5,954 matches
-
Poltergeist prezintă capitalismul de tip corporatist ca rapace, destructiv pentru mediu, exploatînd oamenii, ba chiar reprezentînd o amenințare la adresa supraviețuirii întregii umanități, sursa reală a angoaselor contemporane este plasată în domeniul ocultului. Ca urmare, deși Poltergeist și alte filme de groază apărute în ultimii ani conțin alegorii ale anxietăților prezentului, filmul conduce pe spectatori spre imagini ale ocultului și teribilului, și nu spre scenele de groază existente în viața de zi cu zi în Statele Unite. Metafizica irațional-ocultă din filme precum E.T.
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
angoaselor contemporane este plasată în domeniul ocultului. Ca urmare, deși Poltergeist și alte filme de groază apărute în ultimii ani conțin alegorii ale anxietăților prezentului, filmul conduce pe spectatori spre imagini ale ocultului și teribilului, și nu spre scenele de groază existente în viața de zi cu zi în Statele Unite. Metafizica irațional-ocultă din filme precum E.T. și Poltergeist subminează efortul de înțelegere a realității sociale și amplifică pînă la exacerbare elementul irațional din societatea americană, element manifest în renașterea religioasă, a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ocultism din peliculele hollywoodiene ce au urmat filmului Exorcistul (1973) fac dovada unei crize ideologice în societatea americană prin faptul că prezintă o lume în criză, ale cărei instituții sînt amenințate de o multitudine de forțe. Unele din filmele de groază extrem de populare (Exorcistul, Prevestirea, Carrie, Teroarea din Amityville, Shining și altele) prezintă o societate în plin proces de dezintegrare și care nu poate face față forțelor răului prezentate în film. În cele mai multe dintre aceste pelicule de mare succes, salvarea posibilă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Clover nu reușește însă să analizeze modul în care filmul articulează criza patriarhatului produsă de aceste femei puternice care amenință puterea tatălui, determinîndu-l să dorească să-și reafirme puterea și să depășească criza. Datorită interesului acordat genului în filmul de groază contemporan, ea pierde din vedere importanța rasei și a clasei, iar argumentul său că filmele de groază plasează femeile într-o poziție privilegiată estompează importanța resurecției puterii masculine în Poltergeist II. Într-adevăr, în vreme ce tatăl apărea în Poltergeist ca un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
puternice care amenință puterea tatălui, determinîndu-l să dorească să-și reafirme puterea și să depășească criza. Datorită interesului acordat genului în filmul de groază contemporan, ea pierde din vedere importanța rasei și a clasei, iar argumentul său că filmele de groază plasează femeile într-o poziție privilegiată estompează importanța resurecției puterii masculine în Poltergeist II. Într-adevăr, în vreme ce tatăl apărea în Poltergeist ca un personaj secundar, el devine personaj central în partea a doua. Acțiunea filmului începe un an mai tîrziu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reprezentativă, el este sugestiv pentru modul în care este înfățișată clasa muncitoare, needucată și cu înclinații rele, o combinație între predicatorul timid jucat de Robert Mitchum în Noaptea vînătorului (Night of the Hunter) și banditul din filmele polițiste și de groază holliwoodiene, care amenință liniștea burgheză. Conform subiectului ocult al filmului, Kane este un lider religios care, în secolul trecut, a condus un grup de fanatici fundamentaliști în California. Aceștia au locuit într-o peșteră, aflată sub actuala locuință a familiei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
burghez. În plus, familia este reconstituită în formula sa de celulă unită, reîntregită, cu evidentă conotație pozitivă, capabilă să înfrîngă tot ce-i amenință integritatea. Spre deosebire de producțiile horror anterioare, în care familia apărea ca un nucleu ce producea monștri și groază, în Poltergeist, familia rezistă tuturor amenințărilor din exterior, din partea monștrilor reprezentați de "ceilalți", face față tuturor amenințărilor la adresa normalității burgheze. Aceste filme prezintă, așadar, din punct de vedere ideologic o pledoarie pentru nucleul familial burghez 17. O critică diagnostică: de la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și criminalitatea amenințătoare, ca și declinul economic reprezentau și încă mai reprezintă temeri extrem de reale și puternice în societatea contemporană a Statelor Unite; așadar, probabil pentru public contruntarea cu aceste angoase era de preferat să se facă într-un film de groază decît într-o dramă realistă. Căci, nu-i așa, cine și-ar dori să privească drama unei familii care-și pierde slujba, casa și care se dezmembrează cînd toate aceste evenimente au devenit atît de familiare în ultimul deceniu? Dintr-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acele instituții conservatoare precum familia burgheză. Cu toate acestea, fericirea nu este deplină în căminul celor curajoși și în patria libertății; pentru a descoperi modul în care se articulează dinamica claselor în cinematografia hollywoodiană, trebuie studiate genuri precum filmele de groază și fantastice pentru a înțelege vicisitudinile în materie de clasă ale societății contemporane și profunda anxietate în privința declinului social, acesta fiind poate coșmarul american prin excelență. Filmele de groază și cele fantastice sînt, așadar, capabile să abordeze tematici considerate a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dinamica claselor în cinematografia hollywoodiană, trebuie studiate genuri precum filmele de groază și fantastice pentru a înțelege vicisitudinile în materie de clasă ale societății contemporane și profunda anxietate în privința declinului social, acesta fiind poate coșmarul american prin excelență. Filmele de groază și cele fantastice sînt, așadar, capabile să abordeze tematici considerate a fi mult prea sensibile și prea neliniștitoare pentru a fi abordare în genul realist social. Însă, în vreme ce genul horror și fantastic pot fi folosite pentru a critica instituțiile existente
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
clasa de mijloc; această situație însă, după cum voi sugera mai tîrziu, a fost se pare atît de îngrozitoare încît Hollywood-ul nu a abordat-o; ca urmare, temerile clasei muncitoare și ale clasei de mijloc au fost proiectate în filme de groază în care apăreau în mod predominant familii burgheze. 11 În folclorul cinematografic care însoțește acest film, tînăra actriță care a interpretat rolul fiicei adolescente a avut parte de o moarte violentă (a fost asasinată de un prieten gelos), dînd astfel
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a-și reasuma puterea falică amenințată. 16 Clover (1992: 106 f) consideră scena nașterii ca pe o expresie pozitivă a transgresării/ amestecului identităților sexuale și în general apreciază pozitiv frecvențele imaginii și scenelor în care apare nașterea în filmele de groază contemporane, privindu-le ca pe o dovadă a rolului pozitiv și puternic jucat de femei în acest gen cinematografic. Dar aceste imagini ale unor nașteri monstruoase care apar în filme precum cele din seria Alien, The Thing și multe altele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
explică prezentul prin intermediul analizei unor curente viitoare care sînt deja manifeste. Chiar Gibson a declarat că romanul Neuromancer "se referă la prezent și că nu este de fapt vorba despre un viitor imaginat. Este o modalitate de a face față groazei și terorii pe care mi-o inspiră lumea în care trăim" (Mondo 2000, numărul 7, 1990:59). Este tocmai ceea ce încerc să demonstrez și eu, și anume că Gibson explorează prezentul din punctul de vedere al unui viitor imaginat, arătînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la pămînt patruzeci de tone de proză heavy-metal, într-un gest impunător, care scoate scîntei și aruncă totul într-un haos literar, pentru a elimina și ultima rămășiță de "sfială gramaticală" doar pentru a vedea privirile de pe fețele albite de groază ale civililor." (coperta interioară a volumului) O astfel de proză hiperbolică, de o mare intensitate, este tipică membrilor acestui curent, care încearcă să surprindă ritmurile, sentimentele, imaginile și experiențele prezentului într-o proză incandescentă, în personaje ciudate și într-un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
încercarea sa de a-l "elibera" pe Neuromancer, astfel încît acesta să poată fuziona cu Wintermute. Povestirea și atmosfera au un caracter pregnant cinematografic; într-un interviu, Gibson a recunoscut că s-a bazat în mare parte pe filmele de groază și că a fost influențat de pelicula Blade Runner 14 . Neuromancer mai păstrează și procedeul tradițional al dezvăluirii în final a tuturor misterelor, deși sfîrșitul rămîne încă învăluit în mister, în spiritul celui mai veritabil modernism, ambiguitățile rămase fiind greu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cultural contextual 124 Ideologie și utopie 133 Hegemonie, contrahegemonie și deconstrucție 138 Platoon: o critică diagnostică 143 NOTE 149 PARTEA A DOUA: CRITICA DIAGNOSTICĂ ȘI STUDIILE CULTURALE Capitolul 4 ANXIETATE SOCIALĂ, INEGALITATE DE CLASĂ ȘI TINERET NEMULȚUMIT 153 Filme de groază și diferende de sex și clasă în epoca lui Reagan și Bush 154 Poltergeist și anxietatea socială 156 Poltergeist II și criza patriarhatului 166 O critică diagnostică: de la Poltergeist la Slackers și Beavis și Butt-Head 169 Efectul Slacker 170 Beavis
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fi fost ea. Judecata dobîndea astfel o fizionomie vie și un caracter concret. Multă vreme, în guvernarea tribului, a cetății, opinia a jucat rolul de comentariu, cel al vocii colective a corului antic care punctează prin întrebări, prin exclamații de groază sau milă, de surpriză ori indignare cuvintele și acțiunile protagoniștilor subliniindu-le, fără ca membrii corului să fie ei înșiși actori. În Statele feudale, fragmentate și bine delimitate, în care viața publică se limita la teritoriul unui oraș, al unei regiuni
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lor. Dar pentru a le descrie mișcarea, trebuie să calculăm raportul dintre dragoste și identificare la fel cum, în univers, se stabilește raportul dintre atracție și respingere. II Vom descrie acum o altă clasă de fenomene: trecerea de la panică la groază și la oscilarea dintre frică și violență. Cauza lor majoră se află la un pol în ieșirea din identificare, la celălalt pol în supra-identificarea indivizilor contopiți în masă. Să ne oprim la mulțimile artificiale. Pentru ca expunerea să fie mai clară
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
să-l considerăm pe șef drept cheia de boltă a întregului sistem de relații. Ce se întîmplă cînd această cheie nu mai rezistă, iar bolta amenință să se prăbușească? Se observă două reacții excesive, adică disproporționate față de realitate, panică și groază. În armată, una dintre mulțimile exemplare pentru noi, fiecare soldat se identifică cu camarazii săi și cu ierarhia. Comandantul suprem este învestit cu dragostea trupelor sale și ele împărtășesc iluzia că sînt iubite de el. Or, iată că apare o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și a comenzii. Ea se poate produce cu ocazia unei înfrîngeri, dar înfrîngerea în sine nu declanșează o panică. Aceasta nu se produce decît dacă o părăsește conducătorul. Înfrîntă în cursul campaniei din Rusia, armata franceză nu este cuprinsă de groază decît cînd Napoleon o părăsește în grabă pentru a se întoarce la Paris. Unul dintre biografii acestuia notează: "El lăsase Marea Armată într-o stare îngrozitoare. Așa cum era, era totuși o armată în stare să se bată și să spere
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
În realitate, panica nu creează nimic. Ea lasă doar să iasă la suprafață temerile, ostilitatea, ascunse în fiecare. Slăbirea identificărilor transformă anturajul familiar într-o lume străină și amenințătoare la fel cum noaptea îl aruncă pe copil în starea de groază. Vedem spectacolul dezolant și extrem al "mizeriei psihologice a maselor". Freud a descris-o în următorii termeni: " În afară de sarcina de a ne restrînge pulsiunile, pentru care sîntem pregătiți, ni se impune pericolul unei stări pe care o putem numi: "mizeria
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ai unui subiect anume, dar pot întâmpina dificultăți în a inventa povești; în cazul în care fac dovada unui interes față de personaje și istorii fictive, vor avea tendința să prefere caricaturile exagerate, precum poveștile din desene animate și cele de groază, în care sentimentele manifestate sunt exagerate), încrederea în rutină (se bazează foarte mult pe rutină, preferă să urmeze zilnic același drum spre școală, atingând anumite obiecte în timp ce merg, întâmplările neașteptate și schimbările rutinei pot provoca o anxietate crescută), stângăcie (atât
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
loc la Teatrul "Bacovia".După spectacol, o echipă a televiziunii bucureștene, condusă de Carmen Ștefănescu, a făcut un dialog cu noi, realizatorii, pe scenă. Ne-a bucurat, dar am și tras consecințe: cînd am urcat în sala de protocol, o groază de necunoscuți, plus actrițe pensionare, dădeau iama în bucate & licori. Trei țațe cărau și acasă, în sarsanale încăpătoare. N-am mai prins nimic. Directorul, precaut, pusese deoparte bani pentru masa celor ce-au muncit. A fost o zi plăcută. L-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mirat că auzisem de Ion Sava! (știți, mentorul lui Ciulei, printre altele). Mi-a arătat zeci de fotografii din spectacolele lui, lucrări (grafică) de-a maestrului, cronici îngălbenite de vreme, caiete-program de la marile lui montări (Macbethul cu măști, sau teatrul groazei). Mi-a și făcut cadou un program (în care Ciubotărașu juca un rol cumplit: de om schingiuit). Doamna Lidia mi-a spus că Sava îi prinsese nu știu cum de față, actorului, o bucată de carne crudă: și-n spectacol i se
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
fi Ispita de Clara Chrobok-Richter, semnată de A. Codreanu), ca și recenzii la cărți străine (surprinzătoare este aceea la Focul de H. Barbusse). De reținut, o evocare a lui Victor Anestin referitoare la intrarea trupelor germane în București (Ceasuri de groază. În așteptare). Pe tot parcursul apariției publicației, un comentator de teatru consecvent se dovedește T.A., adică Tudor Arghezi, care are și câteva intervenții teoretice (Note de teatru, Dramă sau comedie, Artistul dramatic, Decadență). De la numărul 86 din 1917, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287185_a_288514]