5,728 matches
-
socialismul antipatriotic intransigent la șovinismul augmentat de accente fasciste i-a asigurat un loc în compania unor nume precum cele ale lui Benito Mussolini și Georges Sorel care au suferit la rândul lor maxima transformare a convingerilor politice de la o extremă (stânga) la alta (dreapta). Antipatriotul arhetipal, denunțătorul "patriei" ca nimic altceva decât "o monstruoasă inegalitate socială, nerușinata exploatare a unei națiuni de către o clasă privilegiată" (Hervé, 1910, p. 30), s-a metamorfozat apostatic în adoratorul pătimaș al patriei în pericol
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pulsații reîncepeau să anime suflarea intelectuală postdecembristă. Dezbărată de controlul statal represiv, BOR și-a redescoperit vocația naționalistă, devenind în scurt timp platforma instituțională care a servit coagulării tendințelor extremiste și a viziunilor de extremă-dreapta în politica românească. Asocierea dintre extrema dreapta și BOR nu este deloc surprinzătoare, ținând cont de rădăcinile interbelice ale acestor afinități doctrinare, elocvent exprimate de relația cordială stabilită între Legionarism și ortodoxism. Atracția înspre extrema dreaptă manifestată de BOR în postcomunism apare astfel ca fiind un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
extremiste și a viziunilor de extremă-dreapta în politica românească. Asocierea dintre extrema dreapta și BOR nu este deloc surprinzătoare, ținând cont de rădăcinile interbelice ale acestor afinități doctrinare, elocvent exprimate de relația cordială stabilită între Legionarism și ortodoxism. Atracția înspre extrema dreaptă manifestată de BOR în postcomunism apare astfel ca fiind un avatar al anilor treizeici. Axa ideologică centrală a viziunii instituționale a BOR rezidă, desigur, în naționalismul etnic ortodoxist. Ideile forță ale "naționalismului ortodox" pot fi reduse la două postulate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-a numărat printre membrii fondatori ai Vetrei Românești (Andreescu, 2003, p. 29, nota 71). Alegerile din 20 mai 1990 au ocazionat politic crearea de către Vatra Românească a Partidului pentru Unitatea Națională a Românilor (PUNR), devenit astfel primul partid de extremă dreapta din peisajul politic postcomunist. Crearea celor două blocuri politice (UDMR, respectiv Vatra Românească cu apendicele său PUNR) au introdus o falie etnică în comunitățile transilvane, alimentând totodată temerile naționaliștilor de peste Carpați cu privire la pericolul maghiar la adresa unității naționale. Etnicizarea politicii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1 Deloc mândru 1,7 2,3 2,6 Total 100 100 100 Sursa: European Value Survey, baza de date agregată, ZA4804 Însă fanaticismul naționalistic de sorginte interbelică, actualizat vremelnic în prima parte a tranziției românești sub forma partidelor de extremă dreapta, pare a-și fi epuizat energiile și capacitatea mobilizatorie. Diminuarea proeminenței factorului etno-național în conștiința românească (ceea ce echivalează cu tranziția înspre un regim al postnaționalismului) este certificată empiric de prăbușirea dramatică a partidelor de extrema dreapta ulterior anului 2000
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub forma partidelor de extremă dreapta, pare a-și fi epuizat energiile și capacitatea mobilizatorie. Diminuarea proeminenței factorului etno-național în conștiința românească (ceea ce echivalează cu tranziția înspre un regim al postnaționalismului) este certificată empiric de prăbușirea dramatică a partidelor de extrema dreapta ulterior anului 2000. Iată cum a evoluat suportul politic pentru partidele de extrema dreaptă, relevat de gradul de încredere declarat de respondenții întrebați în cadrul Barometrelor de opinie publică. Tabel 31. Evoluția suportului politic pentru extrema dreaptă românească (1994-2007)26
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mobilizatorie. Diminuarea proeminenței factorului etno-național în conștiința românească (ceea ce echivalează cu tranziția înspre un regim al postnaționalismului) este certificată empiric de prăbușirea dramatică a partidelor de extrema dreapta ulterior anului 2000. Iată cum a evoluat suportul politic pentru partidele de extrema dreaptă, relevat de gradul de încredere declarat de respondenții întrebați în cadrul Barometrelor de opinie publică. Tabel 31. Evoluția suportului politic pentru extrema dreaptă românească (1994-2007)26 Anul PRM (%) PUNR (%) PNG (%) Total 1994 5,50 3,75 9,25 1995 6
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dramatică a partidelor de extrema dreapta ulterior anului 2000. Iată cum a evoluat suportul politic pentru partidele de extrema dreaptă, relevat de gradul de încredere declarat de respondenții întrebați în cadrul Barometrelor de opinie publică. Tabel 31. Evoluția suportului politic pentru extrema dreaptă românească (1994-2007)26 Anul PRM (%) PUNR (%) PNG (%) Total 1994 5,50 3,75 9,25 1995 6,25 4,75 11,0 1996 4,90 4,03 8,93 1997 1998 7,85 0,85 8,70 1999 5
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Publică, 1994-2007 Excluzând fulgurația electorală a Partidului Noua Generație care poate fi pusă se seama altor factori decât rezonanța doctrinară a electoratului cu platforma de dreapta, cum ar fi pe flerul populistic al liderului său George Becali partidele tradiționale de extrema dreapta, PRM și PUN se află într-un picaj susținut. Ascensiunea fulminantă și decăderea spectaculoasă a extremei dreapta românești în politica postdecembristă este ilustrată elocvent de rezultatele oficiale ale alegerilor legislative (parlamentare) în intervalul 1992-2012. Tabel 32. Rezultatele alegerilor parlamentare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
decât rezonanța doctrinară a electoratului cu platforma de dreapta, cum ar fi pe flerul populistic al liderului său George Becali partidele tradiționale de extrema dreapta, PRM și PUN se află într-un picaj susținut. Ascensiunea fulminantă și decăderea spectaculoasă a extremei dreapta românești în politica postdecembristă este ilustrată elocvent de rezultatele oficiale ale alegerilor legislative (parlamentare) în intervalul 1992-2012. Tabel 32. Rezultatele alegerilor parlamentare ale partidelor de extremă dreapta, 1992-2012 Anul PRM PUNR PNG Senat (%) Camera Deputaților (%) Senat (%) Camera Deputaților (%) Senat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
PUN se află într-un picaj susținut. Ascensiunea fulminantă și decăderea spectaculoasă a extremei dreapta românești în politica postdecembristă este ilustrată elocvent de rezultatele oficiale ale alegerilor legislative (parlamentare) în intervalul 1992-2012. Tabel 32. Rezultatele alegerilor parlamentare ale partidelor de extremă dreapta, 1992-2012 Anul PRM PUNR PNG Senat (%) Camera Deputaților (%) Senat (%) Camera Deputaților (%) Senat (%) Camera Deputaților (%) 1990 2,15 2,12 1992 3,85 3,89 8,12 7,72 1996 4,45 4,46 4,42 4,36 2000 21
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
7,72 1996 4,45 4,46 4,42 4,36 2000 21,01 19,48 2004 13,63 12,93 2,36 2,23 2008 3,57 3,15 2,53 2,27 2012 2,54 2,25 Destinul extremei drepte românești este exemplificat de traseul Partidului România Mare, care după ce a obținut un scor electoral de peste 20 la sută în alegerile legislative din 2000, an în care președintele său Corneliu Vadim Tudor a intrat în "finala prezidențială" pe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
depășit pragul electoral, ceea ce a însemnat că nu a mai trimis niciun reprezentant în Parlamentul României, iar în 2012, degenerarea susținerii sale politice s-a accentuat în continuare. Și mai devreme s-a încheiat cariera politică a primului partid de extremă dreapta de pe scena politică românească. Părăsit de figura sa emblematică în 2000, Gheorghe Funar primarul pentru 12 ani al Clujului, PUNR a ajuns un partid cu totul marginal în politica românească. Surescitată temporar de Partidul Noua Generație, extrema dreaptă românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
partid de extremă dreapta de pe scena politică românească. Părăsit de figura sa emblematică în 2000, Gheorghe Funar primarul pentru 12 ani al Clujului, PUNR a ajuns un partid cu totul marginal în politica românească. Surescitată temporar de Partidul Noua Generație, extrema dreaptă românească pare a fi pierdut orice atractivitate în ochii electoratului, iar partidele exponente ale ideologiei de extremă drepta au ajuns niște organizații reziduale ale politicii românești. Eclipsa contemporană a ultranaționalismului românesc simbolizează închierea tranziției către condiția postnaționalistă a societății
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru 12 ani al Clujului, PUNR a ajuns un partid cu totul marginal în politica românească. Surescitată temporar de Partidul Noua Generație, extrema dreaptă românească pare a fi pierdut orice atractivitate în ochii electoratului, iar partidele exponente ale ideologiei de extremă drepta au ajuns niște organizații reziduale ale politicii românești. Eclipsa contemporană a ultranaționalismului românesc simbolizează închierea tranziției către condiția postnaționalistă a societății românești, în care identitatea națională și mândria etnică, deși continuă să structureze simțul identitar românesc, și-au pierdut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apreciază trecutul comunist ca fiind superior prezentului postcomunist), în timp ce minimumul nostalgic îl regăsim în categoria formată din indivizii care nu aparțin etniilor română, maghiară și rromă (cel mai probabil germani) (29,8 la sută apreciază pozitiv comunismul). Între aceste două extreme, românii tind să fie mai nostalgici decât maghiarii. Reprezentările pe care adolescenții le dețin despre fostul regim comunist sunt necesarmente, după cum am amintit deja, formate pe baza unor cunoștințe non-experențiale, de mâna a doua, preluate din mediul socio-cultural. Cele mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Humanitas. Hitchins, K. (1998b). România 1866-1944. București: Humanitas. Hobsbawm, E.J. (1983). Introduction: Inventing Tradition. În E.J. Hobsbawm și T. Ranger (coord.), The Invention of Tradition (pp. 1-14), Cambridge: Cambridge University Press. Hobsbawm, E.J. (1999). O istorie a secolului XX. Era extremelor: 1914-1991. Chișinău: Cartier. Hobsbawm, E.J. (2002). Vol. I: Era revoluției: 1789-1848. Vol. II: Era capitalului: 1848-1875. Vol. III: Era imperiului: 1875-1914. Chișinău: Cartier. Hobsbawm, E.J. și Ranger, T. (1983). The Invention of Tradition. Cambridge: Cambridge University Press. Hobsbwam, E.J. (1990
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
does it mean to normalize the past? Official memory in German politics since 1989. Social Science History, 22 (4), 547-571. Olick, J.K. (2007). The Politics of Regret: On Collective Memory and Historical Responsibility. New York: Routledge. Ornea, Z. (1996). Anii treizeci: Extrema dreapta românească. Ediție revăzută. București: Editura Fundației Culturale Române. Orwell, G. (2002). O mie nouă sute optzeci și patru. Iași: Polirom. Panaitescu, P.P. (1965). Începuturile și biruința scrisului în limba română. București: Editura Academiei Republicii Populare Române. Papacostea, Ș. (1996). Captive
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anul 1994, BOP a sondat opinia publică în patru luni (martie, iunie, septembrie și decembrie). Începând cu anul 1998, opinia publică a fost sondată bianual, re regulă în lunile mai, respectiv octombrie. Întrebarea luată ca indicator al suportului politic pentru extrema dreaptă românească a fost "Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, Dvs. cu ce partid sau alianță politică ați vota?". 27 Din garnitura de manuale alternative pentru clasa a XII-a, doar cel coordonat de I. Scurtu (1999, 2001
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
jumătate din numărul mandatelor din Parlament iar cealaltă jumătate era împărțită între toate celelalte partide participante care obținuseră peste 2 % din voturi, inclusiv gruparea majoritară; abuzurile administrației în timpul alegerilor; Parlamentul continua să fie o extensie a guvernului; ascensiunea organizațiilor de extrema dreaptă; încălcarea uzanțelor parlamentare de către regele Carol al II lea; b) Dictatura regală a lui Carol al II-lea (1938 1940) Domnia lui Carol al II-lea poate fi împărțită în două etape: regim democratic (1930 1938); regim autoritar (1938
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1926 (prima electorală); c) Dinamica partidelor politice în perioada interbelică Principalele caracteristici din domeniul partidelor politice în perioada interbelică: dispariția Partidului Conservator; apariția unor noi partide politice; înființarea partidelor etnice (Partidul Maghiar, Partidul German, Partidul Evreiesc); apariția partidelor extremiste (la extrema dreaptă s-a aflat mișcarea legionară iar la extrema stângă s-a aflat Partidul Comunist Român); Dinamica partidelor politice s-a înscris pe două direcții: tendință de fuziune specifică primului deceniu de după război; apariția în anii ’30 a multor partide
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
interbelică Principalele caracteristici din domeniul partidelor politice în perioada interbelică: dispariția Partidului Conservator; apariția unor noi partide politice; înființarea partidelor etnice (Partidul Maghiar, Partidul German, Partidul Evreiesc); apariția partidelor extremiste (la extrema dreaptă s-a aflat mișcarea legionară iar la extrema stângă s-a aflat Partidul Comunist Român); Dinamica partidelor politice s-a înscris pe două direcții: tendință de fuziune specifică primului deceniu de după război; apariția în anii ’30 a multor partide politice, situație alimentată de tendințele lui Carol al II
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
naționale; până în 1944, la conducerea partidului, au fost numiți cetățeni români din rândul minorităților și așa se explică respectarea fără nici un discernământ a ordinelor primite de la Moscova; lideri: Ghe. Cristescu, Boris Ștefanov, Ștefan Foriș; Mișcarea legionară procesul de formare a extremei drepte românești s-a desfășurat lent, dar mișcarea legionară a jucat un rol mai important în viața politică interbelică decât mișcarea de stânga; până spre sfârșitul deceniului al treilea, lozincile formațiunilor politice de dreapta, cerând schimbări economice și sociale radicale
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
vest și, probabil din această cauză, s-a păstrat mai stabil, negăsindu-se nici un act în care să se consemneze litigii ca urmare a unor strămutări de hotar. Cu alte cuvinte, deși convențional, hotarul de aici s-a păstrat neschimbat. Extrema răsăriteană a hotarului de nord pornea din Valea Herătăului, unde făcea „cheutoare” cu moșia Trohăneștii (Barcea), și mergea spre apus, în linie relativ dreaptă “traversa terasele și larga luncă a Bârladului, până într-o veche matcă, de unde cotea apoi spre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spitalizare CR - Cazuri rezolvate (externate) CN - Cazuri normale CEMC - Cazuri extreme mici CEMR - Cazuri extreme mari LINF - Limită inferioară a intervalului de normalitate LSUP - Limită superioară a intervalului de normalitate e - Indicele de echivalentă CE - Cazuri echivalente K - Coeficientul cazurilor extreme CP - Cazuri ponderate ICM - Indice de case mix (indice de complexitate a cazurilor) CCP - Costul pe caz ponderat RB - Rata de bază TCP - Tariful pe caz ponderat TC - Tariful pe tip de caz Anexă 18 A. FIȘA DE SOLICITARE EXAMEN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221115_a_222444]