiene desenate după natură cu acea vie și pătrunzătoare înțelegere a Italiei pe care o au fiii ei exilați, românii. Tot tristeți, dureri, regrete întunecă și îndoliază această muză voalată: "Tristes, tristes, tristes, tristes Sont les roses aujourd'hui, Et moi triste
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Charles Philipon, a lansat, la Paris, la 1830, o revistă satirică intitulată „La Caricature“. Aici, el a reprezentat capul regelui Lous-Philippe în formă de pară, gest care avea nu doar să atragă cenzura revistei, ci și întemnițarea lui ulterioară. Para desenată de Philipon reprezenta o dublă ironie la adresa regelui - făcând haz de obrajii umflați și fruntea bombată și punându-i indirect eticheta de „cap sec“, „ageamiu“ - la care face trimitere cuvântul „poire“. Alain de Botton menționează acest episod în cartea sa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
cu totul altul, când scriu și citesc până la epuizare. Ați povestit cândva că primul lucru pe care l-ați scris a fost o poezie. Numai că, aidoma bancurilor erevaniste, nu era poezia dumneavoastră și n-ați scris-o, ci ați... desenat-o. Ion Barbu era să fie arestat pe când făcea, cumva, același lucru. Pentru dumneavoastră ce „consecințe“ a avut ziua aceea? Mda, e impropriu spus că am scris o poezie... Am pictat Iarna pe uliță de George Coșbuc, în sensul că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Dan Perjovschi la Întâlnirile „Arte Marțiale“ de la ICR „Am învățat în ani să nu desenez bine“ R. Chiruță Dan Perjovschi sța expus la Institutul Cultural Român (ICR) întrebărilor publicului său, în cadrul celei deța doua întâlniri a programului „Arte marțiale“. „Artiștii nu mai au alibiul unei expoziții de perete, care să vorbească de la sine. La Institutul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
tac: până acum“, astfel scria marți, 18 decembrie 2007, pe afișul evenimentului. Sala plină de la ICR nu la intimidat pe Dan Perjovschi. Este obișnuit să fie privit de public. La expoziția sa de la Muzeum of Modern Art din New York a desenat chiar cu vizitatorii de față. L-a deranjat doar un fotoreporter care miza pe o poză portret luată prea de-aproape pentru gustul artistului. Întâlnirea a început cu un soi de slide-show cu câteva dintre lucrările lui Dan Perjovschi, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
portret luată prea de-aproape pentru gustul artistului. Întâlnirea a început cu un soi de slide-show cu câteva dintre lucrările lui Dan Perjovschi, din anii ’80 până azi. Majoritatea dintre ele nu mai există decât în acele fotografii. Au fost desenate pe geamuri șterse ulterior, pe pereți revăruiți sau pe podea și călcate în picioare. Dar tocmai asta este esența artei lui, afirmă Dan Perjovschi, efemeritatea. „O parte din ceea ce fac e un performance, trebuie să-i fii martor. Desenele mele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
să înțeleg lumea în care trăiesc. Eu mă consider artist. Mă adaptez tot timpul la ce fac Dan Perjovschi e relaxat, face glume, și are un răspuns potrivit pentru fiecare întrebare. Ne avertizează că în urmă cu 20 de ani desena poetic, acum a ajuns să deseneze politic. Ne povestește că atunci când ajunge într-un oraș nou, fie el din România sau din străinătate, se așază într-o cafenea și citește ziarele, se mai uită la televizor și pe fereastră. Din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
Eu mă consider artist. Mă adaptez tot timpul la ce fac Dan Perjovschi e relaxat, face glume, și are un răspuns potrivit pentru fiecare întrebare. Ne avertizează că în urmă cu 20 de ani desena poetic, acum a ajuns să deseneze politic. Ne povestește că atunci când ajunge într-un oraș nou, fie el din România sau din străinătate, se așază într-o cafenea și citește ziarele, se mai uită la televizor și pe fereastră. Din toate acestea își ia subiectele, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
pe Ion Solcanu. Și ca profesor de artă, Dan Hatmanu. „Și când am ieșit de acolo, nici mie nu îmi plăcea ce făceam. Și a trebuit să găsesc o formulă să ies de aici. Am învățat în ani să nu desenez bine.“ Încă două vorbe de la Dan Perjovschi: » „Sistemul artistic e foarte șmecher, el încearcă să te încetinească și să te fixeze, ca să te poată cumpăra, să te poată colecționa. Eu am un contract acum cu un muzeu din Heinhoven, pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
fixeze, ca să te poată cumpăra, să te poată colecționa. Eu am un contract acum cu un muzeu din Heinhoven, pentru cinci ani. Am o lucrare în leasing. Ei țin expoziția cinci ani, eu mă duc în fiecare an și mai desenez. Așa cum sunt de efemer, lucrez cu patru galerii. Eu îmi vând carnetul de notițe. Acolo e laboratorul unde se fac schițele. Deci ăsta rămâne. Toate instalațiile mele care au fost pe hârtie, nu mai există, sunt în colecții. » „Una dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
o catedră de franceză, nu pentru una de română - tocmai pentru a nu fi silit să-i învăț pe copii (poate exagerez un pic) cum se pune o poezie de Bacovia într-o ecuație cu termeni rigizi sau cum să deseneze un tabel în care să înșire, comparativ, trăsăturile lui Ion și ale lui Moromete. M-ar fi durut sufletul. Cred încă în păstrarea unei anume (poate iluzorii) inocențe care, uneori (rarissim, e drept), se vădește în stare, dacă nu să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
Seinfeld a cedat și, timp de aproape patru ani, a scris și a participat la realizarea acestui film de animație, colorat, vesel, ușor ca pana, dar dens ca mierea, și care îți dă multă poftă de viață. Bee Movie e desenat parcă după spectrul cromatic al albinelor (zic și eu), e scris într-un esperanto al istețimii fără vârstă și degajă aburi calzi de vioiciune. E atât de bine realizat, încât New Yorkul pare real, iar tu zbori în cârca albinelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
cu personajele din lemn aflate în curtea muzeului, elevii și-au consolidat denumirea personajelor, a scriitorului, a satului său natal și a operei studiate. • Desenele elevilor - în urma excursiei și a celorlalte procedee enumerate mai sus elevii au fost rugați să deseneze ce le-a plăcut cel mai mult din fragmentul de text studiat și apoi să își motiveze tema lucrării. Dramatizarea - pe fragmentul de text studiat s-a realizat o miniscenetă. Elevii au avut prinse pe haine numele personajelor și au
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
identificate foarte bine și au fost asociate cu imaginile din film și desene animate; desenele elevilor au fost bazate pe secvențe din filmele vizionate, nu au avut nevoie de sprijinul profesorului în realizarea lor, iar elevii au explicat ce au desenat și au motivat alegerea făcută pentru tema desenului. 3. Experiment pe un fragment de text literar din „Piatra pițigoiului” de Tudor Arghezi 3.1. Metode și procedee utilizate • Planșa didactică - pe această planșă a fost realizat cadrul natural prezentat în
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
o altă planșă, astfel elevii având atât textul scris cât și planșa în imagini alăturate. În continuare s-a lucrat pe răspunsul la întrebări din text și asocierea cuvintelor/propozițiilor cu imaginile plastice. • Desenele elevilor - elevii au fost rugați să deseneze fiecare ce le-a plăcut mai mult din textul studiat, urmând să își motiveze apoi alegerea. 3.2. Rezultate obținute La evaluarea elevilor s-a observat în primul rând o dificultate sporită în reținerea și povestirea textului. Cu toate că s-a
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
O1. să decupeze sticlă pentru a obtine formă ghiocelului; - O2. să asambleze elementele componente ale produsului; - O3. să precizeze însușirile ghiocelului într-o manieră artistică, literară; - O4. să folosească produsele finite drept material didactic în compunerea unei probleme; - O5. să deseneze ghiocelul, prezentând părțile componente ale plantei; - O6. să aprecieze obiectiv produsele colegilor; - O7. să interpreteze un cântec legat de tema dată; RESURSE MATERIALE : lucrarea model, sticle de plastic, carton hârtie colorată, cablu de culoare verde, 3 vaze, coli albe de
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
potrivit site-ului oficial al galeriei. Principalul spațiu al acesteia va fi transformat în loc de dezbatere. Pereții vor deveni o tablă neagră gigantică acoperită cu desene făcute cu cretă albă. Acest suport nu este o noutate pentru Perjovschi, care a mai desenat pe pereți negri la Bienala de la Veneția și la Culturgest Porto, în 2007. Al doilea spațiu de expunere va deveni o galerie de portrete cu desenele pe hârtie și pânză a sute de fețe care se transformă într-un public
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
raft concertul Metallica 1997 -- Cunning Stunts, înregistrat la Fort Worth, Texas. Nu-l mai rulasem de câțiva ani, dar țineam minte elementul ce-mi plăcuse: scena din mijloc. (Pe-atunci nu văzusem concertul Yes din 1975, iar Peter Gabriel nu desenase perfecțiunea din turneul Growing Up.) Am neglijat să (re)citesc pe copertă playlist-ul, așa că lovitura inițială a fost nemiloasă. „You boring little fuck/Who cares what you do?/Who cares about you? So What! So What! So What!“ Piesele au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]