5,816 matches
-
vorbim de grani? ele ei stabile), ne g? sim �n fă? a unui conglomerat de dou? sprezece identit?? i na? ionale de mai mult de o șut? de milioane de oameni ? i a tot felul de grup? ri ? i secte cre? ține, islamice ? i iudaice. Aceste state? na? iuni constituie produsul relativ recent al dezmembr? rîi imperiilor habsburgic, otoman ? i rusesc. Toate aceste popoare au un trecut tragic ? i un prezent plin de primejdii. Toate aceste popoare au cunoscut istorii tragice de libertate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au ieșit din prim-plan, fiind Înlocuite de amenințări În privința securității din sfera economică (presiunile globalizării economiei mondiale), societale (sărăcia și migrațiile), ecologice (Încălzirea globală, problema mai largă a poluării) sau ideologice (recrudescența fanatismului religios, În special a militantismului extremist islamic) (Buzan, 2000). Noi modalități, nu neapărat din sfera puterii militare, cât mai degrabă din sferele economice și chiar ideatice, sunt necesare pentru a face față acestor tipuri de pericole. Altfel spus, dimensiunea contemporană a securității naționale a statelor democratice din
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fost raportate la activitatea de elaborare a dreptului, precizarea referindu-se la metoda logică, metodele cantitative, metoda experimentală, analiza sistemică, metodele prospective 12. După 1989, lucrările de drept comparat aparținând colaboratorilor Institutului au tratat subiecte ca: dreptul constituțional comparat, doctrina islamică, administrația publică, infracțiunile economice, instituția probațiunii, excesul de putere în administrație, delegarea legislativă, legislația penală, instituția ombudsman-ului, dreptul comparat și sociologia juridică comparativă; dreptul comparat și integrarea europeană, în domeniul dreptului 13. O mențiune specială merită lucrările "Panorama marilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ani ai existenței sale, membru activ al unor pacte militare: Pactul de la Bagdad (CENTO) în 1955 și SEATO (1954), ceea ce a imprimat un caracter oarecum unilateral relațiilor sale externe, în acea perioadă; în anul 1956, Pakistanul a devenit prima Republică Islamică din lume. Datorita unor orientări antipakistaneze, determinate de politica favorabilă relațiilor sale, oarecum speciale, cu statele din Vest, Pakistanul de Est s-a desprins de statul pakistanez și a devenit statul Bangladesh (1971). Orientările antipakistaneze proveneau, în principal, din partea Indiei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a constituit decizia de a fi explorate posibilitățile de cooperare în domeniul folosirii pașnice a energiei nucleare și elaborarea unui cadru juridic corespunzător. În luna ianuarie 1974, a fost numit un nou ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Islamică Pakistan, prin decret al Consiliului de Stat 106 din 20 martie 1974, publicat în Buletinul Oficial al României, no. 59 , partea 1, de joi 11 aprilie 1974, în persoana dr. Lucian D. Petrescu. Pregătirile de specialitate în vederea preluării postului au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
arheologică și științifică a marelui om de cultură, diplomat, profesor universitar, academician Mircea Malița, potrivit căreia, "în Asia, pietrele vorbesc mai mult decât cele din Europa". 3. Relațiile româno-pakistaneze în perioada 1974-1984 Desemnarea noului ambasador extraordinar și plenipotențiar în Republica Islamică Pakistan a fost determinată, în propunerea înaintată în ianuarie 1974 conducerii României, și de faptul că dr. Lucian D. Petrescu a avut funcția de director al Direcției Asia în MAE, cunoscând relațiile țării noastre cu Pakistanul, India și alte state
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în paralel a unei lex ferenda, care să arate necesitatea reformulării lor și apariției unor noi drepturi. Asta înseamnă că drepturile sunt într-o evoluție constantă, ridicând în permanență noi întrebări, fiind o provocare la adresa opiniei tradiționale." (M. A. Sinaceur, Islamic Tradition and HR în Philosophical Foundations of HR, Paris, U.N.E.S.C.O., 1986, p. 195). 16 Dezvoltarea istorică a drepturilor omului este descrisă de V. Dimitrijevič în felul următor: la început există o presiune nedefinită a societății de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
descriu natură eticii în Egiptul Antic și în vechea civilizație evreiasc]. Partea a doua: Marile tradiții etice Exist] mai multe tradiții etice distincte. Eseurile din aceast] parte a volumului descriu unele dintre cele mai importante: indian], budist], chinez], creștin] și islamic]. (Etică filosofic] occidental], tratat] distinct de cea creștin], este analizat] în partea a treia.) Eseurile prezint] în cazul fiec]rei tradiții r]spunsuri la întreb]ri precum: cum a ap]rut acea tradiție? Ce anume o caracterizeaz]? Ce r]spunsuri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eseuri indic] și ceea ce fiecare tradiție are în comun cu celelalte, în special cu etică occidental] contemporan]. Etică indian] PURUßOTTAMA BILIMORIA Etică budist] PADMASIRI DE SILVA Etică chinez] clasic] CHAD HANSEN Etică evreiasc] MENACHEM KELLNER Etică creștin] RONALD PRESTON Etică islamic] AZIM NANJI Partea a treia: Etică filosofic] occidental]: O scurt] istorie Actuala poziție dominant] a civilizației occidentale înseamn] c] tradiția filosofic] etic] occidental] exercit] o influent] puternic] asupra tuturor dezbaterilor contemporane legate de etic]. Cele trei articole care urmeaz] acoper
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucr]rilor Beast and Mân, Wickedness și a altor c]rți pe probleme de etic], evoluție și natur] uman]. Azim Nanji este profesor și șef al Departamentului de Relige din cadrul University of Florida. Este specialist în studiul culturii și filosofiei islamice și este autorul a numeroase c]rți și articole legate de Islam și studii comparative. Lucr]rile sale cele mai recente trateaz] valorile culturale și etice ale Islamului în context istoric și modern. Onora O’Neill pred] în cadrul Facult]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
omului și evoluția lumii. Evreilor li s-a permis s] ia parte pe deplin la activit]țile culturale desf]surate de c]tre societ]țile în care tr]iau abia în 1789, în Europa, și mult mai târziu în lumea islamic]. Cand acest lucru se întâmplă, atitudinea evreilor era foarte entuziast]. Aceast] deschidere și implicare în cultura larg] reprezint] un element distinctiv, caracteristic iudaismului modern. Un al doilea element distinctiv al iudaismului modern const] în fragmentarea acestuia în diferite mișc]ri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Robinson, N. H. G.: The Groundwork of Christian Ehics (London: Collins, 1971) Smart, Ninian: The Phenomenon of Christianity (London: Collins, 1979) Thielicke, H.: Theological Ethics Vol.1, Foundations Vol. 2, Politics (London: E.T. A&C. Black, 1968 și 1969) 9 Etică islamic] Azim Nanji i. Introducere Islamul este cea mai recent] dintre principalele religii ale lumii, aparținând familiei credințelor monoteiste, care include, de asemenea, iudaismul și creștinsmul. De la începuturile sale, acum 1400 de ani, în teritoriul actualei Arabiei Saudite aceasta s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
musulmani care tr]iesc în cele dou] Americi, Australia și Europa în ultimul sfert al secolului XX. Mai recent, diferitele state-națiuni și comunit]ți care constituie ummah-ul (comunitatea) musulman global își exprim] nevoia, de intensitate variat], de a relaționa moștenirea islamic] cu problemele de identificare național] și cultural]. În momentul în care acest fenomen s-a asociat cu reacții și conflicte naționale și internaționale, el a cauzat confuzii și neînțelegeri cu privire la rolul islamismului. De aceea, este foarte important a se efectua
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a asociat cu reacții și conflicte naționale și internaționale, el a cauzat confuzii și neînțelegeri cu privire la rolul islamismului. De aceea, este foarte important a se efectua o incursiune istoric] în modul în care s-a format întregul spectru al valorilor islamice și al premiselor lor morale și etice, pentru a putea aprecia diversitatea moștenirii islamice în ceea ce privește gândirea și modul de viat] etic. îi. Începuturi și dezvoltare: valori fundamentale Normele și premisele ce au caracterizat credință și acțiunile în Islam au dou
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neînțelegeri cu privire la rolul islamismului. De aceea, este foarte important a se efectua o incursiune istoric] în modul în care s-a format întregul spectru al valorilor islamice și al premiselor lor morale și etice, pentru a putea aprecia diversitatea moștenirii islamice în ceea ce privește gândirea și modul de viat] etic. îi. Începuturi și dezvoltare: valori fundamentale Normele și premisele ce au caracterizat credință și acțiunile în Islam au dou] surse de inspirație fundamentale. Prima este de natur] scriptural] și cuprinde mesajul dezv]luit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
revelații acordate omenirii din partea lui Dumnezeu, iar Sunnah drept proiecția istoric] a unei existente umane inspirate și ghidate de divinitate, individualizat] în persoana profetului Mohamed, considerat și ultimul din seria mesagerilor lui Dumnezeu. Regretatul Fazlu Rahman, renumit savant în gândirea islamic] la Universitatea din Chicago și gânditor musulman modern, susținea c], în faza să inițial], islamismul a demarat că o preocupare rațional] și moral] profund] de a reforma societatea, si c] aceast] intenționalitate moral] a fost conceput] în așa fel încât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și etic. Acestea au constituit, apoi, baza care le-a facilitat gânditorilor musulmani dezvoltarea instrumentelor legale care s] cuprind] imperative morale. Elaborarea dreptului va duce la o codificare a normelor și a statutelor care au dat naștere conceptului de lege islamic], cunoscut] sub numele de Shari’a. Printre formele care s-au dezvoltat pentru a se ocupă de imperativele morale sunt și diversele școli de drept din Islam, care, prin intermediul disciplinei legale fiqh (jurisprudența), au elaborat coduri legale care s] cuprind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
selectiv, rafinate și dezvoltate mai apoi de c]tre musulmani. Integrarea moștenirii intelectuale și filosofice a Greciei, a Indiei și a Iranului a creat condițiile și tradiția unei activit]ți intelectuale care va conduce la moștenirea cosmopolit] a unei civilizații islamice în dezvoltare. C]rturarii evrei și creștini, care intraser] deja în contact cu respectivele moșteniri în diferite m]suri, au jucat un rol mediator crucial că „traduc]tori”, având în vedere faptul c] ei erau conștienți de faptul c] dispoziția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi cea elen], si au constituit baza pentru extinderea spectrului și a aplic]rii acestui cadru, pentru a articulă valori etice și morale în afara celor definite juridic. Având în vedere c] distincțiile clar definite între religia, societatea și cultură islamic] sunt greu observabile, este necesar s] permitem că întregul spectru de tendințe legale, teologice, filosofice și mistice s] fie considerat drept o resurs] în vederea separ]rii asumpțiilor și a angajamentelor morale pentru a putea aprecia atât dezvoltarea, cât și continuitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezvoltarea, cât și continuitatea din întreaga gândire și civilizație musulman]. iii. Abord]rile teologice și tradiționaliste Tranziția înspre ceea ce Marshall Hodgson numea civilizația „islamicat]” a marcat dou] tipuri de începuturi morale și intelectuale. Amândou] s-au inspirat din textele fundamentale islamice și din procesele raționale autoreflexive. Prima categorie presupunea, în cazul celor dintâi musulmani, o trecere de la o cultur] arab] preislamic], bazat] în primul rând pe tradiția local] și oral], la una bazat] pe un text revelat, a c]rui p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de la o cultur] arab] preislamic], bazat] în primul rând pe tradiția local] și oral], la una bazat] pe un text revelat, a c]rui p]strare și notare, în limba arab], a creat condițiile propice pentru nașterea unei noi culturi islamice, bazate pe Coran și care includea și extindea imperativul monoteist reflectat în iudaism și în creștinism. Cel de-al doilea „început” a fost influențat, într-o anumit] m]sur], de traducerea în limba arab] și de studiul operelor filosofice, a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mijloc de a afirma probleme legate de credinț], dar având un rol secundar în aportul s]u la definirea obligațiilor etice. Rezumând poziția tradiționalist], George Makdisi a subliniat faptul c] baza final] pentru obligațiile morale o constituia informația din textele islamice fundamentale, Coranul și Sunnah-ul, elaborate și aplicate în calitate de porunc] și p]cât l]sat de Dumnezeu, conceput că Shari’a și formulat în școlile juridice musulmane. Asemenea formul]ri ale poruncilor și ale interdicțiilor sunt exprimate în termeni etici în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de p]rere c] fiecare dintre ele reflect] instanțe normative în probleme de interpretare legal] și etic]. Pentru acești juriști musulmani atât etică, cât și legea se ocup], în principal, de obligațiile morale, pe care ei le consider] centrul mesajului islamic. iv. Abord]ri filosofice Integrarea moștenirii filosofice a Antichit]ții în lumea islamic] a constituit un factor care a facilitat utilizarea tradiției filosofice de c]tre intelectualii musulmani. Această a oferit Europei medievale personalit]ți că al-Farabi, Ibn Șină (Avicenna
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interpretare legal] și etic]. Pentru acești juriști musulmani atât etică, cât și legea se ocup], în principal, de obligațiile morale, pe care ei le consider] centrul mesajului islamic. iv. Abord]ri filosofice Integrarea moștenirii filosofice a Antichit]ții în lumea islamic] a constituit un factor care a facilitat utilizarea tradiției filosofice de c]tre intelectualii musulmani. Această a oferit Europei medievale personalit]ți că al-Farabi, Ibn Șină (Avicenna), Ibn Rushd (Averroes) și mulți alții, preocupați de filosofie, comentatori și exponenți ai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Vida Conference, (Malibu, Cal.: Undena Publications, 1985). Pe lang] prezentarea realizat] de Fazlur Rahman, cartea conține articole scrise de K. Faruki, W. Madelung, G. Makdisi și F. Denny. Madelung, W.: „Nasir-al-Din Tuși ethics”; în Houvannisian, 1985. Makdisi, G.: „Ethics în Islamic tradiționalist doctrine”, în Houvannisian, 1985. Quran, The, The Meaning of the Glorious Koran, ăn explanatory translation by M. M. Pickthall (New York: Mentor, 1964). Rahman, F.: Major Themes în the Quran (Minneapolis: Bibliotheca Islamică, 1980). Ibn Rushd (Averroes): Averroes on Plato
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]