6,495 matches
-
Peterburg s-a făcut cu încălcarea vădită a canoanelor. Astfel la 4 iunie 1813, prin decizia confirmată de împăratul Alexandru I, pe teritoriul basarabiei s-a format Eparhia Chișinăului și a Hotinului. Peste 7 ani, Eparhia a fost trecută, ca episcopie de clasa a II-a, între eparhiile rusești. Schimbările care au urmat: introducerea în calendar a sfinților rusești și a icoanei Măicii Domnului făcătoare de minuni, rusești. Unicul mitropolit de origine etnică romînească în întreaga perioadă de administrare rusească în
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
se referi la clădirile lor de practicare a religiei. În arhitectura creștină tradițională, majoritatea bisericilor au planuri în formă de cruce creștină. Bisericile au diferite denumiri în funcție de rangul pe care îl ocupă: Catedrala este biserica cea mai importantă a unei episcopii în biserica ortodoxă și a unei dieceze în biserica Romano-Catolică, dieceza (sau dioceza) fiind echivalentul episcopiei în biserica ortodoxă. Numele provine din termenul grecesc "κάθεδρα" și din cel latin "cathèdra", care indică locul unde se așează episcopul (scaunul episcopal). În
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
planuri în formă de cruce creștină. Bisericile au diferite denumiri în funcție de rangul pe care îl ocupă: Catedrala este biserica cea mai importantă a unei episcopii în biserica ortodoxă și a unei dieceze în biserica Romano-Catolică, dieceza (sau dioceza) fiind echivalentul episcopiei în biserica ortodoxă. Numele provine din termenul grecesc "κάθεδρα" și din cel latin "cathèdra", care indică locul unde se așează episcopul (scaunul episcopal). În biserica Romano-catolică domul este un edificiu de cult deosebit de remarcabil datorită dimensiunii sale și aspectului exterior
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
(n. 15 august 1951, satul Săbăoani, județul Neamț) este un cleric romano-catolic, care deține din anul 1999 funcția de episcop auxiliar al Episcopiei Romano-Catolice din Iași. s-a născut la data de 15 august 1951, în satul Săbăoani (județul Neamț). După absolvirea școlii elementare și a liceului în Săbăoani, în anul 1969 a intrat ca student la Seminarul Catolic din Iași, pe care
Aurel Percă () [Corola-website/Science/306010_a_307339]
-
inițiat demersurile pentru afilierea Institutului Teologic "Sf. Iosif" la Facultatea de Teologie din Lateran. Pr. Aurel Percă este autor al mai multor cursuri, destinate seminariștilor și preoților. La 1 august 1994, Mons. Aurel Percă a fost numit vicar general al Episcopiei Romano-Catolice de Iași, continuând să predea teologia morală la Institutul Teologic. În această perioadă l-a susținut pe episcopul Petru Gherghel atât în activitatea pastorală internă, cât și în relațiile cu diferite asociații și organizații din străinătate. În ziua de
Aurel Percă () [Corola-website/Science/306010_a_307339]
-
(n. 28 iunie 1940, satul Gherăești, județul Neamț) este un cleric romano-catolic, care conduce Episcopia Romano-Catolică de Iași din anul 1978, inițial ca administrator apostolic. Începând din anul 1990 este episcop romano-catolic de Iași. Episcopul s-a născut la data de 28 iunie 1940, în satul Gherăești (județul Neamț). După terminarea școlii generale în satul
Petru Gherghel () [Corola-website/Science/306008_a_307337]
-
stat au aprobat, destul de greu, consolidarea și amplificarea localului Seminarului. La câteva zile după cutremur, la 19 martie 1977, a trecut la cele veșnice conducătorul Diecezei de Iași, PS Petru Pleșca, episcop de Voli in partibus. A urmat la conducerea Episcopiei pr. Andrei Gherguț, în calitate de ordinarius substitutus. Acesta fusese desemnat în această funcție de către episcopul Petru Pleșca, dar nu a fost acceptat de autoritățile comuniste. În această situație, delegații Sfântului Scaun, arhiepiscopul Luigi Poggi și Mons. John Bukowski, în urma consultării clerul
Petru Gherghel () [Corola-website/Science/306008_a_307337]
-
provicar al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București . Astfel, la data de 21 februarie 1978 Papa Paul al VI-lea l-a numit prin decretul nr. 123 al Sfintei Congregații pentru Episcopi "Ordinarius ad nutum Sanctae Sedis cum munere administratoris apostolicis" al Episcopiei de Iași pe pr. Petru Gherghel, în vârstă de doar 38 de ani. Numirea pr. Gherghel ca ordinarius ad nutum Sanctae Sedis cum munere administratoris apostolici (cu jurisdicție canonică și supus direct Sfântului Scaun, cu atribuții de administrator apostolic) și
Petru Gherghel () [Corola-website/Science/306008_a_307337]
-
lui Grigore Vodă în Moldova exprimată sub formă de tragedie) este prima piesă de teatru scrisă în limba română. Piesa este cuprinsă într-o scriere anonimă (aparținând poate lui Samuil Vulcan) și a fost descoperită de Nicolae Densușianu în biblioteca Episcopiei Române Unite din Oradea, datând probabil din 1777-1780. Manuscrisul este alcătuit din scene disparate, câteva scrise în alte limbi (o predică în țigănește, cântece în latină și maghiară). Personajul central este Grigore (Grigore al III-lea Ghica), domn al Moldovei
Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragice expressa () [Corola-website/Science/306117_a_307446]
-
Sturdza, ministru de externe, Vasile Iașinschi, Corneliu Georgescu, prof. Grigore Manoilescu, gen. Platon Chirnoagă în calitate de ministru al apărării, prof. univ. Ion Sângiorgiu, și Vladimir Cristi (din ianuarie 1945), ultimii trei nefiind legionari. Li s-a alăturat Mitropolitul Visarion Puiu, titularul Episcopiei Românești din Vest. După cum afirmă Mihail Sturdza, acest guvern: Trecerea emisiunii românesti de la Radio Donau sub controlul Guvernului Național Român a fost primul act prin care guvernul german a recunoscut identitatea politică a noului guvern. Intrigile oponenților lui Sima, în
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
1716, când armata turcească a fost zdrobită și turcii alungați peste Dunăre de către prințul Eugen de Savoya, situația se schimbă puțin. Se reface Patriarhia de Peci (Pečka Patrijaršija) iar popoarele pravoslave obțin dreptul de a-și clădi biserici și înființa episcopii. Împărăteasa Maria Terezia dă să se sape Marele Canal Terezian (acum DTD). Tot în această perioadă se îndreaptă și albia râului Timiș, apele fiind îndreptate prin el spre Panciova și Dunăre. Prin desecarea lacurilor și a băltoacelor, obține pământ arabil
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
(n. 3 octombrie 1816, Szécsény - d. 4 iulie 1891, Kalocsa) a fost episcop al Episcopiei Romano-Catolice din Alba Iulia și ulterior cardinal. A păstorit ca episcop romano-catolic al Transilvaniei în perioada 15 octombrie 1852-22 septembrie 1864, după care s-a retras la Roma din cauza unor neînțelegeri cu guvernul de la Viena. s-a născut la data
Lajos Haynald () [Corola-website/Science/304791_a_306120]
-
va fi cel care va hotărî, în final“" . Mai ales că, de curând, s-a creat un precedent prin ridicarea Arhiepiscopiei Clujului la rang de mitropolie, sub conducerea lui Bartolomeu Anania. Și la Rădăuți sunt susținute demersurile în vederea reînființării istoricei Episcopii. În octombrie 2007, CNSAS a ajuns la concluzia că, potrivit documentelor studiate, IPS Pimen, a avut legaturi atât cu Securitatea, cât si cu Direcția de Informații Externe (DIE), el având numele conspirative „Sidorovici” și, respectiv, „Petru”, lucruri pe care IPS
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
Vasile Luca (László Luka). Supraviețuitorii germani ai deportării la muncă forțată în Ucraina s-au reîntors la casele lor din Bihor la sfârșitul anului 1946. Au revenit în țară prin punctele de trecere a frontierei Sighetul Marmației, Halmeu (Satu Mare) și Episcopia Bihor. Între timp fuseseră deposedați de averi, atât în baza legii CASBI, cât și în temeiul articolului 3 al Legii Reformei Agrare (23 martie 1945). Coloniștii unguri care fuseseră mutați în casele lor au fost obligați, prin intervenția Legiunii de
Atrocitățile Armatei Roșii () [Corola-website/Science/304849_a_306178]
-
al Crasnei pe starostele Grigoraș, așa-zisul logofăt. Acestuia i-ar fi urmat Iordache Cantacuzino, mare vistiernic, și apoi Gheorghe Ursache care a lăsat-o moștenire fiului său Dumitraș Ursache, sulger mare. La 30 iunie 1522, Ștefăniță Voievod (1517-1527) dăruiește Episcopiei de Rădăuți un loc de prisacă, la obârșia Crasnei, anume Hruzca, unde a fost de demult prisaca domnească. Ulterior, la 11 ianuarie 1613, domnul Moldovei, Ștefan al II-lea Tomșa (1611-1615), întărește Mănăstirii Putna satul Crasna din Ținutul Suceava, dăruit
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
visterniceasa împart între ele moșiile rămase de la părintele lor, logofătul Gavrilaș Mateiaș. La 1 mai 1696, fostul sulger Dumitrașco Ursachie vinde căpitanului Alexandru Ilschi jumătate de sat din Crasna, Ținutul Sucevei. La 15 iulie 1701, Constantin Duca voievod (1700-1703) întărește Episcopiei Rădăuți - unde era Nicolae Vasilievici episcop - stăpânirea peste daniile domnilor de mai înainte și ale ctitorilor, printre care se pomenește de un alt uric de la Ștefan Voievod pentru un loc de prisacă ce se cheamă în fundul Crasnii, numit Hrușca. La
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
se cheamă în fundul Crasnii, numit Hrușca. La 10 august 1724, în Iași, Mihai Racoviță Voievod comunică lui Calistru, episcopul de Rădăuți, că jumătate de Crasna, Ținutul Suceava, a trecut la Miron Gafenco, moștenire de la socrul său, căpitanul Alexandru Ilschi. Cronica Episcopiei de Rădăuți ne arată că Episcopul Calistru a mărturisit în 9 martie 1727, tras la divan de Maria, văduva lui Dumitrașco Ursachi, biv vel sulger mare, că jumătate din satul Crasna este proprietatea lui Miron Gafenco. Judecata pentru această parte
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
La 15 ianuarie 1730, în Iași, Grigore Ghica întărește lui Miron Gafenco uricar, ginerele lui Alexandru căpitanul, jumătate din Crasna. Cealaltă jumătate de sat este a Mănăstirii Putna, care a primit-o de la răposatul Calistru, fost episcop de Rădăuți. Cronica Episcopiei de Rădăuți ne arată că Antonie a devenit deja în toamna anului 1729 mitropolit al țării. El întări în 12 martie 1731 zapisul lui Miron Gafenco uricariul, către Nicolai Talpă privitor la jumătate din Crasna, la care renunțase el mai
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
și "Madona Dudu", erau bogasierii și cojocarii. Între cele două răscruciuri se întindeau străzile pline de prăvalii de tot felul: boiangerii, cizmării, cîrciumi, hanuri (cel mai mare era hanul Poroineanu, lîngă "Fîntîna cu Țeapă"). Principalele mahalale erau: Brazda lui Novac, Episcopiei, Craiovița, Belivacă, Bogdan, Chițărănoia, Dorobănția, Brîndușa, Mîntuleasa, Popa Hristea, Postelnicu Fir și Obedeanu. La nord de "Calea Bucureștiului" se afla "Tîrgul din afară". "Târgul dinlăuntru" (Mofleni) a rămas neschimbat, ca și "Piața Veche" din centrul orașului. Orașul se menține ca
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Nicolae din Șcheii Brașovului, iar curând după aceea și-a mutat reședința la Rășinari. La cererea întregului cler ortodox al românilor din Ardeal, episcopului Sofronie Chirilovici (urmașul lui Dionisie Novacovici) i s-a îngăduit să-și ia reședința la Sibiu. Episcopii succesori ai acestuia au continuat să aibă reședința la Sibiu. La jumătatea secolului al XIX-lea, ca urmare a creșterii influenței oamenilor de afaceri, a clerului și a intelectualilor români de rit ortodox din Sibiu, s-a simțit necesitatea construirii
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
biserica catedrală, rezidența episcopească și institutul teologico-pedagogic (...)“". În documentul 510 din ședința consistorială a lunii august 1851, se precizează că "„Prea Sfinția Sa D. Episcop diecesan face Consistoriului diecesan cunoscut că au dat Consiliului comunal de aci o cerere ca să se dee Episcopiei locul așea numit Zuldoș, spre a se zidi acolo on Seminariu și o biserică catedrală“". La această cerere, răspunsul autorităților locale din decembrie 1851 este negativ, sub pretextul că toate locurile libere au fost puse la dispoziția guvernului. Andrei Șaguna
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
Printre cei care au donat se află și o serie de preoți cercetați de consistoriul eparhial și care și-au asigurat astfel iertarea. În anii următori, interesul pentru catedrală rămâne, dar este depășit de alte doleanțe, printre care și ridicarea Episcopiei Ardealului la rangul de Mitropolie (eveniment întâmplat în anul 1864). După ani întregi de amânare, în ședința Sinodului Mitropolitan din 8 mai 1880, Partenie Cosma, directorul băncii „Albina”, a făcut primele propuneri concrete pentru reluarea demersurilor destinate edificării catedralei: „"să
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
cultura în întreaga colonie și dincolo de granițele acesteia (prima sinagogă din America a fost construită în apropiere, la Recife, în 1636 - Sinagoga Kahal Zur Israel). Salvador a fost, cu toate acestea, influențat, în primul rând, de catolicism, devenind sediul primei episcopiei catolice din Brazilia, în 1552, și fiind încă un centru al catolicismului brazilian. Salvador a fost divizat în orașul de sus și cel de jos, cel de sus fiind zona administrativ-religioasă și zona în care majoritatea populației trăia, iar orașul
Salvador, Bahia () [Corola-website/Science/305740_a_307069]
-
În anul 1391, nepoții lui Dragoș Vodă au dăruit Mănăstirii Peri terenuri și bunuri, fiind ridicată o biserică din piatră. Timp de 312 ani, în această biserică din piatră și-a avut sediul Episcopia Română a Maramureșului. Mănăstirea purta pe vremea voievozilor Dragoșești hramul Sfântul Arhanghel Mihail. La Săpânța-Peri au fost traduse și copiate în română pentru prima dată „Psaltirea”, „Evanghelia”, „Legenda duminicii”, „Codicele Voroțean” și „Faptele Apostolilor”. Pecetea timpului a dus la distrugerea
Mănăstirea Săpânța-Peri () [Corola-website/Science/306358_a_307687]
-
al Bisericii Române Unite cu Roma, fratele tribunului pașoptist Ioan Sterca-Șuluțiu. În timpul păstoririi sale Eparhia de Alba-Iulia și Făgăraș (cu sediul în Blaj) a fost scoasă de sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Esztergom și a devenit provincie ecleziastică de sine stătătoare, cu Episcopia de Oradea Mare, Episcopia de Gherla și Episcopia de Lugoj ca sufragane (subordonate). A provenit dintr-o familie nobiliară română din Transilvania. A studiat la Abrud, Alba Iulia și Blaj, unde s-a pregătit pentru preoție în seminariul diecezan. Pe
Alexandru Sterca-Șuluțiu () [Corola-website/Science/306397_a_307726]