6,001 matches
-
și Întorcând foaia pe panta glumei i-a răspuns Într-un mod caracteristic, pe cel mai liniștit ton: „Excelența Sa nu trebuie să uite că românul a ieșit de curând din epoca de piatră”, răspuns care se pare că a fost gustat de Bismarck. În cadrul ședinței Camerei din 29 iunie 1875, În care se discuta Convenția cu Austro-Ungaria, Carp a atins și problema străinilor, a evreilor, spunând: „discutând chestiunea, voi lăsa la o parte modul meu personal de a trata chestiunea, căci
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pe uscat. Literatura, ilustrațiile și filmul le-au dat strălucirea cu care ne-am obișnuit, trecând sub tăcere imoralitatea, promiscuitatea și degradarea fizică. Au făcut-o nu numai din intenții poetic-ficționale, ci pentru a-i lăsa și pe spectatori să guste, puțin, din plăcerea unei evadări în poveste. Marginalizate, ca genuri ale unei estetici pretins serioase, literatura și filmele despre pirați, corăbii și mare au oferit publicului tânăr (oare numai celui tânăr ?) călătorii imaginare compensatorii, dorite, dar imposibile, în prezentul imediat
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
literatura eroilor protestatari a căpătat cea mai mare amploare: o urmare a revenirii din zborurile imaginației la condiția umană și la limitele sale, cu con secința unei nemulțumiri și a unei indispoziții ce nu se mai lasă vindecate. După ce a gustat fructele unui arbore pa radisiac, melancolicul își trăiește propria stare ca pe aceea a unei căderi iremediabile, însă, știind-o imaginară, se nutrește din propria-i disperare. Proliferarea unui ima ginar occidental al mării, al corăbiilor și al ilegalității marine
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
vreme (’69-’71) mai mult decât plăcute: discoteca de sâmbătă, excursii cu chitariști și „maguri”, reviste și cenacluri. Acea lume părea să fie a noastră, să poată deveni a noastră. Citeam „les poets maudits”, filosofie existențialistă, romane cu premiul Goncourt. Gustam deliciile prozei apusene în așteptarea celei latino-americane. Ne distanțam de cultura sumară și improvizată a generației părintești. Ne băteam cu societatea de consum în plină societate a cincinalelor în patru ani și jumătate. Nici unul dintre noi nu credea în „viitorul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
agitație. Se mai împărțise participanților un ou fiert și mult vin acru. Oficialități și invitați de-a valma s-au îmbătat în asemenea hal încât nimeni nu ne-a mai băgat în seamă. Ne-am mâncat fiecare oul, Labiș a gustat, cred, și un pahar cu vin, și am privit la spectacol, inclusiv la scenele terifiante dintr-o bodegă. Corul a plecat, proprietarii covoarelor cu care fusese ornată scena au început să le tragă de pe rastele ca să și le ia acasă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
slabul randament în studiu și inteligența precară. Asupra celei dintâi se poate conveni în virtutea documentelor istorice cunoscute; asupra celei de-a doua nu se poate conveni. Don Calabria avea o inteligență naturală foarte bună. Ca exemplu, îmi amintesc că citea, gusta și înțelegea operele filozofului Rosmini». Și închei cu o ultimă mărturie a profesorului neuropsihiatru Cherubino Trabucchi: «Am găsit totdeauna în don Calabria o persoană cu o inteligență normală, intuitivă, cu răspunsuri imediate și incisive». Serviciul militar În 1894, Giovanni Calabria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ochii ei izvorăsc lacrimi de bucurie. Nu ne-a parvenit textul predicii ținute de don Scapini, dar ne putem imagina tonul oratoriei și esența discursului: un imn de mulțumire adusă Domnului pentru că i-a dat bucuria să culeagă și să guste rodul trudelor sale. El a fost cel care a descoperit valoarea seminței divine ascunse în sufletul tânărului Calabria, pe care alții au încercat să o disprețuiască ori să o îndepărteze ca pe ceva lipsit de valoare; el a apărat-o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
acel preot, de acel misionar, de acel Învățător, de acea Comunitate pentru ca suferințele sale să-l facă binecuvântat și truda sa rodnică». Când trata tema suferinței, don Calabria știa să atingă corzile sensibile ale inimii omenești pentru că și el a gustat încă din copilărie amărăciunea durerii fizice și morale. Începând Opera «Copiilor Buni», îi scria amicului său don Pio Visentini: «Roagă-te ca să pot iubi pătimirea». Nu a spus «să suport» sau «să accept», ci «să iubesc». Și nu sunt cuvinte
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Pedrollo, care primise ascultarea să scrie faptele cele mai însemnate ale vieții lui don Calabria, după ce a recopiat scrisoarea în caietul său personal, a distrus originalul. Careva l-a definit pe don Calabria «omul expert în durere». Experimentând-o și gustând-o personal, în fiecare zi, reușea să găsească cuvintele cele mai potrivite pentru a consola și atinge sufletul celui ce suferea. «Suferința, dacă e acceptată cu spirit de credință, este o monedă prețioasă cu care putem cumpăra haruri pentru noi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ale lui don Calabria referitoare la suferință și la cei suferinzi. Dacă ar fi fost spuse de un om sănătos, tânăr, puternic, am putea zâmbi de milă. Dar au fost articulate de un om care știa ce era durerea, a gustat-o până la ultima picătură. Și a văzut-o ca pe o monedă prețioasă pentru mântuire și răscumpărare. - Suferința e un mister de credință și de iubire. - Fericiți sunt cei care au spiritul credinței, fiindcă pot să-și sfințească încercările vieții
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
care îl voia mort prin otrăvire. Don Calabria s-a dus la directorul spitalului și a cerut să fie găzduit singur într-un salon. În timpul meselor era mereu lângă el, pentru că nu ar fi atins mâncarea dacă nu ar fi gustat-o mai întâi don Calabria. Au înștiințat poliția ca să intre în legătură cu colegii austrieci și să-i înștiințeze de prezența acestui medic bolnav la Verona. După aceste evenimente, în doar câteva zile, rudele au venit de la Viena ca să-și reia propriul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
exuberantă, ca o bijuterie înconjurată de Wiener-wald, unde turistul ajungea în vreo douăzeci de minute cu tramvaiul sau cu mașina, avînd impresia că merge prin Alpi, în plină pădure, de-a lungul cascadelor vijelioase și sub tonelele restaurantelor, unde puteau gusta păstrăvul cu brînză și fileu de căprior, în acordul valsurilor lui Strauss. În afara acestor plăceri cîmpenești, capitala Imperiului oferea cu un zîmbet legendar bucuriile teatrului și ale muzicii de excelentă calitate: în fruntea Operei și a orchestrei filarmonice erau Mahler
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
trebuit să se declare învins". În concluzie, prințesa Metternich i-a spus ducelui de Avarna: "Să ni se aducă lingurițe. Destul cu moda mea care îi obligă pe tinerii atașați de ambasadă, din capătul mesei, să lingă furculițele pentru a gusta siropul înghețatei care se topește...". Pe terenul exercițiilor diplomatice, diplomații acreditați la Viena numărau în rîndurile lor personalități de mare valoare, deja cunoscute sau pe cale de a fi. De partea înțelegerii cordiale 68, ambasadorul Sir Ed. Goschgen se pregătea să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a se autocontrola și de a judeca oamenii și lucrurile exact și cu imparțialitate. Lîngă el, subțire și delicată, regina Elisabeta vorbea și ea pe același ton măsurat. După anii petrecuți la Panne alături de soldați, prin tranșee și spitale, suverana gusta, în sfîrșit, destinderea prilejuită de zile de liniște în atelierul său de sculptură din pădurea seculară de la Laeken sau cea a concertelor pe care le frecventa cu asiduitate și pasiune. Cuplul regal era înconjurat de copii și nepoți, iar populația
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la Jilava“. Vadim are întotdeauna la îndemînă mii de adjective și jonglează cu ele mai ceva ca Ronaldinho cu portocala. Electoratul cu pensia mică, dezamăgit de guvernările din România și mereu temător că-i fuge Ardealul de sub picioare, i le gustă extaziat. Pamfletarul redutabil, polemistul Vadim, nu se dezminte nici de această dată, rămînînd la fel de impetuos. Nu în planul formei păcătuiește, ci în cel al fondului. Amenință cu pîra, ceea ce e nedemn de un intelectual, josnic pentru un om de onoare
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
selecționerul, indiferent de numele lui, iar spaniolii sînt înnebuniți după declarațiile mobilizatoare dinaintea meciurilor, cu Vamos încadrat de semnul exclamării atît după îndemn, cît și, în stare răsturnată, înaintea lui. Italienii iubesc tactica. Toți, nu numai specialiștii. Pulurile lor sînt gustate în diverse pături sociale, de la macaragii pînă la politicienii de stînga aflați la putere. Fotbaliștii dobîndesc de la vîrste fragede o educație aleasă în domeniu. La orice echipă din Serie C2, a patra ligă, în ordinea descrescătoare a valorii, jucătorii știu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Masa lângă foc o pune, La lumina de tăciune: Și șed toți pe lângă vatră Pe câte un sghiab de piatră. Arghir până să îmbuce O ploscă de vin aduce Dintr-ale sale merinde, Care foarte bine prinde. Uriașul, dacă-l gustă, Cu stomac ca de lăcustă, Iar fi plăcut ca să tragă Pe gîtu-și o bute-ntreagă. Grădina cea plină de fragranță a Ilenei în care adoarme Arghir este evocată floare cu floare, după metoda pictorilor primitivi. Tema aceasta a grădinii, venită
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fi încălecat de-a-ndaratele pe saca, purtător mai târziu al unor mari plete în genul Th. Gautier și a unei tenebroase mantale de carbonaro, aruncată conspirativ pe umărul stâng, a tradus onorabil Manfred de Byron și a fost un poet foarte gustat în vremea lui (Ceasuri de mulțumire). Improvizațiile madrigalești sunt focoase și decente, cântecele ca Fracul meu se conduc după Béranger. Repetiții în chip de refren la fiece strofă, o frază lunecoasă, un ton sentențios și emoționat, de o curioasă solemnitate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ipocrit cu precocitate, onctuos, inteligent, iubitor de instrucție. Învață "cu o silință extraordinară" limba grecească spre a citi în original pe Omer, Pindar, Sofocle, Euripide, Anacreon, Plutarh, e "biblioman", are în bibliotecă operele lui Machiavel. E și rafinat, capabil să guste finețele unei mese și să-și compună un interior artistic și chiar somptuos. Epoca permitea coloarea. Scena în care vătafii joacă menuet, cotilion, valț, ecosez în vestminte orientale și cu papuci în picioare, dînd-o apoi în danțuri autohtone; pristoleanca, chindia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
De mult s-au risipit și-acei Bătrâni ce-n umbră ți-au stătut La sfaturi cu părinții mei - Și frunza ce-o călcară ei Țărână s-a făcut! Marile disperări sunt absente și poetul, departe de a ocoli lumea, gustă melancolia la hora duminicală: M-am dus și eu. La vesela serbare Priveam așa pierdut, și-ntîia oară În sufletu-mi simții cum se strecoară Fiorul tău de dulce întristare. Într-un fel, Iosif contribuia astfel, pe urmele lui N. Beldiceanu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acaftist". ALȚI SCRIITORI De la Ioan Paul (1857-1926) a rămas o singură nuvelă memorabilă, Florică Ceterașul, inspirată "din revoluția de la 1848 în munții moților", foarte în stilul lui Slavici și cu particularități de limbă care încîntă. Vasile Pop a fost foarte gustat la periferii pentru nuvelele și romanele sale. Chiru-Nanov (1882-1918) se interesa de tragediile omului de țară, Romulus Cioflec, în producția mai veche, evoca oamenii care luptă "pentru pîine", sufletele "fără noroc". Ioan Adam (1875-1911) releva "drame din lumea de jos
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Eroii mănâncă după subtile socoteli de pricepători în gastronomie și vinațuri, căutând să evite orice vulgaritate a gustului. Paginile sunt pline de dizertații asupra bunelor mâncări și băuturi. Deliciile acestei literaturi aparțin ordinii fonetice și cu greu un neinițiat ar gusta burlesca întîmplare a lui Constantin Zippa, crescător de cai pur-sînge, căruia iapa nu i-a făcut nici "harmasaraș", nici "iepușoară", ci catâr. În Neobositulu Kostakelu tot umorul constă în contrafacerea stilului niculcian pentru o materie mult mai puțin serioasă, ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
este mai puțin dușman al "pedantismului" decât A. Russo în 1855. 2 Scrisori, p. 46, 49, 36, 38 ă Către I. Negruzzi î. tendințe, fără ca cea din urmă să fie o continuare firească a celei dintâi. O revistă e sprijinită, gustată de un public, are nevoie de o atmosferă priincioasă - publicul; e susținută de un cerc; în cazul special, cercul a fost societatea "Junimea"1 . Dar cine pregătise acest public, din care ieșise acest cerc, dacă nu vechea critică, vechea cultură
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mai jos că C. Negruzzi se declară "moderat". Mai târziu, după introducerea constituției liberale, moderantismul acesta va fi reacționarism: acum constituția liberală nu mai e de câștigat, e câștigată. Nu e "ruginit", apreciază toate bunurile lumii civilizate, se-mbracă nemțește, gustă teatrul și opera franceză și italiană, citește pe Victor Hugo, călătorește pe la stațiunile balneare din Europa, e duelgiu, e, în sfârșit, "european". Dar e împotriva "civilizației" pentru masa cea mare a poporului român. Unui țăran care îl întreabă dacă n-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ocazia să vorbească de teatru, ca colaborator al unor gazete din Ardeal, unde se agita ideea unui teatru românesc ardelean. Ideile literare ale lui Eminescu din această epocă se deosebesc de cele din epoca următoare. Dacă nu poate, de pildă, gusta piesele lui Bolintineanu, el gustă pe ale lui V.A. Ureche 1. Prin urmare, el nu judecă încă literatura românească, ca junimiștii, "de la nivelul secolului al XIX-lea", cum am văzut că se exprimă însuși el despre atitudinea disprețuitoare a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]