5,779 matches
-
redacționala a postului de radio „Reîntregirea”. Activitatea științifică subsumează: o carte, o traducere, 13 studii științifice, 3 conferințe internaționale și naționale, 8 conferințe duhovnicești (în țară sau străinătate - Londra, Oxford și Madrid, Paris), 30 articole de popularizare („Credință străbuna”, „Lumină”, „Dilemă Veche”, „Astra blăjeana”, „Unirea”, „Informația de Albă”), traduceri și peste 100 emisiuni, interviuri, reportaje Radio/TV (Radio Reîntregirea, Radio Trinitas, Radio România Actualități, Radio Renașterea, TV Trinitas).
Ignatie Trif () [Corola-website/Science/328003_a_329332]
-
Adrian-Paul Iliescu,) Potrivit istoricului Michael Shafir, negaționismul, măturarea sub preș a crimelor din Holocaustul local au fost adoptate de aproape toate statele eliberate de comunism, într-un fel de „globalizare a falsificării istoriei”. "„Toate societățile" (statale) "post-comuniste se găsesc în fața dilemei majore a modului de a se confrunta cu trecutul lor traumatic. O democrație funcțională nu se poate baza pe minciuni, negare și amnezie. România ieșită din comunism" (în 1989) "a adoptat un regim hibrid quasi-democratic, condus de foști comuniști...”" (Vladimir
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” () [Corola-website/Science/327040_a_328369]
-
Un exemplu este Quetzalcoatlus, un pterozaur ce avea anvergură aripilor de 15 metri, iar în traducere din latină însemnând șarpe cu aripi, deoarece corpul său era foarte îngust și lung. Un altul era Arambourgiana o anvergură de 13 metri. O dilemă în cazul pterozaurilor este prezentă sângelui cald în organismul lor, lucru ce ii deosebește de reptilele din zilele noastre( posibil și de dinozauri). Formă ciocurilor precum și rămășițele fosilizate arată că pterozaurii erau carnivori sau necrofagi, carnea fiind un aliment energetic
Sanco prerus () [Corola-website/Science/327372_a_328701]
-
Popescu); ”Filantropica” împacă, în fine, spectatori și critici.” (Alex Leo Șerban); ”Filantropica e un film care creează dependență” (Gabriela Hurezean); Este cel mai armonios film al lui Nae Caranfil...” (Mircea Toma); Comic, inteligent, fluent și fără sentimentalisme moralizatoare, filmul arată dilema unei societăți cu mari diferențe de nivel de trai și schimbări paradigmatice ale normelor morale”. (Frankfurter Rundschau); Discurs acid cu situații incisive și joviale.” (Studio Magazine); Semi-poveste, semi-comedie amară, care amintește de filmele italiene ale unui Scola sau Risi” (L
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
Kantor a urmat Academia de Arte Frumoase din Cracovia și, dezamăgit de metodele de lucru predate acolo, „folosite pentru a exprima efecte predeterminate“, începe să devină interesat de avangarda poloneză a timpului, de constructivismul rus și Bauhaus, încercînd să rezolve dilema „cum să reconciliezi lumea mitică simbolistă a gîndului/corpului cu lumea abstracțiunii metafizice/geometrice a avangardei“. Printre cele mai cunoscute spectacole realizate de se numără „Clasa moartă” (1975), „Wielopole” (1980), „Să piară artiștii” (1985), Nu mă voi întoarce niciodată (1988
Tadeusz Kantor () [Corola-website/Science/330681_a_332010]
-
alegeri libere a urmat nepotul său, Ludovic I al Ungariei, după ce Seimul i-a oferit coroana creând astfel un precedent de a oferi coroana unei alte dinastii. Copii lui Ludovic au fost numai fete iar acest lucru a creat o dilemă pentru succesiunea tronului polonez. Într-o încercare de a asigura tronul Poloniei pentru linia sa, el a adunat nobilii și a solicitat aprobarea de a lăsa una dintre fiicele sale să dețină domnia ca regină a Poloniei în schimbul Privilegiului Koszyce
Alegerile regale în Polonia () [Corola-website/Science/330803_a_332132]
-
scris mai mult despre iubire și inimi franțe. Temele adresate pe "From Under the Cork Tree" includ narcisism și megalomanie, în timp ce multe piese de pe "Infinity on High" discuta suișurile și coborâșurile faimei. În timp ce scria "Folie à Deux", el a explorat dileme morale și deficiențe societale, precum și concepte că încrederea, infidelitatea, responsabilitatea, si comiterea. În timp ce albumul conține nuanțe politice, formația a vrut să evite să vorbească despre aceste teme, lăsând multe versuri deschise pentru interpretările ascultătorilor. Membrii actuali Foști membrii
Fall Out Boy () [Corola-website/Science/328816_a_330145]
-
Consilierea filosofică reprezintă o modalitate de terapie prin dialog care are drept scop examinarea și clarificarea unor probleme care nu se încadrează în sfera patologicului, ci sunt legate de situații comune de viață, dileme morale, crize existențiale prin lipsa sensului sau scopului vieții, conflicte etice la locul de muncă, reconcilierea experienței prezente cu credințele anterioare, anxietate legată de schimbarea locului de muncă, confruntarea cu ideea morții proprii sau a celor apropiați și altele. Deși
Consiliere filosofică () [Corola-website/Science/329431_a_330760]
-
numere din România literară și televizate într-un serial de șapte episoade, care modifică întreaga istoriografie grigoresciană apărută de-a lungul a 100 de ani, București, 1990-1996; • Un martor al realismului socialist, serial de 42 de articole, publicate în revista Dilema veche; Filmul documentar de lung metraj „Pădurea”, o coproducție româno-sârbă, 2014, regizat de Sinișa Dragin, care pornește de la un fapt real privind cercetarea tânărului pe atunci, Radu Bogdan, pentru elaborarea monografiei dedicate lui Andreescu și care avea drept scop includerea
Radu Bogdan () [Corola-website/Science/334895_a_336224]
-
Râlea, Dinu Cernescu ș.a. Cu unii dintre ei a realizat interviuri. Debut cu epigrame în revista "Urzica" (1962). Colaborări cu eseuri, recenzii, articole de critică și istorie literară, proză și aforisme la: "România literară, Luceafărul (de dimineață), Cultura, Orizont, Ramuri, Dilema, Contemporanul, 22, Bucureștiul Cultural, Tribuna, Pro Saeculum, Paradigma XX, Caligraf, Acasă, Tomisul cultural, Destine literare" (Canada); "Radio România Cultural (București), Radio Craiova". După o activitate de cronicar literar, cinematografic și sportiv, de poet și prozator desfășurată timp de câteva decenii
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
sistemului este Alpha C, o planetă asemănătoare Pământului, aceasta a fost colonizată în urmă cu 125 de ani. Stark ajunge pe planetă tocmai în momentul în care coloniștii decid să declare independența planetei Alpha C. Apoi se confruntă cu o dilemă agonizantă: fie să se supună ordinelor de a înăbuși rebeliunea, fie să se supună sentimentelor sale de a-i ajuta pe rebeli... Zborul spațial are loc prin hiperspațiu și un zbor pe o distanță de 4,5 ani-lumină durează 15
Revolt on Alpha C () [Corola-website/Science/336936_a_338265]
-
studiilor post-universitare de la Universitatea din Chicago în 1958, și a completat această teorie de-a lungul întregii sale vieți. Teoria susține că , baza pentru un comportament etic, are șase identificabile, fiecare din ce în ce mai adecvat decât predecesorul său la a răspunde la dilemele morale. Kohlberg a urmat dezvoltarea gândirii morale dincolo de vârstele studiate anterior de către Piaget, care, și el, susținea că logica și moralitatea se dezvoltă prin stadii constructive. Dezvoltând munca lui Piaget, Kohlberg a stabilit că procesul de dezvoltare morală privește în
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
unui dialog asupra implicațiilor filosofice ale unei astfel de cercetări. Cele șase stadii de dezvoltare morală sunt grupate în trei niveluri: moralitatea pre-convențională, moralitatea convențională, și moralitatea post-convențională. Pentru studiile sale, Kohlberg s-a bazat pe povești, cum ar fi dilema lui Heinz, și s-a interesat de felul în care indivizii și-ar justifica acțiunile, dacă s-ar găsi în dileme morale similare. Apoi, el s-a concentrat pe forma raționamentului moral pe care îl prezintă fiecare, ignorând hotărârea luată
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
moralitatea pre-convențională, moralitatea convențională, și moralitatea post-convențională. Pentru studiile sale, Kohlberg s-a bazat pe povești, cum ar fi dilema lui Heinz, și s-a interesat de felul în care indivizii și-ar justifica acțiunile, dacă s-ar găsi în dileme morale similare. Apoi, el s-a concentrat pe forma raționamentului moral pe care îl prezintă fiecare, ignorând hotărârea luată pentru a rezolva dilema, și a clasificat aceste raționamente ca aparținând câte uneia din șase etape distincte. Au existat critici ale
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
s-a interesat de felul în care indivizii și-ar justifica acțiunile, dacă s-ar găsi în dileme morale similare. Apoi, el s-a concentrat pe forma raționamentului moral pe care îl prezintă fiecare, ignorând hotărârea luată pentru a rezolva dilema, și a clasificat aceste raționamente ca aparținând câte uneia din șase etape distincte. Au existat critici ale teoriei din mai multe perspective. Printre argumente se numără faptul că pune accentul pe justiție, excluzând alte valori morale, cum ar fi grija
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
stadii. De exemplu, un individ nu poate sări de la a fi preocupat în mare parte de judecățile egalilor săi (stadiul al treilea) direct la a fi un susținător al ideii de contract social (stadiul al cincilea). La confruntarea cu o dilemă morală, când găsește nivelul său actual de raționament moral nesatisfăcător, un individ va căuta, însă, nivelul următor. Conștientizarea limitărilor stadiului actual de gândire este forța motrice din spatele dezvoltării morale, întrucât fiecare stadiu progresiv este mai adecvat decât ultimul. Procesul este
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
social, care diferă de vederea asupra persoanelor, prin aceea că implică o apreciere a normelor sociale. Kohlberg a propus "Interviul de Judecată Morală" în prima sa disertație din 1958. De-a lungul de circa 45 de minute înregistrat, intervievatorul folosește dileme morale pentru a determina care este stadiul de raționament moral folosit de o persoană. Dilemele sunt povestiri fictive scurte care descriu situații în care o persoană trebuie să ia o decizie morală. Participantului i se pune un șir sistemice de
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
sociale. Kohlberg a propus "Interviul de Judecată Morală" în prima sa disertație din 1958. De-a lungul de circa 45 de minute înregistrat, intervievatorul folosește dileme morale pentru a determina care este stadiul de raționament moral folosit de o persoană. Dilemele sunt povestiri fictive scurte care descriu situații în care o persoană trebuie să ia o decizie morală. Participantului i se pune un șir sistemice de , cum ar fi ce cred ei că ar fi drept să facă în situația prezentată
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
să facă în situația prezentată, și i se cere să justifice motivele pentru care anumite acțiuni sunt corecte sau greșite. Este marcată forma și structura acestor răspunsuri și nu conținutul lor; scorul de ansamblu este calculat după evaluarea mai multor dileme morale. O dilemă pe care Kohlberg a utilizat-o în cercetarea sa originală a fost dilema farmacistului: "Heinz fură medicamentul în Europa". O critica a teoriei lui Kohlberg este aceea că se pune accentul pe dreptate, excluzând alte valori, și
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
situația prezentată, și i se cere să justifice motivele pentru care anumite acțiuni sunt corecte sau greșite. Este marcată forma și structura acestor răspunsuri și nu conținutul lor; scorul de ansamblu este calculat după evaluarea mai multor dileme morale. O dilemă pe care Kohlberg a utilizat-o în cercetarea sa originală a fost dilema farmacistului: "Heinz fură medicamentul în Europa". O critica a teoriei lui Kohlberg este aceea că se pune accentul pe dreptate, excluzând alte valori, și astfel nu se
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
sunt corecte sau greșite. Este marcată forma și structura acestor răspunsuri și nu conținutul lor; scorul de ansamblu este calculat după evaluarea mai multor dileme morale. O dilemă pe care Kohlberg a utilizat-o în cercetarea sa originală a fost dilema farmacistului: "Heinz fură medicamentul în Europa". O critica a teoriei lui Kohlberg este aceea că se pune accentul pe dreptate, excluzând alte valori, și astfel nu se pot aborda în mod adecvat argumentele celor care pun accent pe alte aspecte
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
corespund mai degrabă unor moduri de gândire intrinseci, decât acestor credințe.<ref name="kohlberg/gilligan"></ref> O altă critică a teoriei lui Kohlberg este că oamenii dau frecvent dovadă de inconsecvențe semnificative ale judecăților morale. Acest lucru apare adesea în dilemele morale care implică conducerea sub influența alcoolului și situații de afaceri în care participanții au dat dovadă că raționează la un stadiu inferior, de obicei, folosind mai mult raționamentul condus de auto-interes (de exemplu, stadiul al doilea) decât cel condus
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
este în general considerată a fi incompatibilă cu inconsistențele judecății morale. Carpendale susținea că teoria lui Kohlberg ar trebui să fie modificată pentru a se concentra pe ideea că procesul de raționament moral presupune integrarea unor perspective diferite ale unei dileme morale, în loc să facă pur și simplu o fixație pe aplicarea regulilor. Acest punct de vedere ar permite inconsecvență în raționamentul moral, întrucât indivizii pot fi îngreunați de incapacitatea lor de a lua în considerare diferite perspective. Krebs și Denton, de
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
creat în 1979 de către , inițial ca o alternativă cu creionul și hârtia la Interviul de Judecată Morală. Puternic influențat de modelul celor șase stadii, el a făcut eforturi pentru a îmbunătăți criteriilor prin utilizarea unui test , , pe care se punctau dileme morale similar cu testele lui Kohlberg. A utilizat și o mare parte din teoria lui Kohlberg, cum ar fi ideea de „gândirea post-convențională”. În anul 1999, "DIT" a fost revizuit în "DIT-2"; testul continuă să fie folosit în multe domenii
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
și Prut a fost prezentă în literatura istorică românească sau cea demografică și antropologică încă din perioada interbelică, iar folosirea ei a fost reluată după căderea regimului comunist, inclusiv în utilizarea curentă. Tranșarea distincției geografice clare a spațiului respectiv (o dilemă în fond dat fiind contextul delicat politic și istoric al ultimelor două secole) este statutată în 2004 de către președintele "„Comitetului European de Istorie și Strategie Balcanică”" Jean Nouzille în lucrarea "„Moldova: istoria tragica a unei regiuni europene”", denumirea fiind folosită
Moldova Occidentală () [Corola-website/Science/334184_a_335513]