7,197 matches
-
ca orice formă ontică imaginarul are tendința de a se dezvolta treptat. El pornește de la simplu, care ar fi reprezentat de percepția imediatului, spre forme complexe cât mai îndepărtate de acesta. Relația cu imediatul reprezintă criteriul după care trebuie judecat imaginarul, iar dezvoltarea de tip organic specifică acestuia se face prin îndepărtare de ceea ce este în exterior. Astfel considerăm că imaginile primare sunt cele perceptive, ele fiind cele mai apropiate de imediat. Ulterior imaginarul social se îndepărtează de mediu, dar în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imediatul reprezintă criteriul după care trebuie judecat imaginarul, iar dezvoltarea de tip organic specifică acestuia se face prin îndepărtare de ceea ce este în exterior. Astfel considerăm că imaginile primare sunt cele perceptive, ele fiind cele mai apropiate de imediat. Ulterior imaginarul social se îndepărtează de mediu, dar în același timp poate fi creator, al acestuia. Odată cu dezvoltarea lingvistică și științifică începem să construim o lume a semnelor, simbolurilor și explicațiilor specifice. Construcția în interiorul acestor imagini poate amplifica imaginarul într-un mod
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de imediat. Ulterior imaginarul social se îndepărtează de mediu, dar în același timp poate fi creator, al acestuia. Odată cu dezvoltarea lingvistică și științifică începem să construim o lume a semnelor, simbolurilor și explicațiilor specifice. Construcția în interiorul acestor imagini poate amplifica imaginarul într-un mod incontrolabil. Acesta începe să se autoconstruiască fără legătură cu imediatul, îndepărtându-se din ce în ce mai mult de acesta, ajungându-se până la imagini fantastice. Lipsa totală de legătura cu mediul și iraționalitatea ce poate exista la un moment dat la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se autoconstruiască fără legătură cu imediatul, îndepărtându-se din ce în ce mai mult de acesta, ajungându-se până la imagini fantastice. Lipsa totală de legătura cu mediul și iraționalitatea ce poate exista la un moment dat la nivelul imaginii determină un nou mod de imaginar cel pulsional. Acesta este reprezentat de formele fantasticului. Fantasticul și formele sale conștientizate transferă elementele din imaginarul pulsional în cel rațional. Odată cu dezvoltarea noilor structuri de imaginar omul a fost îndepărtat de ceea ce constituie forma stabilă de bază a "realității
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Lipsa totală de legătura cu mediul și iraționalitatea ce poate exista la un moment dat la nivelul imaginii determină un nou mod de imaginar cel pulsional. Acesta este reprezentat de formele fantasticului. Fantasticul și formele sale conștientizate transferă elementele din imaginarul pulsional în cel rațional. Odată cu dezvoltarea noilor structuri de imaginar omul a fost îndepărtat de ceea ce constituie forma stabilă de bază a "realității" - imediatul. În general societatea nu își începe dezvoltarea imaginarului propriu de la zero absolut și nu există posibilitatea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
exista la un moment dat la nivelul imaginii determină un nou mod de imaginar cel pulsional. Acesta este reprezentat de formele fantasticului. Fantasticul și formele sale conștientizate transferă elementele din imaginarul pulsional în cel rațional. Odată cu dezvoltarea noilor structuri de imaginar omul a fost îndepărtat de ceea ce constituie forma stabilă de bază a "realității" - imediatul. În general societatea nu își începe dezvoltarea imaginarului propriu de la zero absolut și nu există posibilitatea de a ne imagina cum ar arăta acest început. Poate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Fantasticul și formele sale conștientizate transferă elementele din imaginarul pulsional în cel rațional. Odată cu dezvoltarea noilor structuri de imaginar omul a fost îndepărtat de ceea ce constituie forma stabilă de bază a "realității" - imediatul. În general societatea nu își începe dezvoltarea imaginarului propriu de la zero absolut și nu există posibilitatea de a ne imagina cum ar arăta acest început. Poate doar stările mistice ale lumii fără imagine, cum ar fi Nirvana, ne-ar putea ajuta să ne creăm o imagine a ceea ce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de a ne imagina cum ar arăta acest început. Poate doar stările mistice ale lumii fără imagine, cum ar fi Nirvana, ne-ar putea ajuta să ne creăm o imagine a ceea ce reprezintă începutul și starea de fără imagine. Acum imaginarul se află la un anumit nivel. El este într-o continuă transformare de la momente de minim spre momente de maxim. Această transformare nu este una constantă, dar există momente în care imaginarul se dezvoltă încet și altele în care acesta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
reprezintă începutul și starea de fără imagine. Acum imaginarul se află la un anumit nivel. El este într-o continuă transformare de la momente de minim spre momente de maxim. Această transformare nu este una constantă, dar există momente în care imaginarul se dezvoltă încet și altele în care acesta se transformă într-un mod accelerat. Acele momente sunt cele în care se trece de la o formă de realism și raționalitate la una în care imaginea și ulterior fantasticul vor predomina. Cenzura
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acesta se transformă într-un mod accelerat. Acele momente sunt cele în care se trece de la o formă de realism și raționalitate la una în care imaginea și ulterior fantasticul vor predomina. Cenzura apare doar în momentele de maxim specifice imaginarului. Prin cenzură se încearcă aducerea acestui într-un stadiu primar, cât mai apropiat de imediat și fără elemente specifice fantasticului. În funcție de importanța unei persoane la cenzură putem realiza următoarea clasificare (clasificare după subiectul cenzurii): 1. Cenzură individuală: schimbarea de imagine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este cunoscut. Ca exemplu avem majoritatea războaielor: Primul Război Mondial, Războiul de o sută de ani, cel de Treizeci de ani, cucerirea Americii etc. O altă clasificare se poate realiza după obiectul cenzurii. În acest caz putem considera că cenzura imaginarului surprinde aspecte ale formelor imaginarului: 1. Cenzura fizico-organică, atunci când intervine eliminarea fizică a unei persoane sau grup de persoane care susțin o idee. În acest caz cenzura este exemplul concludent arderea pe rug a lui Giordano Bruno, procesul lui Galileo
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
majoritatea războaielor: Primul Război Mondial, Războiul de o sută de ani, cel de Treizeci de ani, cucerirea Americii etc. O altă clasificare se poate realiza după obiectul cenzurii. În acest caz putem considera că cenzura imaginarului surprinde aspecte ale formelor imaginarului: 1. Cenzura fizico-organică, atunci când intervine eliminarea fizică a unei persoane sau grup de persoane care susțin o idee. În acest caz cenzura este exemplul concludent arderea pe rug a lui Giordano Bruno, procesul lui Galileo Galilei, eliminarea catarilor, vânătoarea de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
caz cenzura este exemplul concludent arderea pe rug a lui Giordano Bruno, procesul lui Galileo Galilei, eliminarea catarilor, vânătoarea de vrăjitoare, sau orice formă de conflict armat. În acest caz eliminarea persoanei sau persoanelor poate provoca o amânare a amplificării imaginarului sau o deviere a acestuia. 2. Cenzura religioasă prin care se urmărește readucerea principiilor religioase la o formă incipientă. Această cenzură apare mai ales atunci când imaginarul panteonul specific unei religii a atins o stare de maxim și surplusul de zeități
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
armat. În acest caz eliminarea persoanei sau persoanelor poate provoca o amânare a amplificării imaginarului sau o deviere a acestuia. 2. Cenzura religioasă prin care se urmărește readucerea principiilor religioase la o formă incipientă. Această cenzură apare mai ales atunci când imaginarul panteonul specific unei religii a atins o stare de maxim și surplusul de zeități sau intermediari nu mai poate fi acceptat. În acest caz trebuie numiți toți marii reformatori ai religiei, dar voi reduce exemplele la Moise, Buddha, Isus, Mahomed
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sau intermediari nu mai poate fi acceptat. În acest caz trebuie numiți toți marii reformatori ai religiei, dar voi reduce exemplele la Moise, Buddha, Isus, Mahomed, Luther. Orice încercare de reformare a religiei are drept scop cenzura unei forme de imaginar religios existente anterior. 3. Cenzura teoretică încercă să schimbe imaginea despre lume existentă anterior. În cadrul acestei reforme teoretice putem încadra și elemente ale cenzurii religioase dacă acestea se referă la modalitate de a percepe universul, adică includem metafizica religioasă. În cadrul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ale acesteia cum ar fi cenzura metafizică, științifică sau morală. Toate aceste forme de cenzură nu se găsesc în mod separat unele de altele ci dimpotrivă există perioade istorice în care ele conlucrează în realizarea unei cenzuri de ansamblu a imaginarului. Există perioade în istorie în care se propagă cenzuri limitate, dar și momente propice pentru o cenzură universală. Astfel de momente sunt: trecerea de la antichitate la evul mediu, sau momentul de început al modernității. Dincolo de toate aceste forme de cenzură
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se propagă cenzuri limitate, dar și momente propice pentru o cenzură universală. Astfel de momente sunt: trecerea de la antichitate la evul mediu, sau momentul de început al modernității. Dincolo de toate aceste forme de cenzură există și mecanisme de protecție specifice imaginarului: 1. Cel mai des întâlnit este mecanismul de ocultare a imaginilor și prin acesta se formează imaginarul pulsional inconștient. După ce sunt ocultate imaginile vor ieși la suprafață atunci când mediul imagistic este propice, de obicei într-o nouă perioadă de fantastic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de la antichitate la evul mediu, sau momentul de început al modernității. Dincolo de toate aceste forme de cenzură există și mecanisme de protecție specifice imaginarului: 1. Cel mai des întâlnit este mecanismul de ocultare a imaginilor și prin acesta se formează imaginarul pulsional inconștient. După ce sunt ocultate imaginile vor ieși la suprafață atunci când mediul imagistic este propice, de obicei într-o nouă perioadă de fantastic. Așa se explică apariția grupărilor oculte care transmit mesaje ce altădată erau normalități imagistice. 2. Reinterpretarea imaginilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginile vor ieși la suprafață atunci când mediul imagistic este propice, de obicei într-o nouă perioadă de fantastic. Așa se explică apariția grupărilor oculte care transmit mesaje ce altădată erau normalități imagistice. 2. Reinterpretarea imaginilor reprezintă mecanismul de simplificare a imaginarului existentă și de integrare a acestora în noul imaginar. Un exemplu concret este cel al creștinismului care preia o parte a filosofiei grecești după ce o reinterpretează. Tot în acest mecanism se integrează și mecanismul prin care o parte a panteonului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
propice, de obicei într-o nouă perioadă de fantastic. Așa se explică apariția grupărilor oculte care transmit mesaje ce altădată erau normalități imagistice. 2. Reinterpretarea imaginilor reprezintă mecanismul de simplificare a imaginarului existentă și de integrare a acestora în noul imaginar. Un exemplu concret este cel al creștinismului care preia o parte a filosofiei grecești după ce o reinterpretează. Tot în acest mecanism se integrează și mecanismul prin care o parte a panteonului hindus a fost preluat de către religia budistă. 3. Reinterpretarea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o parte a panteonului hindus a fost preluat de către religia budistă. 3. Reinterpretarea imaginilor ca negativizare a acestora se realizează cu scopul de a limita o imagine și încărcăturile acesteia. Astfel prin negativizare ea va căpăta alt statut în noul imaginar, iar vechile simboluri negate. De exemplu putem considera că termenul demon specifice creștinismului este negativizarea daimonului grec a cărui conotație era pozitivă. La fel și descrierea diavolului este asemănătoare cu imaginea lui Pan, zeul naturii. Toate aceste mecanisme fac ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
iar vechile simboluri negate. De exemplu putem considera că termenul demon specifice creștinismului este negativizarea daimonului grec a cărui conotație era pozitivă. La fel și descrierea diavolului este asemănătoare cu imaginea lui Pan, zeul naturii. Toate aceste mecanisme fac ca imaginarul dintr-o anumită perioadă să se perpetueze în alte perioade, iar multe dintre formele noului imaginar să fie doar imagini schimbate ale celui vechi. Mai mult nu există niciodată o cenzură totală, chiar dacă avem de-a face cu cenzura fizică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
grec a cărui conotație era pozitivă. La fel și descrierea diavolului este asemănătoare cu imaginea lui Pan, zeul naturii. Toate aceste mecanisme fac ca imaginarul dintr-o anumită perioadă să se perpetueze în alte perioade, iar multe dintre formele noului imaginar să fie doar imagini schimbate ale celui vechi. Mai mult nu există niciodată o cenzură totală, chiar dacă avem de-a face cu cenzura fizică a unui popor. Rămășițe ale imaginarului rămân și se reactivează atunci când este posibil. În acest caz
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se perpetueze în alte perioade, iar multe dintre formele noului imaginar să fie doar imagini schimbate ale celui vechi. Mai mult nu există niciodată o cenzură totală, chiar dacă avem de-a face cu cenzura fizică a unui popor. Rămășițe ale imaginarului rămân și se reactivează atunci când este posibil. În acest caz putem exemplifica cu imaginarul amerindienilor care mai este încă activ. Dar, după momentul cenzurii imaginarul nu se află în postura unui zero absolut, ci dincolo de imaginile care au rămas datorită
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imagini schimbate ale celui vechi. Mai mult nu există niciodată o cenzură totală, chiar dacă avem de-a face cu cenzura fizică a unui popor. Rămășițe ale imaginarului rămân și se reactivează atunci când este posibil. În acest caz putem exemplifica cu imaginarul amerindienilor care mai este încă activ. Dar, după momentul cenzurii imaginarul nu se află în postura unui zero absolut, ci dincolo de imaginile care au rămas datorită mecanismelor deja descrise există imagini generale ce nu sunt supuse cenzurii și care își
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]