6,102 matches
-
să renunțe la pozițiile defensive pe care le organiza după ce a primit ordinul să continue atacul pentru atingerea punctului de joncțiune cu Divizia I. Pentru atingerea acestui obiectiv, efectivele Diviziei a 30-a au fost suplimentate cu două batalioane de infanterie din cadrul Diviziei a 29-a. [[Image:Bundesarchiv Bild 101I-496-3491-36, Frankreich, Flak-Geschütz.jpg|thumb|left|Artilerist german în timp ce încarcă un proiectil în tunul antiaerian Flak 36 (ori Flak 37)]] În aceeași zi (12 octombrie), în sud, două regimente de infanterie germană
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
de infanterie din cadrul Diviziei a 29-a. [[Image:Bundesarchiv Bild 101I-496-3491-36, Frankreich, Flak-Geschütz.jpg|thumb|left|Artilerist german în timp ce încarcă un proiectil în tunul antiaerian Flak 36 (ori Flak 37)]] În aceeași zi (12 octombrie), în sud, două regimente de infanterie germană au încercat să recucerească dealul Crucii controlat de americanii Diviziei I. După lupte grele, germanii au cucerit pentru o scurtă vreme controlul asupra înălțimii dar, până la sfârșitul zilei, dealul a fost recucerit de americani. Militarii germani din cele două
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
americani. Militarii germani din cele două regimente au fost uciși sau răniți aproape în totalitate. În zilele de 11-13 octombrie, aviația aliată a bombardat orașul Aachen, în special țintele din apropierea liniilor americane. Pe 14 octombrie, Regimentul al 26-lea de infanterie americană a primit sarcina cuceririi zonei industriale a Aachenului, în cadrul pregătirilor pentru asaltul asupra orașului. Pe 15 octombrie, germanii au încercat să lărgească breșa dintre cele două ramuri ale încercuirii americane și au atacat pozițiile Diviziei I de infanterie. Deși
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
de infanterie americană a primit sarcina cuceririi zonei industriale a Aachenului, în cadrul pregătirilor pentru asaltul asupra orașului. Pe 15 octombrie, germanii au încercat să lărgească breșa dintre cele două ramuri ale încercuirii americane și au atacat pozițiile Diviziei I de infanterie. Deși mai multe tancuri grele au reușit să străpungă liniile americane, grosul trupelor germane a fost distrus de focul artileriei și atacurile aviației. Divizia a 3-a Panzergrenadier a încercat a doua zi să organizeze un contraatac local, dar a
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
Panzergrenadier a încercat a doua zi să organizeze un contraatac local, dar a fost respinsă cu pierderi grele, fiind incapabilă să organizeze acțiuni ofensive viitoare. În nord, Divizia a 30-a, sprijinită de elemente ale Diviziei a 29-a de infanterie și a 2-a de blindate, a continuat în perioada 13-16 octombrie atacul pe direcția sud în sectorul satului Würselen. În ciuda sprijinului important pe care îl primise, Divizia a 30-a de infanterie americană nu a reușit să spargă defensiva
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
elemente ale Diviziei a 29-a de infanterie și a 2-a de blindate, a continuat în perioada 13-16 octombrie atacul pe direcția sud în sectorul satului Würselen. În ciuda sprijinului important pe care îl primise, Divizia a 30-a de infanterie americană nu a reușit să spargă defensiva germană și să facă joncțiunea cu forțele aliate din sud. În cealaltă tabără, germanii s-au folosit eficient de condițiile oferite de frontul îngust și au bombardat intens forțele americane. Înaintarea americanilor a
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
redus, germanii baricadați în casele transformate în cazemate reușind să îi surprindă și respingă pe infanteriștii americani. Pentru depășirea acestui impas, generalul Hobbs a conceput o manevră de ocolire a defensivei germane, atacând în alt sector cu două batalioane de infanterie. Acest atac a fost un succes, ceea ce a permis efectuarea joncțiunii trupelor americane la vest de Aachen pe 16 octombrie. Până în această zi, Corpul XIX american a pierdut 400 de morți și 2.0000 de răniți, 72% dintre aceștia fiind
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
ceea ce a permis efectuarea joncțiunii trupelor americane la vest de Aachen pe 16 octombrie. Până în această zi, Corpul XIX american a pierdut 400 de morți și 2.0000 de răniți, 72% dintre aceștia fiind ale Diviziei a 30-a de infanterie americană. Apărătorii germani au pierdut în timpul luptelor de până atunci de la Aachen 1230 de soldați morți și 4.400 răniți. [[Image:Kriegsgefangene in Aachen (1944).jpg|thumb|Prizonieri germani în Aachen]] Divizia I de infanterie SUA a trebuit să își
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
Diviziei a 30-a de infanterie americană. Apărătorii germani au pierdut în timpul luptelor de până atunci de la Aachen 1230 de soldați morți și 4.400 răniți. [[Image:Kriegsgefangene in Aachen (1944).jpg|thumb|Prizonieri germani în Aachen]] Divizia I de infanterie SUA a trebuit să își folosească cea mai mare parte a efectivelor pentru stăvilirea contraatacurilor germane și pentru asigurarea securității zonei din jurul orașului. Din acest motiv, pentru cucerirea orașului nu a putut fi repartizat decât un singur regiment - Regimentul 26
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
a trebuit să își folosească cea mai mare parte a efectivelor pentru stăvilirea contraatacurilor germane și pentru asigurarea securității zonei din jurul orașului. Din acest motiv, pentru cucerirea orașului nu a putut fi repartizat decât un singur regiment - Regimentul 26 de infanterie, care avea la dispoziție doar două dintre cele trei batalioane ale sale. Infanteriștii celor două batalioane, înarmați doar cu mitraliere și aruncătoare de flăcări, și sprijiniți de doar câteva tancuri și un singur obuzier de 155mm, au trebuit să atace
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
căzut pradă tirului tunurilor antitanc germane bine camuflate. Pentru ca să evită să mai fie distruse de inamic, tancurile și celelalte vehicule blindate au continuat înaintarea cu mare grijă, deseori distrugând cu foc direct clădirile care puteau adăposti tunuri antitanc. În paralel, infanteria americană a verificat fiecare clădire, pentru ca să anihileze orice cuib de rezistență inamică. În timp ce aviația aliată împiedica manevrele forțelor terestre inamice, infanteriștii germani s-au folosit de canalizarea orașului pentru ca să se deplaseze în spatele liniilor americane și să le atace din spate
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
Rezistența apărătorilor germani a fost foarte puternică, ei lansând dese contraatacuri de mică amploare și folosind toate vehiculele blindate de care mai dispuneau pentru respingerea înaintării americane. Pe 18 octombrie, Batalionul al 3-lea din Regimentul al 26-lea de infanterie a finalizat pregătirile pentru cucerirea Hotelului Quellenhof, unul dintre ultimele puncte de rezistență germană din oraș. Tancurile și artileria americană au bombardat de la mică distanță hotelul, care era și cartierul general al apărării germane. În cursul nopții, 300 de soldați
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
de soldați ai Batalionului I SS au reușit să se strecoare în hotel în sprijinul apărătorilor. Ei au respins mai multe asalturi ale americanilor asupra clădirii. Mai târziu, un contraatac viguros al germanilor a dus la cucerirea unor avanposturi ale infanteriei americane și a îndepărtat pentru o vreme presiunea aliată asupra hotelului Quellenhof. În cele din urmă, germanii au fost obligați de tirurile de mortiere americane să se retragă . Pentru limitarea pierderilor infanteriștilor din prima linie, americanii au luat hotărârea să
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
de tirurile de mortiere americane să se retragă . Pentru limitarea pierderilor infanteriștilor din prima linie, americanii au luat hotărârea să distrugă ultimele puncte de rezistență germane cu ajutorul tunurilor autopropulsate de 155 mm. Mai apoi, pentru sprijinirea acțiunilor Diviziei I de infanterie, pe 18 octombrie a fost adus în zonă un batalion din cadrul Regimentului 110 de infanterie al Diviziei a 28-a SUA. Soldații proaspăt sosiți au acoperit breșa dintre elementele înaintate ale Regimentului al 26-lea de infanterie. Misiunea de apărare
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
americanii au luat hotărârea să distrugă ultimele puncte de rezistență germane cu ajutorul tunurilor autopropulsate de 155 mm. Mai apoi, pentru sprijinirea acțiunilor Diviziei I de infanterie, pe 18 octombrie a fost adus în zonă un batalion din cadrul Regimentului 110 de infanterie al Diviziei a 28-a SUA. Soldații proaspăt sosiți au acoperit breșa dintre elementele înaintate ale Regimentului al 26-lea de infanterie. Misiunea de apărare a batalionului proaspăt sosit a fost modificată pe 19-20 octombrie din una defensivă în una
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
Diviziei I de infanterie, pe 18 octombrie a fost adus în zonă un batalion din cadrul Regimentului 110 de infanterie al Diviziei a 28-a SUA. Soldații proaspăt sosiți au acoperit breșa dintre elementele înaintate ale Regimentului al 26-lea de infanterie. Misiunea de apărare a batalionului proaspăt sosit a fost modificată pe 19-20 octombrie din una defensivă în una de sprijin activ al asaltului. Pe 21 octombrie, soldații Regimentului al 26-lea de infanterie și ai batalionului de sprijin au reușit
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
înaintate ale Regimentului al 26-lea de infanterie. Misiunea de apărare a batalionului proaspăt sosit a fost modificată pe 19-20 octombrie din una defensivă în una de sprijin activ al asaltului. Pe 21 octombrie, soldații Regimentului al 26-lea de infanterie și ai batalionului de sprijin au reușit să cucerească zona centrală a orașului Aachen;. În aceeași zi, ultimele forțe germane din hotelul Quellenhof au capitulat, acesta fiind actul final al luptei pentru cucerirea orașului de către americani. În luptele Aachen, americanii
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
înregistrat pierderi foarte mari. În vreme ce primii au pierdut peste 5.000 de soldați morți, cei din urmă au pierdut peste 5.000 de morți și 5.600 de prizonieri. Începând cu data de 2 octombrie, Divizia a 30-a de infanterie a pierdut aproximativ 3.000 de soldați morți și răniți, în vreme ce Divizia I de infanterie a pierdut cel puțin 1.350 de oameni (150 de morți și 1.200 de răniți). Germanii au pierdut în luptele din oraș 5.100
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
din urmă au pierdut peste 5.000 de morți și 5.600 de prizonieri. Începând cu data de 2 octombrie, Divizia a 30-a de infanterie a pierdut aproximativ 3.000 de soldați morți și răniți, în vreme ce Divizia I de infanterie a pierdut cel puțin 1.350 de oameni (150 de morți și 1.200 de răniți). Germanii au pierdut în luptele din oraș 5.100 de soldați, dintre care 3.473 de [[prizonier de război|prizonieri]]. În timpul luptelor, "Wehrmachtul" a
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
pierdut în luptele din oraș 5.100 de soldați, dintre care 3.473 de [[prizonier de război|prizonieri]]. În timpul luptelor, "Wehrmachtul" a pierdut două divizii în totalitate, iar alte opt au suferit pierderi foarte mari, dintre care două divizii de infanterii nou organizate și una de tancuri proaspăt utilată. Pierderile foarte mari s-au datorat modului în care au fost folosite trupele germane în timpul luptelor. Deși la Aachen au fost mobilizate echivalentul a 20 de batalioane de infanterie, în timpul numeroaselor contraatacuri
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
două divizii de infanterii nou organizate și una de tancuri proaspăt utilată. Pierderile foarte mari s-au datorat modului în care au fost folosite trupele germane în timpul luptelor. Deși la Aachen au fost mobilizate echivalentul a 20 de batalioane de infanterie, în timpul numeroaselor contraatacuri împotriva Diviziei a 30-a de infanterie americană au fost trimise la luptă în cel mult două regimente. În timpul luptelor, germanii și-au schimbat părerea despre calitatea forțelor americane, remarcând capacitatea artileriei de lansare a unei cantități
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
proaspăt utilată. Pierderile foarte mari s-au datorat modului în care au fost folosite trupele germane în timpul luptelor. Deși la Aachen au fost mobilizate echivalentul a 20 de batalioane de infanterie, în timpul numeroaselor contraatacuri împotriva Diviziei a 30-a de infanterie americană au fost trimise la luptă în cel mult două regimente. În timpul luptelor, germanii și-au schimbat părerea despre calitatea forțelor americane, remarcând capacitatea artileriei de lansare a unei cantități copleșitoare de proiectile și manevrabilitaea blindatelor pentru sprijinirea acțiunilor infanteriei
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
infanterie americană au fost trimise la luptă în cel mult două regimente. În timpul luptelor, germanii și-au schimbat părerea despre calitatea forțelor americane, remarcând capacitatea artileriei de lansare a unei cantități copleșitoare de proiectile și manevrabilitaea blindatelor pentru sprijinirea acțiunilor infanteriei. Ambele divizii americane au fost citate pe ordin de zi pentru luptele de la Aachen. În ciuda victoriei obținute de americani, rezistența germanilor de la Aachen a împiedicat continuarea înaintării aliaților spre răsărit. După cucerirea orașului Aachen, Armata I aliată a primit sarcina
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
Austro-Prusac din 1866 și în Războiul Franco-Prusac, unde a fost rănit de două ori în Bătălia de la Colombey-Neuilly, și a fost distins cu Crucea de Fier (clasa a doua) pentru curaj. El a fost înaintat la gradul de general de infanterie în 1906, iar în 1913 a fost numit Inspector General al Armatei a VII-a. Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, Kluck a fost numit la comanda Armatei I-a a Germaniei. Potrivit revizuirii Planului Schlieffen de către Moltke, Armata I-a făcea parte
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
austro-ungare și comandant al cetății Timișoara. Scudier a fost fiul unui ofițer și ginerele lui Joseph von Scheda. După ce a absolvit Academia Militară Tereziană din Wiener Neustadt (urmată între 1829-1837) cu gradul de sublocotenent, a fost repartizat la regimentul de infanterie 47 la Bologna. În 1838 a fost avansat locotenent, iar din 1839 a fost alocat serviciului general de intendență din Italia. În 1845 Scudier a fost avansat locotenent-major și mutat la Viena. În aprilie 1848, la izbucnirea Revoluției Maghiare din
Anton von Scudier () [Corola-website/Science/336680_a_338009]