5,879 matches
-
suprem. Un viitor în care Pământul a fost invadat de junglă și este populat de vânători de capete. Povestirea prezintă explorarea unei pete albe de pe suprafața Pământului, care permite contactul cu o civilizație antediluviană. Un eseu care ridică problematica simbolurilor folclorice, care pot fi modul în care au fost încifrate învățăturile unei lumi străvechi. Publicat într-un tiraj de 150.000 de exemplare, volumul a atras atenția criticilor vremii și l-au propulsat de Mihail Grămescu în sferele înalte ale lumii
Aporisticon () [Corola-website/Science/324179_a_325508]
-
și în care, alături de muzicieni, apăreau pe scenă actori și un corp de balet într-o regie specifică genului. Albumul conturează un tablou muzical coerent, specific muzicii progresive, în care își fac simțită prezența influențe diverse, între care și cele folclorice, amintind în acest fel de Phoenix. Discul debutează cu „Scrisori iubite”, o scurtă baladă acustică, compusă pe versurile poetului George Topîrceanu, cu trimiteri către muzica medievală. Tabloul liric este completat de alte două balade de mare sensibilitate, „Dacă vrei”, una
Celelalte Cuvinte I () [Corola-website/Science/326526_a_327855]
-
cincizeci, șaizeci, șaptezeci, optzeci și nouăzeci. Numerele de catalog din această serie au formatul ExE + număr, unde „x” poate fi înlocuit de literele: C (muzică cultă/„clasică”), D (muzică de divertisment), L (înregistrări licențiate în străinătate), P (muzică populară și folclorică) sau X (înregistrări diverse - teatru radiofonic, materiale propagandistice). Numărul merge de la 1 până în jur de 4400. Aceasta a fost ultima serie din rândul celor sistematizate. Din seria E F fac parte fotodiscurile produse de Electrecord la sfâșitul anilor șaizeci și de-
Catalogul Electrecord () [Corola-website/Science/326573_a_327902]
-
Arțari jud. Ialomița - d. 4 septembrie 1982, București) a fost un dirijor și violonist virtuoz român. s-a afirmat ca un cunoscător rafinat și virtuoz al viorii în cadrul Orchestrei de muzică populară Radio, însușindu-si stilurile interpretative din majoritatea zonelor folclorice ale țării. S-a născut în localitatea Arțari jud. Ialomița, la 20 aprilie 1923 într-p familie de muzicanți cu veche tradiție. Bunicul său Ion Dinu, iar mai apoi tatăl său Simion Dinu Mirea au fost violoniști cunoscuți în această
Constantin Mirea () [Corola-website/Science/326777_a_328106]
-
Dan Ciotoi, în legătură cu melodia "Domnișoară, domnișoară...". În 2011 cântărețul a primit titlul de cetățean de onoare al localității natale, comuna Stolnici. Odată începută epoca de la "Constantin Tănase", formația Savoy a colaborat cu Ansamblul UTC. Formația s-a lansat cu prelucrări folclorice. În peste 40 de ani de când Marian Nistor este pe scenă, a avut peste 10.000 de spectacole. Adesea se afla în prim-plan prin voce, chitară, improvizații și iscusite ritornele la nai. Creativ, acesta s-a sprijinit permanent pe
Marian Nistor () [Corola-website/Science/326896_a_328225]
-
și cânt), Corneliu Vadim Tudor (Mulțumesc, iubită mamă; Într-un sat de pescari; Vorbește-mi de dragoste; Fidelitate), Adrian Păunescu (Iertările; Floare la rever). Cu Grigore Vieru (Până la lacrimi) a avut o colaborare îndelungată. A avut și are multe prelucrări folclorice, conform stilului anilor respectivi.. A cântat alături de muzicieni de prim rang ai muzicii ușoare românești, în șlagăre nemuritoare: Mirabela Dauer (Frunza mea albastră, pe versuri de Radu Stanca; Adio, pică frunza; Mulțumesc, iubită mamă), Angela Similea - "Prințesa Savoylor" - (solista cu
Marian Nistor () [Corola-website/Science/326896_a_328225]
-
Industrial Design". În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial a fost mobilizat în Armata Americană. În decursul îndelungatei sale cariere, Paul Galdone a ilustrat zeci de cărți ale unor autori diverși, precum și propiriile sale adaptări ale poveștilor tradiționale sau folclorice. El a ilustrat aproape toate cărțile Evei Titus, printre care și seria "Basil of Baker Street", care a fost adaptată pentru un film de animație de către studioul Disney, "The Great Mouse Detective" (1986). Galdone și Titus au fost nominalizați pentru
Paul Galdone () [Corola-website/Science/325573_a_326902]
-
piele ce adună această bucată de piele în jurul piciorului, dându-i formă de încălțăminte. Încrețiturile de la opinci formau un vârf ascuțit. Opincile se încălțau peste ciorapi de lână sau obiele albe. În prezent ele sunt des folosite de unele ansambluri folclorice și de artiștii care cântă folclor și țin la costumul popular tradițional.Răspândirea atât de largă printre români a opincii a făcut ca acest tip de încălțăminte să fie confecționat și în zilele noastre, intrând și în atenția designerilor, care
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
de la moștenirea culturală locală și valorificând tradițiile locale în contextul dezvoltării actuale a comunei, s-au constituit și pregătit formații artistice de amatori la nivel de comună: ansamblul „Cetina” al Școlii cu clasele I - VIII „Dimitrie Vatamaniuc”, Sucevița și grupul folcloric „Flori de munte” al Căminului Cultural Sucevița. Manifestările locale devenite tradiționale „Zilele Culturii Sucevițene”, „Târgul de Turism”, „Festivalul Fructelor de Pădure”, „Festivalul de Toacă”, „Balul Gospodarilor” și „Festivalul Obiceiurilor de Iarnă” sunt tot atâtea prilejuri de afirmare a talentelor locale
Sucevița, Suceava () [Corola-website/Science/325052_a_326381]
-
În 1902 îl cunoaște pe George Enescu, acesta culegând de la el o serie de cântece populare ce îl vor inspira în compoziția „Suită sătească”, între care notabile sunt: „Hora nebună”, „Lățeasca” și „Hora miresei” (ultima fiind o variațiune pe tema folclorică, semnată de însuși Ciolac). Printre admiratorii lui Cristache Ciolac din această perioadă se numără scriitorii Alexandru Vlahuță, Octavian Goga și Barbu Delavrancea. Din vara lui 1902 începe să cânte la Sinaia, în parcul casei boierului Mitică. În jurul anului 1914, Cristache
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
(n. 25 mai 1893, Galați - d. 11 septembrie 1987, București) a fost un violonist și compozitor român, ale cărui lucrări au o tematică de inspirație folclorică transpusă într-un limbaj de factură modernă. George Enescu a fost cel care l-a încurajat și sfătuit, recomandându-l drept „realmente dotat pentru compoziție - când spun realmente dotat aceasta înseamnă mult“. Asupra calităților sale s-au pronunțat pe lângă George
Ludovic Feldman () [Corola-website/Science/322577_a_323906]
-
și Cântecul de iubire) și Antonio Olinto (Cântecul Paiaței) și puse pe muzică de Dumitru Lupu. Cântecele au fost interpretate de Anemona Niculescu și Cătălin Saizescu (Cântecul lui Păcală), Georgiana Saizescu (Cântecul de iubire) și Cătălin Saizescu (Cântecul Paiaței). Dansurile folclorice au fost interpretate de Ansamblul Dor de Plai - Glăvile (instructor Anton Burda), Grupul folcloric de dansuri Haiducii - Amărăști (instructor Constantin Drăghici), Grupul de dansuri Domnițele - Costești (coregraf învățător Florica Mândreci), Ansamblul de dansuri mixte Brâulețul - Bărbătești (instructor prof. Maria Tiță
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
Dumitru Lupu. Cântecele au fost interpretate de Anemona Niculescu și Cătălin Saizescu (Cântecul lui Păcală), Georgiana Saizescu (Cântecul de iubire) și Cătălin Saizescu (Cântecul Paiaței). Dansurile folclorice au fost interpretate de Ansamblul Dor de Plai - Glăvile (instructor Anton Burda), Grupul folcloric de dansuri Haiducii - Amărăști (instructor Constantin Drăghici), Grupul de dansuri Domnițele - Costești (coregraf învățător Florica Mândreci), Ansamblul de dansuri mixte Brâulețul - Bărbătești (instructor prof. Maria Tiță) și Grupul de dansuri Șubele - Tomșani (instructor învățător Felicia David, coregraf general Maria Constantin
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
dedicata nașterii pruncilor, o cameră unde este reprezentat ritualul nunții, o cameră dedicată ritualului înmormântării etc. În clădire sunt organizate lansări de carte, expoziții de pictură sau diferite alte evenimente culturale. De asemenea, în curtea muzeului sunt organizate uneori spectacole folclorice, cu degustări de vinuri din soiurile podgoriei Cotnari. În fața clădirii se află un bust al domnitorului Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Casa Tăutu din Hârlău este masivă, cu fundație de piatră și ziduri din piatră și cărămidă groase de 70-90 cm
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
marilor filozofi Socrate, Platon și Aristotel. În perioada marcată de personalitatea lui Alexandru Macedon, literatura nu mai cunoaște strălucirea din perioadele anterioare. În schimb, se dezvoltă critica filologică a textelor. Ca orice popor, și latinii au avut o literatură nescrisă, folclorică. Tematica acesteia conține: viața, moartea, luptele dintre triburi, munca, iubirea. Toatea acestea sunt cântate în creații lirice, cântece de vitejie, legende, cântece de leagăn. Înțelepciunea populară este surprinsă în proverbe și sentințe. De asemenea, mai circulau în popor diverse forme
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
și Curiați. Spre deosebire de legendele grecești, care aveau un caracter mai mult mitologic, în cadrul legendelor romane domină caracterul istoric și aceasta deoarece la romani cultul eroilor are o notă mai puțin religioasă, ci de de evocare a istoriei. Toate aceste creații folclorice constituie izvoare pentru literatura scrisă. Literatura latină cultă apare în cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea î.Hr., după modelele grecești, și este ilustrată de Livius Andronicus, Titus Maccius Plautus și Quintus Ennius. Deși încă se mai
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
o altă inspirație majoră a filmului: „Juxtapunerea personajelor și ambianța, sau duplicatul modului în care acestea au jucat în termenii cinematografiei a fost briliantă în acest film.”, adaugă Giaimo. Giaimo a vrut de-asemenea ca fiordul Norvegiei, arhitectura și arta folclorică să fie factori critici în designul mediului înconjurător din Arendelle. Giaimo, a cărui trecut este animație, a notat că arta designului mediului înconjurător reprezintă o unitate de caracter și mediu, inițial acesta a vrut să încorporeze culori saturate, ceea ce sunt
Regatul de gheață (film) () [Corola-website/Science/329609_a_330938]
-
participat la prima etapă a concursului de interpretare a cântecului popular - Floarea din grădina. În iunie 1972 s-a prezentat la cea de-a doua etapă. După câștigarea etapei a doua a concursului Floarea din grădina a activat în cadrul Ansamblului folcloric Ciocârlia - rampă de lansare pentru multi interpreți ai muzicii populare românești. A cântat în multe spectacole cu artiștii de la acest ansamblu folcloric dar și cu alte formații artistice din București. are un repertoriu alcătuit din peste 200 de cântece ( muzică
Cornelia Ardelean Archiudean () [Corola-website/Science/329736_a_331065]
-
de-a doua etapă. După câștigarea etapei a doua a concursului Floarea din grădina a activat în cadrul Ansamblului folcloric Ciocârlia - rampă de lansare pentru multi interpreți ai muzicii populare românești. A cântat în multe spectacole cu artiștii de la acest ansamblu folcloric dar și cu alte formații artistice din București. are un repertoriu alcătuit din peste 200 de cântece ( muzică populară, cântece religioase și colinde din Zona de Câmpie a Transilvaniei. După mutarea în orașul Bistrița, s-a căsătorit cu Florentin Archiudean
Cornelia Ardelean Archiudean () [Corola-website/Science/329736_a_331065]
-
Tinerii din țara-ntreagă"” de Mircea Neagu, „"Mama"” de G.D. Kiriac, „"Sârba pe loc"” de Gheorghe Danga, „"Răsunet de la Crișana"” de Ion Vidu, „"Visul marilor străbuni"”, „"Românie, stindard de libertate"”, versuri de prof. Iulian Suciu, muzica de Ioan Chezan, prelucrarea folclorică „"Cucule, de unde vii?"” aparținând profesorului și dirijorului Ioan Chezan, distinsă cu premiul II la faza republicană a Festivalului „Cântarea României”. Abordarea creației corale românești în ipostaza ei cultă și populară a avut o importanță deosebită, întrucât colinda și muzica religioasă
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
(n. 14 noiembrie 1961, Căianu Mic, județul Bistrița-Năsăud), interpret neîntrecut al cântecului năsăudean, realizator de emisiuni folclorice in radio si televiziune, politician al culturii si om al bisericii, este un nume din prima linie a muzicii tradiționale din România. <br>Cariera sa artistică s-a contopit cu implicarea în viața social-politică a comunității unde a locuit de
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
când, împreună cu orchestra Radio, condusă de Constantin Arvinte, a imprimat la Radio România București. Începe să cânte încă de mic copil fiind nelipsit de la serbările școlare ce aveau loc în satul natal Căianu Mic. <br>1978 - devine solist al Ansamblului folcloric ”Cununa de pe Someș” unde se perfecționează ca interpret al cântecului popular și împreună cu care susține spectacole în țară și străinătate: Franța, Germania, Polonia, Danemarca, Israel, Grecia, Portugalia, Olanda, Ungaria, etc. <br>1984 - face primele sale înregistrări la Radio Târgu Mureș
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
Gruia Stoia. <br>1988 - participă cu succes la binecunoscutul concurs organizat de Televiziunea Română - „Floarea din grădină”, fiind prezentat în concurs de Ioan Simion Pop. Redactor al acelei ediții a fost binecunoscuta realizatoare a Televiziunii Române Mărioara Murărescu - a cărei emisiune Tezaur Folcloric a reprezentat un reper al promovării folclorului autentic în România. <br>1990 - apare primul disc la Casa de Discuri „Electrecord” - un disc comun cuprinzând înregistrări Radio București. <br>1992 - laureat al celui mai valoros concurs al vremii - „Topul tinerilor interpreți
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
Radio București. <br>1992 - laureat al celui mai valoros concurs al vremii - „Topul tinerilor interpreți de muzică populară”, organizat de Radio România. <br>1996 - are un rol hotărâtor în reînființarea la Bistrița, după șase ani de absență, a unui Ansamblu Folcloric Profesionist - „Dor Transilvan” atunci, acum „Dor Românesc”; <br>1996 - laureat al numeroase concursuri și festivaluri folclorice de interpretare muzicală; <br>1996 - numeroase înregistrări la Radio, la diferite Case de producție muzicală - peste 90 de cântece - unele apărute pe C.D.-uri
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
muzică populară”, organizat de Radio România. <br>1996 - are un rol hotărâtor în reînființarea la Bistrița, după șase ani de absență, a unui Ansamblu Folcloric Profesionist - „Dor Transilvan” atunci, acum „Dor Românesc”; <br>1996 - laureat al numeroase concursuri și festivaluri folclorice de interpretare muzicală; <br>1996 - numeroase înregistrări la Radio, la diferite Case de producție muzicală - peste 90 de cântece - unele apărute pe C.D.-uri sau casete audio( cântece de muzică populară, colinde și pricesne); <br>1996 - Numeroase apariții la Spectacole
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]