6,941 matches
-
la faliment prin speculații oarbe în domeniul imobiliar, așa se prăbușesc economiile multor țări prin împrumuturi cu dobânzi mari care nu vor putea fi nicicând plătite, așa pierdem locuri de muncă în mod masiv prin acceptarea pe piață a produselor ieftine aduse din China, care vor duce la distrugerea industriei naționale și locale. Spre deosebire de noi, China are o politică orientată pe strategii de lungă durată, folosind aviditatea occidentului pentru câștiguri imediate, a procurat mai mult sau mai puțin legal, cele mai
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
locale. Spre deosebire de noi, China are o politică orientată pe strategii de lungă durată, folosind aviditatea occidentului pentru câștiguri imediate, a procurat mai mult sau mai puțin legal, cele mai moderne tehnologi și beneficiind de o forță de muncă incredibil de ieftină și prin asta producând la prețuri neconcurabile, a învins pe toate piețele lumii zise moderne. Se spune că Dumnezeu a făcut cerul și pământul, restul este „Made in China”. Ce e de făcut? În primul rând trebuie să evităm a
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cu fructe care nu conțin nimic din fructe, doar coloranți, arome sintetice, esențe sintetice. Tot din motive de profit, animalele destinate prelucrării în industra alimentară, sunt pline de hormoni și antibiotice, sunt hrănite cu hrană sintetică sau pur și simplu ieftină, rezultată din cadavrele animalelor moarte din diferie cauze de boală, adesea plină de viruși care nu se pot distruge la temperaturile normale de preparare. Chimizarea agriculturii a dus la otrăvirea alimentelor cu pesticide, dioxină și exces de îngrășăminte (de pildă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
însă din solidaritatea celor aflați în aceeași situație cu mine, cei mulți veniți din lumea largă, care întocmai ca mine, nu cunoșteau limba și nu știau de unde și cum să înceapă viața în jungla capitalistă. M-am înscris în școli ieftine sau gratuite pentru învățarea limbii germane și acolo am avut o revelație, m-am trezit deodată în contact cu toate popoarele și toate civilizațiile lumii. Colegii mei de școală proveneau din toate rasele, continentele și popoarele, vorbeau toate limbile pământului
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
deci de un mare grad de autoguvernare. Asemănările cu organizarea politică din Imperiul Otoman sînt evidente. Ocîrmuirea habsburgică îi dădea populației sîrbe asigurări și referitor la biserica ortodoxă. Frontiera Militară era avantajoasă pentru stat prin faptul că asigura o sursă ieftină de forță umană pentru organizarea graniței. Grănicerul nu era plătit cu un salariu, fiind întreținut de familia lui. Pentru coloniști, condițiile erau net superioare celor din provinciile învecinate, unde, în general, țăranii voiau și ei să se stabilească pe graniță
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
București sau în străinătate și să numească un vechil care să se ocupe de afacerile lor. Ei nu erau interesați de ameliorarea folosirii pămîntului lor sau de introducerea metodelor agricole moderne. Dispunînd de o mare cantitate de forță de muncă ieftină, nu exista nici un motiv de încurajare a schimbărilor. Întreaga situație era extrem de dezavantajoasă pentru țărănime, ale cărei condiții s-au înrăutățit considerabil în cea de a doua jumătate a secolului, în special datorită faptului că populația continua să crească. Principatele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
milion, un milon o sută. Cam cât o pensie. Da’ lumii îi place foarte mult ce facem noi. Nu-i nevoie de reclamă. Preotu’ știe, la morgă la fel, de la spital mai află, du-te la ăla că face mai ieftin. Unul de la altul se răspândește când au un necaz. Du-te acolo, că e cineva 24 de ore în permanență. Afacerea nu poți s-o extinzi. Împrumut, da’ nu pot să rambursez. Să vând casa? Tata are pensie 1.600
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nu e treaba mea de ce. Pot să-l întreb, da’ n-are rost. Ăsta bătrân, 66 de ani are, el are frigideru’ plin, cașcaval șuncă, de toate, da’ el nu mănâncă decât fasole bătută, aia-i place lui. Și zarzavaturi ieftine. N-are nevastă, da’ știi ce face? Păcălește zarzavagioaice din astea din piață. Îl vezi că se duce la piață într-un baston, șontâc-șontâc, le aburește pe-alea, hai să-ți dau ceva de mâncare. Și-ți dai seama când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mobilă veche și un miros sleit de naftalină. De fapt, toată casa mirosea respingător. Expirat. Și, în afară de asta, cum primea la bârfă câte o vecină sau o colegă de-a ei de la școală, Rodica dădea cu un spray infect și ieftin peste tot. N-am înțeles niciodată de ce. Explicațiile ei, ete, na, ca să miroasă frumos, n-aveau nici un suport real. Spray-ul duhnea. Poate ca să plece mai repede intrusa. Ăsta era rolul lui, camufla sau îndepărta. Obiecte cu care nu aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Îi trata extraordinar. Avea ea o dragoste greu de definit pentru animale. Porcului îi dădea propolis. Un cumnat al ei, care avea stupi, îi adusese drăcia asta, ce se procura destul de greu și nu s-ar spune că era chiar ieftină, iar ea, în loc să i-l dea lu’ bărba-su’, care era cu un picior în groapă, hrănea porcul, și dobitocul nici măcar nu știa să aprecieze așa delicatese. Într-o seară a trebuit să merg la ea, nu mai știu de ce, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
-mi rupă picioarele, dar s-a gândit că totuși nu merit așa ceva. Însă o să mă distrugă într-un final, tot cu ajutorul scrisului. Războiul, înfruntarea fizică se poartă între bărbați, iar eu fusesem un laș când am recurs la așa tertip ieftin, să-i demasc printr-o tipăritură. Îi ascultam pe cei doi, adulmecam aroma aceea de mititei arși, la marginea orașului se vedea niște batal arzând, și mie mi se părea un lucru extrem de haios că batalul acela miroase a mititei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Hoghizul, satul mamii, și Dăi șoara, al Maiei. Dar marea susceptibilitate a poetului suferea, pe drept cuvânt, la maltratarea valahizantă a numelui său În „Bucuță“, foarte obișnuit chiar Între prieteni și cunoscuți. N-ar mai fi să pomenesc aci de ieftinele glume ale lui Neculai Iorga și Tudor Arghezi, care Încercau un calambur pe potriva delirului lor scatologic (bucă-Bucuță; petite fesse); așa cum altul, tânăr academician, poet nouros, făcut, iar nu născut, și filozof inacce sibil minților noastre (de ex: „Un cuvânt. - Marea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vestit și el printre bețivanii de acum o jumătate de veac - deschizând acum un local mai mare și fără stil, ca orice restaurant pentru toată lumea și cu o adevărată industrie culinară, cu bucătari, cu chelneri, cu picoli și cu flori ieftine pe mese. N-am mai vrut să știu de el de atunci. În mod obișnuit Însă, numai dispariția de pe această lume a cârciumarului din soiul cel bun și cu frica lui Dumnezeu al [a]celora de odinioară a pus capăt
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
esență de oțet. SIGHIȘOARA, BURGUL MEDIEVAL DE PE TÂRNAVE, ERA acum treizeci de ani ferit din calea stricătorilor de oameni și de locuri, [ferit] de treapădul militarilor În garnizoană, al funcționarilor veniți din regat și al vilegiaturiștilor chilipirgii după un trai ieftin și bun. Orașul sta Încă sub gospodărirea sașilor, cu marea și mica lor burghezie locală, strânsă și egală În zilele de sărbătoare și pe la Înmormântări, cu redingotele negre și pălăriile Înalte ale bărbaților, după aceeași măsură și din aceeași epocă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
exotice exemplare, câteva mai stăruie, cred, În amintirea grupului nostru de esteți cheflii, pictori și sculptori, de acum douăzeci de ani trecuți. Cum, de-o pildă, acea „baudelairiană“, cum o numeam noi, din str. Pă traș cu-Vodă, noaptea prostituată ieftină de bordel, iar ziua „acăță rătoare“, cu Înaltă școală de captație, prin centrul ora șului, unde apărea Într-un fals mare doliu (cine-o fi Învățat-o?), Înaltă, subțire, cu aere distante, dar de o subtilă și nespus de ațâță
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și robuste În dragoste. O văd stând acum pe treptele bisericii Zlătari sau bătând peroanele Gării de Nord, obeză și cu picioarele elefantine, În ponosite straie pseudo-mo nahale și cu o cruce ca de stareță la gât, ofe rind drept-credin cioșilor iconițe ieftine, „Visul Maicii Domnului“ și „Minunile Sfântului Sisoe“, izgonitorul dracilor. Ne recunoaștem și ne zâmbim mirați unul altuia, ca pe tărâmurile cele Îndepărtate unde toți ne vom Întâlni, nici tineri, dar nici bătrâni, nici buni, dar nici răi, ci după cine știe ce
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Crucea de Fier clasa I cu frunze de stejar de aur și insigna "Frontflug-Spange für Jäger in Gold". Era căpitan și comandant de escadrilă. În 1948, este arestat politic, trece pe la închisorile Malmaison (București) și Pitești, dar din fericire scapă "ieftin", din lipsă de probe (fusese acuzat de tentativă de trecere a frontierei cu avionul). Activitatea sa prodigioasă pe front face din Ion Di Cesare unul dintre cei mai buni piloți români de vânătoare din timpul celui de-al Doilea Război
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
că-l trăsese ața aici, înapoi, acasă. Aici n-avea cum să-și arate măiestria, ca în capitala aceea europeană, aici croia încălțări obișnuite pentru oameni obișnuiți, iar în anii din urmă nu prea mai avea decât comenzi de încălțări ieftine pentru oameni necăjiți. Și situația asta îi umplea sufletul de amărăciune, îl îmbolnăvea pur și simplu. Cum l-ar îmbolnăvi pe un violonist care a triumfat pe scenele stălucitoare ale lumii dacă ar ajunge să cânte prin cârciumi prăpădite de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
îi inspira încredere, pur și simplu, dintr-o dată îi inspira o încredere fără limite. Așa încât tata, cât au străbătut străduțele mai degrabă pustii ale orașului de câmpie, i-a relatat tinerei femei cu o voce egală, ferindu-se de patetisme ieftine, istoria deportării lui. I-a vorbit și despre soția lui Vera, și despre cei doi fii ai săi care se află în viață, și despre mezinul Veniamin, adică despre mine, care sfârșise atât de tragic, de nedrept, i-a vorbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
un african din Ciad, băjenit după o lovitură de stat militară. Un prinț sau cam așa ceva. Mi s-a recomandat ca nepotul colonelului Williams, dar nu m-a interesat ce putea să însemne asta. Azilul, care fusese cândva un hotel ieftin, avea cinci etaje și un hol foarte mare, pe înălțimea primelor două. La câteva zeci de mese, tot neamul de refuzați ai soartei, majoritatea vârstnici, jucau rummy, citeau reviste sau se adunau la un taifas. Mirosea destul de urât a oboseală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pe bazaconia din nota de plată, în loc să se enerveze că înmulțirea era complet greșită. Cu Gina domnul Arvinte nu se culcase. „A naibii muiere, și doar s-a îndopat cu schintre! Da’ ce-or fi fost schintrele astea, că nici ieftine nu erau! Îi trebuiau ei schintre, ca să fac eu infarct acum?“ Toată noaptea domnul Arvinte n-a visat decât mese pline cu schintre mari, negricioase și alunecoase, iar spre dimineață, de inimă rea, a făcut un infarct mititel, din categoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cașete rotunde și galbene de cincizeci de mii, nu pătrate și crem, de la care se prăpădește moșii și babele repede. Albastru, un calm celest La toate proiectele prezentate de artiștii orașului, primarul Marinache venea cu aceeași vorbă: „Da’ idei mai ieftine n-aveți, mă, băieți?“. Nu c-ar fi fost zgârcit, însă nu înțelegea de ce un cal de bronz trebuia să coste cât o herghelie natur și, mai ales, de ce toți sculptorii îi vroiau călare pe Vasile Cârlova, Mihail Sadoveanu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în halele fostului combinat siderurgic obținea aerul la un preț extrem de convenabil de la una dintre firmele primarului, iar muzica nu era o problemă. Când primarul, care de astă dată nu mai putea să-l întrebe pe Anghelache: „Da’ idei mai ieftine n-aveți, mă, băieți?“, s-a simțit obligat să aibă totuși ultimul cuvânt și să se mire: „Da’ de ce albastru?!!!“, poetul i-a răspuns foarte sigur pe el: „Da’ de ce nu?“ Semnând personal invitațiile pentru prefectul Costandache, pentru deputatul Petrache
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a întâmplat mai departe. Ei, bine, nu contează. Ceea ce contează e că șifonierul cu două uși din PAL melaminat de tip A8, cu dimensiunile 60×1, 20×1, 90, produs de firma „Frații Șapcă“ nu numai că e cel mai ieftin de pe piață, dar e și mai încăpător decât același tip de șifonier de la firmele concurente. Pentru a onora clientela, frații Șapcă și vecina lor, doamna Potcoavă organizează la cerere demonstrații publice. Se înțeleg - nu-i așa? - că până aici n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mai bun, însă tot ce aveam pe atunci mai bun era și tot ce aveam mai prost: o cămașă cu mâneci scurte și perechea de pantaloni de doc cu care mergeam la cursuri, la cantină și la fotbal. Cel mai ieftin bilet la Operă costa cât cel mai scump la cinematograf și mă surghiunea în ultimele rânduri, sus, la balconul doi, unde nu se auzeau decât corul, iar orchestra doar când intrau tobele. Soliștii se mișcau ca niște gândaci și, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]