5,981 matches
-
martie 1921, Viștea de Sus, județul Făgăraș, azi în județul Brașov - d. 27 martie 2001, Sibiu), a fost un istoric și arheolog român, director al Muzeului Brukenthal (1948-1969), șef al Secției din Sibiu a Academiei Române (1956-1970), decan al Facultății de Filologie și Istorie din Sibiu a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1969-1973), șef al Catedrei de istorie a Facultății de Filologie și Istorie din Sibiu (1973-1976), membru al Academiei de Științe Sociale și Politice (din 1969), doctor honoris causa al Universității „Lucian
Nicolae Lupu (istoric) () [Corola-website/Science/319261_a_320590]
-
istoric și arheolog român, director al Muzeului Brukenthal (1948-1969), șef al Secției din Sibiu a Academiei Române (1956-1970), decan al Facultății de Filologie și Istorie din Sibiu a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1969-1973), șef al Catedrei de istorie a Facultății de Filologie și Istorie din Sibiu (1973-1976), membru al Academiei de Științe Sociale și Politice (din 1969), doctor honoris causa al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (2000). După școala primară din satul natal, a urmat ciclul inferior al Liceului „Radu Negru” din
Nicolae Lupu (istoric) () [Corola-website/Science/319261_a_320590]
-
Harald Krasser, Bernard Capesius, Cornel Irimie, Iulius Bieltz, Gustav Gündisch, Carol Göllner, Haralambie Chirca, Teodor Ionescu. Între anii 1966-1969, a inițiat și finalizat demersurile pentru înființarea unui centru universitar laic la Sibiu. În anul 1969 s-a înființat Facultatea de Filologie și Istorie din Sibiu, a fost preșendinte al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și a devenit primul decan al acestei facultăți. În timpul acestui decanat, a înființat specializările Istorie, Istorie-Germană, Germană-Română, Engleză-Română, Engleză-Germană, Istorie-Engleză, Germană-Engleză, Științe Economico-Administrative (devenită ulterior Drept economico-administrativ). A
Nicolae Lupu (istoric) () [Corola-website/Science/319261_a_320590]
-
acest privilegiu. Dar deoarece în Șvabia statul le plătea studiile celor care studiau teologia, Wilhelm a fost trimis mai întâi la școala mănăstirii din Blaubeuren, după care s-a înscris la schitul evanghelic din Tübingen, unde a studiat teologia și filologia. Cu toate că și-a luat doctoratul în teologie, Hauff nu s-a arătat prea interesat să urmeze o carieră în preoție, alegând să se angajeze ca preceptor al familiei președintelui Consiliului de război din Stuttgart, von Hügel. Educarea celor doi fii
Wilhelm Hauff () [Corola-website/Science/319281_a_320610]
-
septembrie 1938, Sighișoara - d. 27 octombrie 2016, Cluj-Napoca) este un scriitor, editor si critic român, autor al teoriei sublimului ca element cheie în estetica literaturii science fiction. Clasele primare (1945-1949), gimnaziale și liceale (1949-1955), la Sighișoara; licențiat al Facultății de Filologie a Univ. din Cluj (1956-1961). Cursuri de vară (aug.1988) la Univ. din Stirling, Scoția (Marea Britanie). Prof. de lb. și literatura română la Miercurea Ciuc (1961-1965); asistent (1965-1976) și lector (din 1976) la Catedra de literatură română și teoria literaturii a
Cornel Robu () [Corola-website/Science/319315_a_320644]
-
din Cluj (1956-1961). Cursuri de vară (aug.1988) la Univ. din Stirling, Scoția (Marea Britanie). Prof. de lb. și literatura română la Miercurea Ciuc (1961-1965); asistent (1965-1976) și lector (din 1976) la Catedra de literatură română și teoria literaturii a Facultății de Filologie din Cluj (pensionat medical, 1993). Colab. la Tribuna, Steaua, Echinox, Helion, Biblioteca Nova, Anticipația - CPSF (Colecția “Povestiri științifico-fantastice”), Almanahul Anticipația, Foundation (Londra), Solaris (Québec, Canada) etc. Debutează în Steaua (1971). Debut editorial cu antologia, în colab., Romanul românesc contemporan. 1944-1974
Cornel Robu () [Corola-website/Science/319315_a_320644]
-
însă printre revoluționarii declarați ulterior, care beneficiază și de certificat. Este căsătorit cu Elenă Murgeanu (n. 1942), cercetător științific, cu care are o fiică, Irina (n. 1984). Studii: Școala Elementară Zorleni, Liceul "Codreanu" Bârlad, Liceul "Mihail Kogălniceanu" Vaslui, Facultatea de Filologie, "Universitatea București". Activitate jurnalistică: A fost pe rând profesor de limbă și literatura română, județul Vaslui și Galați, inspector la "Întreprinderea Cinematografică" Suceava, 1957-1959, Redactor la ziarul "Clopotul", Botoșani, 1958-1070, Redactor coresp. "România liberă", 1971-1974, Redactor la "Tribuna României", 1979-89
Ion Murgeanu () [Corola-website/Science/319350_a_320679]
-
și actriță israeliană, vorbitoare de limbă arabă și ebraică, cu rădăcini arabe palestinene și bulgare. s-a născut în localitatea Rameh sau Rama, din vestul Galileei, în familia unui medic arab creștin, dr.Anwar Awad. Mama ei, Snejanka, specialistă în filologie slavă, este originară din Bulgaria, unde l-a cunoscut pe soțul ei în timp ce acesta învăța acolo medicina. Mira este copilul lor mijlociu, având doi frați- Alan și Sinan. Mira Awad a copilărit și a învățat la Rama iar apoi în
Mira Awad () [Corola-website/Science/315504_a_316833]
-
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Broscăuții Vechi era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%). În anul școlar 1952-1953, a predat în satul Broscăuții Vechi ca profesor de limba și literatura ucraineană tânărul licențiat în filologie Feodor Arvat (1928-1999), lingvist și filolog ucrainean, viitor membru al Academiei de Științe ale Educației din Ucraina (1992).
Broscăuții Vechi, Storojineț () [Corola-website/Science/315523_a_316852]
-
a ținut cursuri de elocință la University of Edinburgh, iar între 1865 și 1870 la University of London. În 1868, apoi în anii 1870 și 1871, a ținut cursuri la Lowell Institute din Boston. În 1870 a devenit lector în filologie la Queen's College, Kingston, Ontario; în 1881 s-a mutat în Washington, D.C., unde s-a dedicat educației surdo-muților prin prin ortoepie (pronunție, fonologie) și în special prin metoda „The Visible Speech”, în care caracterele alfabetice ale invenției acestea
Alexander Melville Bell () [Corola-website/Science/315725_a_317054]
-
Antologia poeților români, alcătuită de Kostas Assimakopoulos și apărută la Editura „Arion" din Atena. Se căsătorește cu Ana Boștină, care în 1978 îi va dărui o fiică, Ioana Maria (Oana). Oana Cusin, singura fiică a poetului, a absolvit Facultatea de filologie la București (secția germană), fiind în prezent redactor la o revistă în limba germană. Urmează un deceniu întunecat în România, dominat de imbecilitățile dictaturii ceaușiste. De o moralitate exemplară, nefâcând loc niciunui compromis (în jur colcăiau autorașii de poezie patriotardă
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
(n. 1960, Bolonia) este o poeta, prozatoare, traducătoare și jurnalistă italiană. Absolventa de filologie, cu studii la Universitatea din Romă și la Universitatea Paris-Sorbonne, Paris IV, Franța - unde a obținut o diplomă de studii aprofundate ( DEA) în literatura comparată. Din 2001, este responsabilă departamentului de proiecte internaționale al Sindicatul Național al Scriitorilor (Sindacato Nazionale
Tiziana Colusso () [Corola-website/Science/316653_a_317982]
-
de ce își risca viața ridicându-se la niște inălțimi amețitoare. Mai târziu am ințeles că numai Gheorghe Ghimpu putea face acest lucru. Sunt puțini în lumea celor drepți care ar fi trăit o asemenea clipă în viața lor". Doctor în filologie, Ion Melniciuc a redat emoțiile pe care le-a trăit în momentul în care a fost arborat tricolorul - "Am alergat pe jos cu soția de la Botanica până la sediul Parlamentului, când Gheorghe Ghimpu a arborat Tricolorul. Îl vedeam de la Botanica. Am
Gheorghe Ghimpu () [Corola-website/Science/316679_a_318008]
-
Tismana. 1951-1955. Urmează cursurile Școlii pedagogice din Târgu Jiu care în ultimul an se unifică, la Craiova, cu școlile pedagogice din Caracal, Drobeta Turnu-Severin și Craiova 1955-1956. Învățător la Școala mixtă primară nr. 9, Craiova. 1956-1961. Urmează cursurile Facultății de Filologie la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. La examenul de admitere pleacă de acasă fara voie, cu 300 de lei împrumutați din vecini, întorcându-se cu fișa de „admis cu bursă de studii”. 1961-1964. Profesor la Centrul Școlar Forestier Blaj, (1961-1964) Cadru
Serafim Duicu () [Corola-website/Science/316736_a_318065]
-
Johann Steidele, "Lehrbuch von der Hebammenkunst" (Manual pentru arta moșitului), pe care l-a pus la dispoziția moașelor din satele Transilvaniei. În 1820 Vasile Popp a fost chemat la seminarul Socola din Iași, unde, timp de un an, a predat filologia și filosofia. Aici a susținut prelegerea "Filosofia și filologia, sau comparație între limba română și limba latină". Activitatea sa la Socola a luat sfârșit datorită revoluției de la 1821. A publicat în 1821 la Sibiu prima lucrare în limba română de
Vasile Popp () [Corola-website/Science/316757_a_318086]
-
moșitului), pe care l-a pus la dispoziția moașelor din satele Transilvaniei. În 1820 Vasile Popp a fost chemat la seminarul Socola din Iași, unde, timp de un an, a predat filologia și filosofia. Aici a susținut prelegerea "Filosofia și filologia, sau comparație între limba română și limba latină". Activitatea sa la Socola a luat sfârșit datorită revoluției de la 1821. A publicat în 1821 la Sibiu prima lucrare în limba română de balneologie cu titlul "„Despre apele minerale de la Arpătac, Bodoc
Vasile Popp () [Corola-website/Science/316757_a_318086]
-
era amplasat într-un singur bloc de studii al clădirii fostului Liceu de fete „Domnița Ileana” (actualul bloc de studii nr.1 de pe strada Pușkin), având un contigent de numai 120 de persoane . La institut activau două facultăți: Istorie și Filologie, Științe ale naturii și Geografie, având un efectiv de 120 de studenți și 13 lectori . Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al R.S.S.M.din 13 august 1953, Institutul învățătoresc din Bălți este reorganizat în Institut Pedagogic. Concomitent se creează facultățile de
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
Științe ale naturii și Geografie, având un efectiv de 120 de studenți și 13 lectori . Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al R.S.S.M.din 13 august 1953, Institutul învățătoresc din Bălți este reorganizat în Institut Pedagogic. Concomitent se creează facultățile de Filologie, Fizică și informatică și Limbi străine. În anul 1959, Institutului Pedagogic din Bălți i se conferă prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 24 aprilie numele de „Alecu Russo” care, în calitatea-i de ostaș al propășirii, de animator al revoluției
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
Liceul "Andrei Șaguna", din Brașov, unde își ia bacalaureatul, după care devine student la Facultatea de limbă română și istorie a Universității București, cursuri fără frecvență, pe care le întrerupe după absolvirea anului IV. Între 1958-1963 frecventează cursurile Facultății de Filologie, Universitatea București, promoția "George Călinescu", avându-i profesori pe cei mai titrați lingviști și critici literari ai limbii și literaturii române precum Tudor Vianu, George Călinescu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Edgar Papu, Mihail Pop, Zoe Dumitrescu-Bușulenga. a plecat în cariera
Chiriac Bucur () [Corola-website/Science/315272_a_316601]
-
de la nord a României. A început studiile la Facultatea de Litere și Filozofie din București în anul 1915, dar acestea au fost întrerupte de Primul Război Mondial. După anul 1919, când reușește să finalizeze studiile, Grigore Nandriș se specializează în filologie slavă și indoeuropeană la Universitatea din Viena, cu profesorii V. Vondrák (elevul celebrului slavist F. Miklosich) și Paul Kretschmer. Între anii 1920-1923 este lector de limba română la Universitatea din Cracovia, continuându-și specializarea în slavistică cu profesorii Kazimierz Nitsch
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
Grigore Nandriș a fost primul profesor de limba română la Cracovia, în cadrul lectoratului înființat în anul 1921 acolo. Doi ani mai târziu, postul său era preluat de ilustrul om de cultură Petre P. Panaitescu. Își ia în 1922 doctoratul în filologie cu teza "Postacie czasownika w Evangeliarium Putnanum" ("Aspecte verbale în „Evangheliarul” slav de la Putna"), lucrare din care va publica mai târziu în primul număr din „Codrul Cosminului”. Întors în țară, funcționează ca profesor la Colegiul Pregătitor din Cernăuți, iar în
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
des Langues Orientales Vivantes, participând la cursurile ținute de Antoine Meillet, A. Mazon și Mario Roques. În 1925 revine în țară și lucrează ca profesor la Școala Normală, iar un an mai târziu este chemat profesor extraordinar la Catedra de filologie slavă a Universității din Cernăuți, post pe care se va titulariza în 1929. De aici se va transfera ulterior la București. Tot în 1929 este ales președinte al Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, funcție pe care o
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
lucrează la o școală pentru instruirea ofițerilor englezi ce urmau să fie parașutați în România. Susține frecvent emisiuni la Radio BBC. În 1945 este titularizat profesor la Școala de Studii Slavone Sud-Est-Europene din Londra, iar din 1946 ține prelegeri de filologie slavă la Facultatea de Limbi Medievale și Moderne din Universitatea Oxford. În 1947 devine membru al Societății Universitare Slave de la Cambridge, iar în toamna aceluiași an este chemat ca profesor titular la Catedra de filologie slavă de la Universitatea din Londra
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
din 1946 ține prelegeri de filologie slavă la Facultatea de Limbi Medievale și Moderne din Universitatea Oxford. În 1947 devine membru al Societății Universitare Slave de la Cambridge, iar în toamna aceluiași an este chemat ca profesor titular la Catedra de filologie slavă de la Universitatea din Londra, unde va funcționa până la pensionare, în 1963. A fost de asemenea membru al Societății Academice Române, fondată de Octavian Bârlea, pentru intelectualii români aflați în exil. Ca mulți alți lingviști ai secolului al XX-lea
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
unui învățător, într-o vreme în care locuința dascălilor de țară ținea loc și de clădire a școlii. Acest lucru a avut o puternică influență asupra sa, căci toată viața și-a dedicat-o formării generațiilor de filologi. A studiat filologia română și rusă la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, cu profesori de marcă ce reușiseră să păstreze nealterat spiritul universitar interbelic. A devenit doctor în filologie cu teza " Circulația vechii cărți românești" (1971). În anul 1954 Octavian
Octavian Șchiau () [Corola-website/Science/318756_a_320085]