6,349 matches
-
fapt, a dialectului dacoromân) are cauze istorice și socia-le, iar nu cauze psihologice sau abisale cum crede Blaga, fiindcă deplasările de populație și lipsa unor orașe-state explică în mare parte situația 379. Determinarea filozofiei imanente a limbii Între analizele concepțiilor filozofice antice și moderne, B l a g a își exprimă opiniile și în legătură cu fenomenologia (numită de el fenomenologism). Ca efect al determinării formei abstracte a esenței fenomenelor conștiinței, fenomenologia întrunește aprecierea gînditorului român, dar, prin reducerea filozofării la investigarea unei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
opiniile și în legătură cu fenomenologia (numită de el fenomenologism). Ca efect al determinării formei abstracte a esenței fenomenelor conștiinței, fenomenologia întrunește aprecierea gînditorului român, dar, prin reducerea filozofării la investigarea unei singure probleme, este considerată o inadmisibilă îngrădire ("deci-mare") a problematicii filozofice 380. Oprindu-se asupra lucrărilor lui Martin Heidegger, el constată o "dezesperantă" monotonie în revenirea perpetuă asupra cîtorva idei inițiale. În plus, fenomenologia apropie prea mult filozofia de filologie, mărginindu-se la a da indicații pedante în legătură cu semnificația cuvintelor. În
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
perpetuă asupra cîtorva idei inițiale. În plus, fenomenologia apropie prea mult filozofia de filologie, mărginindu-se la a da indicații pedante în legătură cu semnificația cuvintelor. În aceste circumstanțe, fenome nologismul cu spiritul lui "anticonstructiv" nu poate fi începutul unei noi mișcări filozofice, ci, mai degrabă, un moment final al filozofiei realizate pînă acum. Dar, deși respinge maniera de filozofare favorizată de Martin Heidegger și, în general, nu urmează căile deschise de cugetătorul german, în efortul de a caracteriza spațiul stilistic, de a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Blaga și din perspectiva concepției sale despre modul de a scrie filozofie este un aspect destul de complex, ținînd cont, pe de o parte, de conceperea filozofiei ca un complementar al științei și de predispoziția de a antrena în structura textului filozofic, alături de împrumuturi neologice, un mare număr de cuvinte vechi și populare, deseori în structuri sintagmatice care le conferă nuanțe conotative. Deși poet și deși opera sa filozofică lasă impresia unei frecvente utilizări a metaforicului, teoretic el constată (și susține) necesitatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un complementar al științei și de predispoziția de a antrena în structura textului filozofic, alături de împrumuturi neologice, un mare număr de cuvinte vechi și populare, deseori în structuri sintagmatice care le conferă nuanțe conotative. Deși poet și deși opera sa filozofică lasă impresia unei frecvente utilizări a metaforicului, teoretic el constată (și susține) necesitatea unei depline delimitări între artă și filozofie sub aspectul alcătuirii discursului. După Blaga, gînditorii cu înclinații artistice au încercat de obicei să asimileze filozofiei numeroase procedee specifice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
între artă și filozofie sub aspectul alcătuirii discursului. După Blaga, gînditorii cu înclinații artistice au încercat de obicei să asimileze filozofiei numeroase procedee specifice artei. Asemenea gînditori sînt însă dominați mai mult de o conștiință artistică decît de o conștiință filozofică, cultivînd creații asemănătoare celor ale artei, așa cum se întîmplă cu Fr. Novalis, A. Schopenhauer și Fr. Nietzsche. Această manieră de filozofare este însă colaterală în raport cu modul obișnuit de realizare a filozofiei, arată Blaga, căci aceasta are propria ei cale de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în a folosi "termeni tehnici", preferînd termenii cu posibilități mai mari de a accepta replieri ale semnificației 393. Analizînd maniera efectivă în care Blaga a înțeles să alcătuiască propriul discurs (orientat "întru cucerirea unui stil"), se poate constata că terminologia filozofică curentă, încetățenită în perioada de formare a limbii române literare moderne, îi este proprie, fără încercări de a o prelucra în vreun fel, încît împrumutul neologic reprezintă latura determinantă. Dar, atunci cînd creează termeni (de obicei de factură sintagmatică) pentru
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
paralele. Oricum, scrisul lui Blaga este intens particularizat și apreciat, atît ca stil, cît și ca fond ideatic, așa cum a remarcat George C ă l i-n e s c u, în primul rînd de literați. Dezideratele și posibilitățile rostirii filozofice În scrierile lui Lucian B l a g a se găsesc uneori observații în legătură cu terminologia filozofică realizată de înaintași și cu direcțiile evolutive ale românei literare în epoca modernă. Ocupîndu-se de activitatea reprezentanților Școlii ardelene, el stăruie îndelung asupra traducerilor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fond ideatic, așa cum a remarcat George C ă l i-n e s c u, în primul rînd de literați. Dezideratele și posibilitățile rostirii filozofice În scrierile lui Lucian B l a g a se găsesc uneori observații în legătură cu terminologia filozofică realizată de înaintași și cu direcțiile evolutive ale românei literare în epoca modernă. Ocupîndu-se de activitatea reprezentanților Școlii ardelene, el stăruie îndelung asupra traducerilor filozofice realizate de Samoil M i c u, pe care îl consideră, pe drept, un întemeietor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
În scrierile lui Lucian B l a g a se găsesc uneori observații în legătură cu terminologia filozofică realizată de înaintași și cu direcțiile evolutive ale românei literare în epoca modernă. Ocupîndu-se de activitatea reprezentanților Școlii ardelene, el stăruie îndelung asupra traducerilor filozofice realizate de Samoil M i c u, pe care îl consideră, pe drept, un întemeietor și un deschizător de drum pentru limbajul filozofic românesc 394. La acest învățat, Blaga constată credința că limba română are prin chiar mijloacele ei genuine
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ale românei literare în epoca modernă. Ocupîndu-se de activitatea reprezentanților Școlii ardelene, el stăruie îndelung asupra traducerilor filozofice realizate de Samoil M i c u, pe care îl consideră, pe drept, un întemeietor și un deschizător de drum pentru limbajul filozofic românesc 394. La acest învățat, Blaga constată credința că limba română are prin chiar mijloacele ei genuine capacitatea de a reda forme înalte de gîndire, precum este filozofia, și de aceea el așeza limba sa maternă alături de toate limbile mari
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este filozofia, și de aceea el așeza limba sa maternă alături de toate limbile mari în care filozofii și-au exprimat concepțiile, motiv pentru care Micu admite neologismul numai unde exista o necesitate nesatisfăcută de limba proprie. Evoluția ulterioară a limbajului filozofic românesc a urmat calea îmbogățirii prin împrumuturi neologice, cîști-gînd enorm în precizie, prin evitarea echivocurilor create prin cuvintele neaoșe, dar devenind "o provincie a altor limbi romanice" și pierzînd plasticitatea, savoarea și adîncimea. Nostalgia lui Blaga pentru un limbaj filozofic
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
filozofic românesc a urmat calea îmbogățirii prin împrumuturi neologice, cîști-gînd enorm în precizie, prin evitarea echivocurilor create prin cuvintele neaoșe, dar devenind "o provincie a altor limbi romanice" și pierzînd plasticitatea, savoarea și adîncimea. Nostalgia lui Blaga pentru un limbaj filozofic bazat pe vechile cuvinte românești este constantă, deși își dă seama că româna are alt specific decît greaca, sanscrita, germana sau rusa, încît nu poate genera, ca aceste limbi, terminologii bazate pe fondul indigen și trebuie, de aceea, să recurgă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dă seama că româna are alt specific decît greaca, sanscrita, germana sau rusa, încît nu poate genera, ca aceste limbi, terminologii bazate pe fondul indigen și trebuie, de aceea, să recurgă la neologismul necesar 395. Probleme legate de istoria limbajului filozofic românesc apar în scrierile lui Blaga și atunci cînd discută tipurile de influențe exercitate asupra românilor 396. Gînditorul român este de părere că francezii și germanii au creat două tipuri culturale distincte, marcate de un coeficient etnic ce menține între
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
activitatea lui Gh. L a z ă r, format la școala germană, ar echivala la români, prin semnalul trezirii conștiinței, cu activitatea lui Fichte la germani. Lazăr intenționa să facă din limba română haina unei culturi majore, inițiind o conștiință filozofică a limbii naționale. Dar, deși hotărîtor, impulsul dat de Lazăr nu a fost suficient de puternic, constată Blaga, pentru a deveni determinant evoluției ulterioare, încît tendințele de imitație de mai tîrziu au fost curmate de un spirit format tot la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
evoluția istorică românească a realizat la nivel minor. Blaga nu amintește în acest context pe Aron Pumnul, intelectual de aceeași formație germană, figura cea mai reprezentativă a înrîuririi catalitice neechilibrate de o înrîurire modelatoare. Din perspectiva formării și evoluției limbajului filozofic românesc, se poate trage concluzia că favorizarea cuvîntului vechi este rezultatul influenței germane, ceea ce este adevărat numai în parte, căci nu numai această cauză externă a produs fenomenul, ci și necesitatea internă de a nu realiza împrumuturi într-un număr
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
altfel, nu numai în cazul personalităților de formație germană se constată la începuturile culturii moderne predispoziția de a folosi cuvîntul vechi pentru a reda noțiunile noi, prin calchiere. Deși ideea expresă a favorizării elementului indigen în defavoarea împrumutului, pentru realizarea discursului filozofic, s-a manifestat de timpuriu, abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a existat o orientare clară în acest sens, cînd terminologia filozofică românească își conturase profilul și cînd exista posibilitatea unei opțiuni între neologism și cuvîntul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin calchiere. Deși ideea expresă a favorizării elementului indigen în defavoarea împrumutului, pentru realizarea discursului filozofic, s-a manifestat de timpuriu, abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a existat o orientare clară în acest sens, cînd terminologia filozofică românească își conturase profilul și cînd exista posibilitatea unei opțiuni între neologism și cuvîntul vechi. S-a remarcat în acest sens Mihai E m i n e s-c u, traducător al unui important text filozofic pentru care înaintașii realizaseră
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acest sens, cînd terminologia filozofică românească își conturase profilul și cînd exista posibilitatea unei opțiuni între neologism și cuvîntul vechi. S-a remarcat în acest sens Mihai E m i n e s-c u, traducător al unui important text filozofic pentru care înaintașii realizaseră mijloacele necesare de redare, încît numai voința sa de a particulariza textul filozofic l-a făcut să prefere anumite mijloace lingvistice. Dar, între predispoziția lui Eminescu de a uza de termeni preluați din limba veche și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și cuvîntul vechi. S-a remarcat în acest sens Mihai E m i n e s-c u, traducător al unui important text filozofic pentru care înaintașii realizaseră mijloacele necesare de redare, încît numai voința sa de a particulariza textul filozofic l-a făcut să prefere anumite mijloace lingvistice. Dar, între predispoziția lui Eminescu de a uza de termeni preluați din limba veche și populară, îmbogățiți cu sensuri noi, alături de termeni împrumutați, și atitudinea lui Lucian B l a g a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
anumite mijloace lingvistice. Dar, între predispoziția lui Eminescu de a uza de termeni preluați din limba veche și populară, îmbogățiți cu sensuri noi, alături de termeni împrumutați, și atitudinea lui Lucian B l a g a de a utiliza în discursul filozofic cuvinte populare mai apte pentru a realiza anumite complexe metaforice nu există nici continuitate și nici afinitate, deși uneori structura textuală poate părea apropiată. După Blaga, metafora este inerentă naturii umane și, este de la sine înțeles că, fiind oricum inevitabilă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nici afinitate, deși uneori structura textuală poate părea apropiată. După Blaga, metafora este inerentă naturii umane și, este de la sine înțeles că, fiind oricum inevitabilă, se impune a fi cultivată în orice împrejurare, și, în mod special, în realizarea textului filozofic, deschis inițiativelor individu-ale, exegezelor și interpretărilor marcate subiectiv, precum și construcției discursive în tipuri variate. Filozofarea ca exercițiu stilistic Gîndirea raționalistă a făcut din limbă un subiect predilect pentru investigația de tip filozofic, fără însă a redu-ce filozofarea la studiul limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
împrejurare, și, în mod special, în realizarea textului filozofic, deschis inițiativelor individu-ale, exegezelor și interpretărilor marcate subiectiv, precum și construcției discursive în tipuri variate. Filozofarea ca exercițiu stilistic Gîndirea raționalistă a făcut din limbă un subiect predilect pentru investigația de tip filozofic, fără însă a redu-ce filozofarea la studiul limbii cu mijloacele filozofiei, indiferent cît de important era rolul atribuit limbii în caracterizarea umanului. În epoca lui Descartes și, mai tîrziu, a lui Condillac și Malebranche, problema limbii a fost o temă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și nu au în vedere metodele și rezultatele ei. Așa stau lucrurile în cazul neopozitiviștilor, culminînd cu Wittgenstein, și tot așa se prezintă situația la Heidegger, căci pentru toți aceștia lingvistica pur și simplu nu există. Orientarea europeană spre studiul filozofic al limbajului și al limbii a oferit și românilor posibilitatea de a reflecta asupra limbii lor, îndeosebi pentru a-i afla trăsăturile și pentru a-i determina rolul în fundamentarea specificului lor etnic. În această direcție se înscriu mai mulți
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
general însă, cugetătorii din toate timpurile au presupus o relație strînsă, nemijlocită și permanentă între cele două realități spirituale. De aici, la Noica s-a născut ideea că există o necesitate a eludării adevărului (științific) în analizarea limbii în favoarea investigației filozofice (speculative), pentru a evada dintr-un universalism construit (și, prin aceasta, nenatural, artificial) într-un complex al vieții reale. Fundamentat pe această perspectivă, textul lui Noica lasă numai posibilitatea unei valorificări stilistice, ca discurs particular, neintegrabil unui limbaj de specialitate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]