5,960 matches
-
creșterea copiilor sunt (Vitillo, Tobis, 1997): să conducă la dezvoltarea autonomiei persoanei (sau a grupului vizat); să sporească potențialul persoanei sau a grupului de a crește cu succes noile generații, propriii copii (capacitatea parentală). Reziliența este de obicei cercetată restrospectiv, investigându-se reacțiile la consecințele riscurilor, adversităților sau traumelor asupra persoanei. Un criteriu esențial al stabilirii rezilienței persoanei este capacitatea ei de a se dezvolta și a deveni „părinte suficient de bun” pentru propriii copii, în ciuda evenimentelor sau a contextelor nefavorabile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
individul se află în relații armonioase; 4. experiențele pozitive pe care individul are șansa de a le trăi diminuează impactul factorilor de risc. în contextul rezilienței, numeroase cercetări axate pe dezvoltarea favorabilă a copiilor provenind din familii cu stres major investighează factorii protectivi în astfel de situații. Sărăcia, recunoscută ca un factor major de stres pentru familie, și având efecte negative generalizate în dezvoltarea copilului, a generat în ultimele decenii numeroase studii care urmăreau reliefarea posibililor factori de protecție ai copiilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trăiește (Fergusson et al., 2007). Factorii protectivi pot fi în familie, la școală sau în alte spații comunitare în care tânărul expus riscului are acces și unde își poate exersa caracteristicile vârstei în condiții sănătoase. Factorii de risc la adult, investigați de același instrument adaptat vârstei adulte, sunt: 1. Istoric al traumei Care sunt cele mai traumatice trei experiențe pe care le-ați avut în viață? 2. Istoric perinatal Ai fost un copil dorit? Te-ai născut prematur? Ai fost ținut
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de implementare a programului „Cornul și laptele” a fost definită În termenii următori: „Permite cadrul instituțional (norme, reguli formale) și configurația politico-administrativă de la nivel local existența unor oportunități În gestionarea ineficientă a banilor publici?”. Cu alte cuvinte, am Încercat să investighez dacă există vreo legătură Între gestionarea ineficientă a banilor publici 2 și conținutul cadrului instituțional și al configurației politice de la nivel local 3. Descrierea contextului În care s-a derulat programul „Cornul și laptele” În județul Argeș. În anul 2003
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
scufundării vasului Titanic. Ambele au o semnificație profund spirituală, insuficient cercetată. Metoda propusă de Horațiu Rusu permite evaluarea cantității și calității ordinii și vitalității axiologice într-o colectivitate și o epocă dată (în mod destul de riguros), la scara unei generații ("investigăm, de fapt, pe de o parte orientări valorice pe dimenesiunea axiologică, comportamente și atitudini pe dimensiunea etnospirituală, și, pe de altă parte, reprezentări sociale", precizează autorul în capitolul VI). Metoda sa este aceea a triangulației sau, cu termenul lui Ortega
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
este nu doar nerecunoscută, ci și o mare necunoscută la nivelul omului de rând. Într-un studiu efectuat în 2002, pe un eșantion reprezentativ de studenți 14, am constatat cu o oarecare surprindere faptul că pentru aproximativ 40 % din cei investigați această chestiune era străină (vezi și Morândău și Rusu, 2002). Cele mai "vizibile" și mai ușor de înțeles exemple sunt cele din sfera socio-economicului, și de acestea o să ne folosim și noi mai mult. Nu dorim să intrăm în polemica
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
iau oamenii pe continuumul optimism-pesimism. Ele explică parțial de ce pesimismul domină în general și confirmă prima ipoteză anunțată. 1.3.2.4. Ce face să crească sau să scadă optimismul și pesimismul? Răspunsul la această întrebare poate fi găsit dacă investigăm pe lângă nivelul personal și nivelul contextual. Parțial, putem înțelege din analizele ale căror rezultate le-am expus anterior. Datele au indicat că persoanele ce dețin resurse asociate statusurilor crescute sunt mai degrabă optimiste, iar persoanele ce dețin resurse asociate statusurilor
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în cel de-al doilea 2. Deși aparent simple, răspunsurile pe care le căutăm nu pot fi găsite înainte de a afla soluția teoretică la întrebarea Ce este identitatea?, în speță pentru că nivelul colectiv este cel pe care căutăm să-l investigăm, Ce este identitatea la nivel colectiv?. Având aceasta în minte, vom ridica totodată întrebarea Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv?, și abia apoi vom căuta răspunsuri la întrebarea: Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
granița se pot schimba, trăsăturile culturale ale membrilor se pot de asemenea schimba, chiar și forma de organizare a grupului se poate schimba și totuși faptul diferențierii între membri și ne-membri ne permite să vorbim de continuitate și să investigăm schimbarea formei și a conținutului cultural" (Barth, 1985:203). Cultura și prezervarea sa reprezintă mai degrabă o implicație, decât o caracteristică primară: "Trăsăturile culturale care sunt luate în considerare nu reprezintă suma diferențelor obiective [între unitățile etnice], ci sunt doar
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identitar sociocultural al tinerilor din România în contextul schimbărilor sociale din societatea contemporană postcomunistă?"1. Trebuie să precizăm că, din rațiuni legate de disponibilitatea datelor, răspunsul pe care îl vom oferi va fi unul parțial 2, ceea ce înseamnă că vom investiga un număr redus de dimensiuni ale identității socioculturale. Capitolul e construit pe două mari axe: o axă metodologică și una empirică. În ceea ce privește prima direcție, inițiem o discuție a relației calitativ-cantitativ, a triangulației ca metodă de abordare a cercetării și enunțăm
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
datele de care dispunem: dimensiunea axiologică și dimensiunea etnospirituală (a miturilor, simbolurilor, tradițiilor, limbii ș.a.). În plus, urmărim pe componenta productivă a identificării imaginea pe care o au tinerii (și nu numai) vizavi de schimbările posibile în dimensiunea etnospirituală. Așadar investigăm de fapt, pe de o parte orientări valorice pe dimensiunea axiologică, comportamente și atitudini pe dimensiunea etnospirituală și, pe de altă parte, reprezentări sociale. Răspunsurile la întrebările "cum?" și "de ce?" evoluează, identificările într-un fel sau altul, deci care țin
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nici sincronic, nici diacronic. 6.2.6. Concluziile analizei identificărilor în cadrul dimensiunii axiologice Întrebarea principală pe care am urmărit-o pe parcursul acestei secțiuni a fost "Care este profilul identitar, în plan axiologic, al tinerilor din România?". Practic, aici nu am investigat profilul identitar sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunea axiologică a acestuia. Am căutat să arătăm cum se structurează aceste identificări și care este dinamica lor în perioada 1993-2005. Am descoperit, așa cum era de așteptat pe baza teoriilor contemporane dedicate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
devină mai puțin ferme. 6.4. Reprezentările În societatea simulării, identitățile sunt construite prin imagini, iar codurile și modelele determină felul în care indivizii se percep pe ei înșiși și relaționează cu ceilalți, spunea Baudrillard (1994). În secțiunea aceasta, nu investigăm actualizările vreunei dimensiuni latente, ci abordăm problema reprezentării sociale asupra identificării tinerilor cu elemente ce țin de nucleul etnospiritual. Secțiunea dedicată reprezentărilor e construită pe aceleași principii ca și cea anterioară, incluzând o parte dedicată definirii lor, o parte metodologică
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se pot constitui într-un indicator sugestiv pentru imaginea pe care o cercetăm. Întrebările utilizate pentru investigarea proceselor de reprezentare au urmărit trei aspecte ce au avut în vedere axa intern-extern: a) în primul rând, la polul extern (heteropercepția), am investigat percepțiile asupra modului în care tinerii respectă sărbătorile tradiționale (întrebare adresată numai persoanelor peste 35 de ani29); b) în al doilea rând, am urmărit evaluarea de către tineri a modului în care se respectă sărbătorile tradiționale în comunitatea de care aparțin
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
anumite (și nu alte) trăiri (emoții, atitudini ș.a.), cogniții, reprezentări sau acțiuni sociale (fie ele discursuri sau comportamente). Întrebarea principală pe care am urmărit-o în plan empiric a fost "Care este profilul identitar al tinerilor din România?". Nu am investigat identitatea socioculturală sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunile axiologică și etnospirituală, la care am adăugat nivelul reprezentărilor sociale asupra identificărilor socioculturale. În planul reprezentărilor sociale, am concluzionat, sub rezerva puținelor datelor disponibile, că întoarcerea către tradiționalism sau conservatorism a
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de 462 subiecți. 27 Eșantionul din rural a fost prins într-un studiu tip panel (valul întâi a avut loc în mai, iar valul al doilea, în octombrie). Din cele trei întrebări pe care le analizăm mai jos, cea care investighează heteropercepția a fost inclusă în al doilea val, iar cele care vizeză autopercepția în primul val. 28 Subeșantioanele de tineri luate în considerare includ 197 de subiecți în urban și 151 în rural. 29 În valul al doilea, conform precizărilor
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și pusă în "fragmente" foarte apropiate de maximele înțelepciunii, fie metodic, adică prin scenarii "logice" ghidate de anumite "scheme de raționare", care se leagă între ele pentru a participa la un "sistem". Filosofia ar presupune și actul unei gândiri care investighează "presimțirile" și "pre-comprehensiunile" din care se trage felul nostru de a "prelua" lucrurile și de a le "prelucra" în sensul unei cunoașteri veritabile pornind de la un "subiect" al acesteia cu pretenție de grijuliu-păstrător al "adevărurilor" despre lucrurile însele. În ultimă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
receptive importante: Examenele se efectuează la LSVSJ și/sau IDSA. │Transmiterea parazitului la animale și om este Identificarea agentului patogen, cât și a │asigurată de vectori. În județele cu evoluție clinică a Identificarea vectorilor și a agenților │fasciolozei se vor investiga și biotopii activi și │ │ │ │etiologici se efectuează la LSVSJ și sau IDSA. │potențial activi, pentru gazdele intermediare. Specii receptive: câinele și rar pisică și vulpea. Identificarea agentului patogen se efectuează la │Ancylostoma duodenale și Necator americanus. La om parazitează: Babesia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156225_a_157554]
-
Evaluarea rezultatelor vaccinării se realizează separat, pe județe, pe grupe de vârstă și pe sexe. 2.3. Principiul de evaluare a eficienței vaccinării îl constituie estimarea proporției dintre mistreții serologic negativi și incidența virusului-mistreti virusologic pozitivi. Probele virusologic pozitive sunt investigate în primele 28 de zile după distribuirea momelilor, pentru tipizare în vederea diferențierii dintre virusul vaccinal și virusul sălbatic. Trimestrial se realizează tipizarea tulpinilor izolate. 2.4. Ca rezultat al vaccinării orale, numărul mistreților imuni față de pesta porcină clasică va crește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184047_a_185376]
-
primul rând se trece diagnosticul cu (+); ... b) în al doilea rând se trece cel cu (*). ... 10.2 Diagnosticele secundare (complicații/comorbidități) se înregistrează pentru celelalte afecțiuni, concomitente cu diagnosticul principal, trecându-se exclusiv complicațiile/ comorbiditățile pentru care pacientul a fost investigat și tratat în timpul episodului respectiv de boală; se codifică conform clasificării RO DRG v.1, prevăzută în Ordinul ministrului sănătății nr. 1.199/2011 . 10.3. Semnalarea ca boală profesională se completează de către medicul curant - prin bifarea căsuței respective din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184209_a_185538]
-
nr. 807 din 13 octombrie 2016. NOTĂ: La codificare se va ține seama de standardele și reglementările de clasificare și codificare în vigoare, trecându-se exclusiv complicațiile/comorbiditățile pentru care pacientul a necesitat îngrijiri suplimentare și/sau monitorizare, a fost investigat și/sau tratat în timpul episodului respectiv de boală. 11. Număr de ore de ventilație mecanică - se completează cu numărul de ore de ventilație mecanică continuă, cuprins între data, ziua, ora intubării și data, ziua, ora detubării, calculat astfel: a) dacă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184209_a_185538]
-
primul rând se trece diagnosticul cu (+); ... b) în al doilea rând se trece cel cu (*). ... 10.2 Diagnosticele secundare (complicații/comorbidități) se înregistrează pentru celelalte afecțiuni, concomitente cu diagnosticul principal, trecându-se exclusiv complicațiile/ comorbiditățile pentru care pacientul a fost investigat și tratat în timpul episodului respectiv de boală; se codifică conform clasificării RO DRG v.1, prevăzută în Ordinul ministrului sănătății nr. 1.199/2011 . NOTĂ: La codificare se va ține seama de standardele și reglementările de clasificare și codificare în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184210_a_185539]
-
ministrului sănătății nr. 1.199/2011 . NOTĂ: La codificare se va ține seama de standardele și reglementările de clasificare și codificare în vigoare, trecându-se exclusiv complicațiile/comorbiditățile pentru care pacientul a necesitat îngrijiri suplimentare și/sau monitorizare, a fost investigat și/sau tratat în timpul episodului respectiv de boală. 11. Număr de ore de ventilație mecanică - se completează cu numărul de ore de ventilație mecanică continuă, cuprins între data, ziua, ora intubării și data, ziua, ora detubării, calculat astfel: a) dacă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184210_a_185539]
-
baza legitimației de inspecție fiscală și a ordinului de serviciu emis de conducătorul Administrației Fondului pentru Mediu. ... Articolul 4 Personalul cu atribuții de inspecție fiscală are dreptul să inspecteze locurile în care își desfășoară activitatea contribuabilul, să constate și să investigheze fiscal toate actele și faptele rezultând din activitatea contribuabilului supus inspecției fiscale sau a altor persoane, privind legalitatea și conformitatea declarațiilor privind oblibațiile la Fondul pentru mediu, corectitudinea și exactitatea îndeplinirii obligațiilor la Fondul pentru mediu, în vederea descoperirii de elemente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178541_a_179870]
-
din Rosetta pentru descifrarea și manipularea secretelor naturii În legile universale ale matematicii. El a scris: Studiind problema cu atenție, am ajuns treptat să Înțeleg că toate aceste chestiuni ne trimit numai la matematică, În care ordinea și măsurătorile sunt investigate și că nu contează dacă sunt numere, figuri, stele, sunete sau orice alt obiect când se pune problema măsurătorii. În consecință, am conchis că trebuie să existe o stiința generală care să explice acest element ca un Întreg, care naște
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]