5,988 matches
-
care a fost un mare admirator al lui Robespierre și al metodelor drastice pe care acesta le-a folosit pentru a impune "Republica Virtuții"3. Pe lîngă această imitare a modelului leninist, comuniștii și socialiștii aveau în comun neîncrederea și disprețul față de regionalism de vreme ce erau mult mai adânc înrădăcinați în proletariatul urban și mai puțin probabil să favorizeze orice avea legătură cu Franța provincială 4. În cele din urmă, atât socialiștii cât și comuniștii priveau statul central ca pe un premiu
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ignorarea uneia dintre aceste dimensiuni nu poate decât să afecteze receptarea lumii de sensuri pe care o propune scrisul poetului. Vorbind despre cele două "vocații paralele" ale lui Eminescu, creația literară și publicistica, Șerban Cioculescu subliniază: "A nesocoti, dintr-un dispreț principial, această producție majoră a spiritului românesc care este activitatea sa ziaristică înseamnă a trece cu vederea unul din modurile prin care ni se relevă geniul eminescian"161. Percepută ca un domeniu care prejudiciază imaginea poetului 162, jurnalistica reprezintă, alături de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
românilor din provinciile aflate sub stăpânire străină, consacrând acestui subiect numeroase articole și studii. "Activitatea publicistică a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea și buna informare și prin modul de a polemiza în chestiunile controversate"206. Numit cu dispreț de către poet "foia vitelor de pripas" (M.E., I,2), Curierul de Iași nu-i oferă satisfacții materiale și nici spirituale. Cu toate acestea, jurnalistul își ia în serios sarcinile, acordând o atenție deosebită alcătuirii materialelor care umplu paginile publicației. Regăsim
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o serie de citate din corpusul eminescian: "Oricât s-ar zice scrie Eminescu în 4 iulie 1879 între noi și evrei este o deosebire de rasă, care nu ne permite nouă s-avem față de dânșii în împrejurări de onoare decât dispreț. Noblesse oblige"224. Afirmațiile de acest gen, frecvente în corpusul publicistic eminescian, trebuie privite în orizontul social-istoric al celei de-a doua jumătăți a veacului al XIX-lea. România trece în această epocă printr-o serie de evenimente cruciale: Războiul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Ingerința în treburile interne ale statului provoacă înverșunarea jurnalistului, conducând la afirmații dure: "Oricât s-ar zice, între noi și evrei este o deosebire de rasă, care nu ne permite nouă s-avem față de dânșii în împrejurări de onoare decât dispreț. Noblesse oblige"287. "Ni pare rău de acei puțini evrei cari, prin valoarea lor personală, merită a forma o escepție, dar restul...? Prin ce muncă sau sacrificii și-a câștigat dreptul de a aspira la egalitate cu cetățenii statului român
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
contract, răsărit din liberul arbitriu al locuitorilor, indiferentă fiind originea, indiferentă istoria rasei, indiferentă în fine natura pământului chiar"292. La baza statului, gazetarul așează principiul muncii, iar critica pe care o face "păturii superpuse" își găsește originea tocmai în disprețul pe care îl manifestă față de cei care evită munca și în pledoaria pentru protejarea forțelor productive, reprezentate la noi în primul rând de țărănime. Alcătuită din "autori cari nu știu a scrie o frază corectă (vezi Pseudo-Ureche), oameni de stat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
arată cum este guvernată. Citarea exactă, cu indicarea surselor, devine o tehnică imbatabilă în susținerea afirmațiilor jurnalistului, iar deschiderea enciclopedică a acestuia permite recursul la texte dindomenii variate de cunoaștere și comunicare: "Căci fiecare popor are o mare doză de dispreț pentru celelalte și multă laudă pentru sine însuș. Grecii și romanii numeau barbari pe toată lumea. Turcii numesc toată creștinătatea "ghiaur" și fiece popor îndeosebi are o mulțime de gingășii pentru vecinul său în această lume care, după Leibniz, e cea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cărei sens este acela de a sustrage din consumul productiv"373 (s.a.), la fel cum vacanțele sau timpul liber realizează acest lucru prin raportare la sistemul de producție în general, pentru a se deschide "luxului" producției simbolice: "luxul autentic impune disprețul total față de bogății și sumbra indiferență a celui care refuză să muncească"374. Rolul obiectului, al publicității, al timpului relevă structura consumului și relevanța sa pentru societatea modernă, conturând locul desfășurării acestuia: cotidianul. În accepțiunea dată de Baudrillard consumului, ca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sa. 3. Aceasta este familia religioasă a adevăraților săraci ai Răstignitului, este Ordinul Predicatorilor pe care-i numim frați minori. Ei sunt într-adevăr minori și mai umili decât toți religioșii acestui timp, prin haina, prin sărăcia lor și prin disprețul lumii. 4. Ei au un unic superior suprem. La ordinele și dispozițiile sale instituționale se supun cu reverență superiorii mai mici și ceilalți frați ai aceluiași Ordin, pe care îi trimite în diferitele provincii ale lumii să predice și să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
avea stilul unui predicator, ci mai degrabă cel al unuia care improvizează. În realitate, cuvintele sale urmăreau să stingă dușmăniile și să pună bazele unor noi pacte de pace. Haina pe care o purta era murdară; aspectul său, vrednic de dispreț; fața, lipsită de orice frumusețe. Și totuși, Dumnezeu dădea cuvintelor sale o așa mare putere, că multe familii nobile, între care furia nepotolită a unor dușmănii îndârjite ajunsese până la vărsarea de sânge, luară drumul păcii. Reverența și evlavia mulțimii față de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vântul austral?» (cf. Iob 37,17). Ca și cum ar spune: Dacă virtutea este ferventă în tine, să nu atribui aceasta ție însuți, ci Duhului Sfânt. Iar pentru că onorurile, bogățiile și splendoarea hainelor, de obicei, fac să răsară mândria, ca formă de dispreț, sărăcia și hainele mizerabile generează umilința; cu cât vă veți însuși mai puțin din bunurile acestei lumi, cu atât veți apărea mai umili și mai mici. De fapt, voi nu aveți din această lume decât haina și funia, și nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mici (minores); și chiar dacă sunt mulți cei înțelepți, voi sunteți mai înțelepți decât înțelepții. Aceia care îl imită mai îndeaproape pe Cristos, sunt considerați înțelepți... sau devin mai asemănători înțelepciunii divine și mai asemănători lui Cristos în osteneli și în dispreț, în umilință și în sărăcie. Aceștia se despoaie de maiestate, asumându-și firea de sclav; de bogății, devenind săraci; de odihnă, pentru a îndura lipsuri și osteneli; de viață, pentru a prefera moartea. De aceea, umilința și înțelepciunea sfinților sunt
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
privind cu atenție la acel frate cu haina ruptă, fața neîngrijită, barba lungă, părul ciufulit, sprâncenele negre și lăsate, după ce a citit cererea lui, atât de îndrăzneață și imposibil de pus în practică în mod normal, i-a spus cu dispreț: «Pleacă, frate, și caută-ți niște porci, căci mai degrabă te asemeni lor decât unor oameni. Rostogolește-te cu ei în noroi și, dându-le lor Regula pe care ai pregătit-o, îndeplinește acolo oficiul predicării tale». La auzul acestor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a ales pe cei slabi și săraci pentru a face lumea de rușine; dezvoltarea la care a ajuns Ordinul este o dovadă a voinței divine, căreia i se datorează mărimea actuală a acestuia. Salimbene merge și mai departe, arătând un dispreț vădit pentru frații laici; e mândru de Ordinul căruia îi aparține și manifestă un aer aristocratic de superioritate față de clerul secular sau alte mișcări religioase. El nici măcar nu-și poate aminti timpurile eroice, fiindcă și-a petrecut tinerețea într-un
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de mare ajutor pentru Ordinul nostru, și uneori ne-au învățat cum trebuie să ne ferim de viitoarele pericole. 100. Fratele Albert a spus că trei lucruri oferiseră splendoare într-un mod special Ordinului: «a umbla desculț, sărăcia hainelor și disprețul banilor». 101. Fratele Walter de Reygate a spus că unui frate din provincia Sfântul Francisc i-a fost revelat că demonii țin în fiecare an un conciliu de-al lor împotriva Ordinului și au găsit trei căi pentru a-i
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
imediat a intervenit Sfântul Petru și, de această dată, l-a dat afară din paradis». Fratele Albert voia de asemenea ca subalternii să fie respectuoși cu superiorii lor, deoarece trebuie să fim atenți, spunea el, ca «familiaritatea să nu genereze dispreț». 105. Fratele Adam Marsh a povestit despre un băiat foarte răsfățat care a fost afectat de o boală gravă. Pe când tatăl său insista să mănânce, fiindcă era fiul său preaiubit, el i-a răspuns că nu era fiul său. Tot
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fost confirmată Regula și viața fraților minori de domnul papă Honoriu. În același an, după sărbătoarea Nașterii Preamăritei Sfintei Fecioare, frații minori au debarcat în Anglia, lângă Dover. Erau patru clerici și cinci frați laici, oameni simpli și demni de dispreț, deoarece, în acel timp, nebunii din acea regiune se îmbrăcau aproape la fel. Dar o anumită persoană ce vorbește cu autoritate a afirmat: «Dacă înlăuntrul inimii lor sunt așa cum arată pe dinafară, cred că sunt cei mai buni dintre toți
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ce vorbește cu autoritate a afirmat: «Dacă înlăuntrul inimii lor sunt așa cum arată pe dinafară, cred că sunt cei mai buni dintre toți cei care există pe-aici». 2. Pentru a înțelege cât de mult au fost considerați demni de dispreț la început, prezentăm două situații elocvente. După ce au intrat în acea regiune, în apropiere de Dover, au cerut ospitalitate ca cerșetori unui domn nobil și au fost primiți ca niște necunoscuți. De aceea, acel domn i-a închis într-o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de leproși, dar după convertirea sa s-a angajat să-i slujească, spălându-le picioarele, bandajându-le ulcerele și rănile, îndepărtându-le puroiul și pielea putrezită și sărutându-le picioarele, pentru ca, suportându-și aproapele, să devină și el demn de dispreț și să obțină harul lui Dumnezeu... Grigore al IX-lea, plin de înțelepciune, considerând familiaritatea ce o avea cu Fericitul Francisc, a devenit imitatorul său și ținea în camera sa un lepros, cărui îi slujea, îmbrăcat ca un frate. Dar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și să-i scoată pe cei împietriți în răutate din păcatele lor grave, îndreptându-i prin mustrări aspre. În acest mod, inspirat de virtutea carității, a năvălit cu vitejie în tabăra madianiților, adică a acelora care evită judecata Bisericii din dispreț, cu ajutorul aceluia care, încă de când se afla închis în sânul Fecioarei, a ocupat întreaga lume cu puterea sa; a răpit armele în care își punea încrederea cel bine înarmat ce își păzea casa și a împărțit prada pe care o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în aceeași zi și adesea chiar la aceeași oră în care el predică în mod solemn poporului încredințat lui. Acționând astfel, cuvântul lui Dumnezeu, pe care obișnuiau să-l primească cu dorință și nesaț, devine pentru urechile ascultătorilor subiect de dispreț din cauza concurenței predicării. 5. Pare a fi destul de cunoscut și nepotrivit faptul că unii dintre voi, abia află că cineva cade la pat răpus de o boală care îl mistuie, că imediat se grăbesc să meargă la el și, mângâindu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
credincioșilor în lațul morții și în groapa pierzaniei. 8. De aceea, noi, care, prin oficiul apostolatului primit, avem misiunea de a face dreptate tuturor, aceasta fiind datoria noastră, considerând că această uzurpare cauzează o lipsă de evlavie în mijlocul poporului și disprețul față de propriii preoți - și este eliminată și rușinea, care este o mare parte din pocăință atunci când cineva își mărturisește păcatele sale, nu propriului preot pe care îl are mereu la dispoziție, ci altuia, uneori aflat în trecere, la care cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
În sine Încât să-l tratez cu toată seriozitatea. Dacă eu sunt de părere că evaluarea este importantă, le voi transmite și lor această convingere. Dacă las impresia că e un lucru făcut din obligație și vorbesc despre ea cu dispreț, punctul lor de vedere În ceea ce privește valoarea evaluării se va modela În consecință. Pe măsură ce alcătuiesc evaluarea, Încerc să am grijă să fac distincție Între zonele de interes. Nu-mi plac formularele de evaluare care notează o persoană pe o scară de la
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
acestea par a fi echivoce și nu se știe bine până la ce punct trebuie luate drept expresii de adevărată gratitudine pentru generozitatea împăratului sau trebuie considerate mai degrabă semne sigure, chiar dacă reprimate, ale unei ostilități surde, până și a unui dispreț reținut din partea luin Ovidiu față de Augustus. De acest fel par a fi mai ales versurile: Nec mea decreto damnasti facta senatus, Nec mea selecto iudice iussa fuga est, care pot exprima într-adevăr o considerație specială a lui Augustus față de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
hotărâre judecătorească și a mușamalizat, în mod ipocrit, cruzimea efectivă a pedepsei prin blânda ordonanță a relegării / expulzării"118. În cuvintele poetului, în ciuda formei îmbibate de adulații la adresa împăratului, se simte un fel de amărăciune prost ascunsă, un fel de dispreț care îi ajunge imperceptibil la inimă: poetului i-a fost lăsată viața, nu i-au fost atinse bogățiile, nu i-a fost luat dreptul de cetățenie, nu i-a fost aplicată pedeapsa exilului, ci numai aceea a relegării toate acestea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]