7,857 matches
-
Țărănesc care avea ca siglă ochiul, și în jur comuniștii, cu soarele. Vorbesc la noi în sat ce s-a întâmplat. Lumea a mers la vot, și poate peste 90% au votat cu Partidul Național Țărănesc, cu ochiul și cu liberalii, cum erau împreună atuncea. Și-a stat lumea și-a așteptat rezultatul, numărătoarea voturilor, că nu erau decât vreo 5-600 de voturi. Au așteptat să le numere să dea rezultatul. Lumea era strânsă în fața primăriei. Ei, dar nu s-au
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a dus în munți... da’ l-o’ prins și l-o’ executat dup-aia. Ce să vă mai spun de la Târgșor? Acolo era și Sorin Botez. Am fost la izolare cu el. El era elev, și a fost cu grupul liberalilor din București. A fost chiar președintele elevilor liberali din București. Se cunoștea bine cu Radu Câmpeanu, că el era șeful tineretului liberal. Și mai era cu unu’ Iarca, fiu de moșier... erau un grup... Nu mai pot să le spun
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Atunci ori îl băga la izolare pe deținut, ori îl bătea, asistat de medic. Și de-acolo ne-au dus la Lugoj, dar înainte am trecut prin Jilava. Asta era în’57-’58... Acolo am stat cu Sorin Botez, de la liberali, care a fost și ambasador prin Germania... Atunci am primit prima scrisoare pentru pachet, și de-abia am primit pachetul, pentru că nu știam comuna, că era unitate militară, și în plus am scris numărul vechi de la casă pe care-l
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Nu, aici în celulă. Ce cauți dumneata în celulă? Nu știu. Îl întreabă pe Orban Petre și ăla ăi spune. Cine v-o băgat la politici? Că voi n-ați putut face parte din partidele istorice nicicum, nici țărăniști, nici liberali, nici legionari, nici cuziști, nici nimic... Păi n-am putut. De ce ne-o băgat? Unde îi musai, cu plăcere. Da’ n-aveai voie să vorbești cum vorbim noi, numa’ în șoaptă puteai... Vă faceți bagajul! Și unde v-a dus
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
e mai rău... În perioada aceea erați membru al vreunui partid politic? Făceați politică? Eu eram magistrat și nu aveam voie să fac politică... însă aveam legături de prietenie cu toți oamenii politici de-aici: și cu țărăniștii și cu liberalii și cu legionarii. Sigur că-i cunoșteam din perioada de când am fost avocat stagiar în Baroul Vâlcea, pentru că mulți erau avocați acolo. Despre desfășurarea alegerilor din ’46 ce ați putea să-mi spuneți? În toamna anului 1946 eu eram în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și editare Dan Drăghia. Interviul se află în AIO-IICCR, având cota 81. Cum ați ajuns dumneavoastră să fiți arestat? În ’47 a luat ființă lagărul de la Pitești, unde au fost internați toți fruntașii politici ai țării din partidele istorice: de la liberali, de la țărăniști... Au fost arestați și fruntașii Partidului Țărănesc din Râmnicu Vâlcea: Radu Livezeanu, șeful organizației P.N.Ț., Gușetoiu... și alții. Astfel că s-a organizat la noi în oraș un grup de tineri, dirijați de doamna Livezeanu, care să
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
despre care nu am fi aflat nimic dacă ne-am fi mulțumit cu lectura textelor constituționale. În rest, jurnalul surprinde toate faptele semnificative din punct de vedere politic, de la micile intrigi personale până la lupta dintre conservatorii aflați în opoziție și liberalii de la guvernare. Ultima perioadă a lungii guvernări liberale (1876-1888) a fost, de altfel, cea a unei încleștări din ce în ce mai dure între adepții celor două orientări politice. Volumul de față nu ajunge însă până la deznodământul acelei lupte. Despre căderea guvernului liberal condus
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu cel de ministru plenipotențiar la Belgrad. Vasile Conta (1845-1882), jurist și filosof, a fost ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice în guvernul Ion C. Brătianu în perioada iulie 1880-aprilie 1881. Din punct de vedere politic, făcea parte din gruparea liberalilor moderați din Iași. Ion C. Brătianu l-a atras în guvernul pe care îl conducea pentru a-i lărgi acestuia baza politică și pentru a încerca, prin intermediul lui Conta, să reformeze sistemul de învățământ din România. (Florin Cântec, Memorie și
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
1883 liberalul Dimitrie Cariagdi (1815-1894). Soția sa pare să fi fost Anica D. Cariagdi, care apare înmormântată în cimitirul Bellu (cu data morții în 1880) în același loc unde va fi înmormântat în 1894 și Dimitrie. Alexandru Teriachiu (1829-1893), fruntaș liberal originar din Moldova, ministru de Interne în guvernul Ion C. Brătianu în perioada iulie 1880-aprilie 1881. I. Procopie Dumitrescu era în acel moment deputat, ales în 1879 la colegiul al doilea de Ilfov. Prințul Leon A. Uruzov a fost desemnat
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
1818-1887), scriitor, profesor și om politic de orientare liberală, originar din Iași. Fusese ministru al Cultelor în anii 1867-1868. George D. Vernescu (1830-1900), politician și ziarist, cu doctorat în drept la Paris. În politică a dat dovadă de labilitate partinică: liberal și ministru (1876-1877) în guvernul Ion C. Brătianu, trece în tabăra conservatoare, pentru a deveni ministru (1888-1889) în guvernarea junimistă, iar apoi revine la liberali în 1891. În acel moment era deputat. Nicolae Ionescu (1820-1905), profesor universitar, istoric, ziarist și
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ziarist, cu doctorat în drept la Paris. În politică a dat dovadă de labilitate partinică: liberal și ministru (1876-1877) în guvernul Ion C. Brătianu, trece în tabăra conservatoare, pentru a deveni ministru (1888-1889) în guvernarea junimistă, iar apoi revine la liberali în 1891. În acel moment era deputat. Nicolae Ionescu (1820-1905), profesor universitar, istoric, ziarist și om politic de orientare liberală din Iași. Membru al Academiei Române din 1867. Fost ministru de Externe (1876-1877) în cabinetul Ion C. Brătianu. Era deputat în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
licențiat în științe naturale la Universitatea din Paris. A fost, încă din 1863, profesor de geologie și mineralogie la Universitatea din București. În 1876 a fost ales membru al Academiei Române. Din punct de vedere politic s-a plasat de partea liberalilor, obținând de mai multe ori mandatul de senator. Vincențiu Babeș (1821-1907), jurist și om politic originar din Banat. A studiat dreptul la Universitatea din Budapesta, apoi a îndeplinit diferite funcții juridice și administrative în Arad, dar și în administrația centrală
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Muzeul Literaturii Române, Iași, 1995, p. 105.) George Panu (1848-1910), literat, gazetar și politician, cu studii universitare la Iași și la Paris. În politică a avut un traseu sinuos: și-a început cariera politică la conservatorii junimiști, a trecut la liberali, și-a creat apoi propria formațiune politică radicală, după care a reintrat în rândurile Partidului Conservator. În acel moment, Panu era deputat, ales la Iași din partea Partidului Liberal. Însemnarea din jurnal se referă la atitudinea lui Panu împotriva apropierii politice
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ministrul-prezident o începe prin declararea că partidul său nu mai poate rămâne în starea în care se află, arată motivele dezbinării de C.A. Rosetti și propune reconstituirea guvernului cu junimiștii. Noi răspundem că, în principiu, după proclamarea Regatului prin liberali și față de necesitatea preschimbării vechilor partide, nu vedem o greutate absolută în conlucrarea cu un partid liberal reformat, dar că prima condiție este adoptarea și punerea în lucrare a programului de reorganizare internă, indicat de noi în Contraadresa de la 3
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Nelegiuitoare (Camera Deputaților - n.n.), Hasdeu scrie sarcastic despre profundul respect „ce-l datorim acelor ce se laudă fiecare în parte a fi ‹‹bun de-legat ››, ceea ce este foarte drept”. În aceeași notă, criticând pactizarea lui C.A. Rosetti, liderul liberalilor radicali („Roșii”, respectiv Somno-roșii la Hasdeu), cu conservatorii, inspiratul gazetar face aluzie la însușirile racului, pe care le consideră manifeste la Rosetti, al cărui nume îl prescurtează inversat R.A.C., constatând în același timp că „străvestirile, caracterele, limbagiurile d-lui
Umor hasdeean by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83581_a_84906]
-
d- lui își face prin ele un numerar”. Tema racului revine obsesiv la Hasdeu atunci când acesta se referă la „Monstruoasa coaliție”, pe seama căreia construiește silogisme acide de genul: „Boierii (conservatorii - n.n.) sunt retrograzi. Retrograzi sunt racii. Boierii sunt raci.” sau „ Liberalii (radicali - n.n.) sunt stacojii. Stacojii sunt racii fierți. Liberalii sunt raci fierți.”
Umor hasdeean by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83581_a_84906]
-
racului revine obsesiv la Hasdeu atunci când acesta se referă la „Monstruoasa coaliție”, pe seama căreia construiește silogisme acide de genul: „Boierii (conservatorii - n.n.) sunt retrograzi. Retrograzi sunt racii. Boierii sunt raci.” sau „ Liberalii (radicali - n.n.) sunt stacojii. Stacojii sunt racii fierți. Liberalii sunt raci fierți.”
Umor hasdeean by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83581_a_84906]
-
ei, poetul, pe Adrian?” (M. Eliade, 502) Dacă se realizează substantival, termenul secund al relației de apoziție se situează uneori în cazul genitiv, deși termenul-bază, exprimat printr-un adjectiv, calificativ sau pronominal, stă în nominativ sau acuzativ: „Partidul nostru, al liberalilor, s-a hotărât să sfârșească cu hoția, să întroneze cinstea și libertatea.” (E. Barbu, 401), „Și omul a făcut o mare descoperire, a îndoielii și a întrebării.” (T. Arghezi, IX, 87) Elementele relaționale, considerate în sine, sunt expresie a funcției
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
punct de vedere potrivit căruia factorul economic poate contribui la reducerea probalității declanșării unui conflict militar. În acest sens, interdependența economică generată de sistemul capitalist și existența unui sistem de comerț liber sunt considerate garanții ale unei păci durabile. Potrivit liberalilor, comerțul dintre țări generează avantaje reciproce, iar raționamentul că războiul ar determina sistarea acestuia ceea ce s-ar exprima în pierderi de ambele părți îi descurajează pe liderii politici să pornească război împotriva principalilor parteneri comerciali. Însă realiștii tind să neglijeze
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
în raport cu criteriile de selecție pentru anumite poziții profesionale. În cazul primelor trei forme nu contează nici o altă caracteristică în afara faptului de a fi om. În cazul celei de-a patra forme nu contează nici o altă caracteristică în afara competenței și meritului. Liberalii reducționiști sunt mulțumiți cu această idee. Odată ce nu există nici o discriminare formală în privința egalității, atunci înseamnă că doar incapacitatea sau lipsa meritelor cuiva, eventual a unui grup întreg, îl face neeligibil pentru diferite poziții sociale. România colcăie de personaje care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
lucruri: să recunoaștem deschis că egalitatea formală în drepturi nu elimină discriminările de gen; să vedem cum funcționează discriminările în recrutarea, angajarea și promovarea personalului; să avem o lege a egalității de șanse; să îi urmărim instituțional aplicarea. Poate că liberalii noștri nu au nici o intenție să dubleze numărul de competitori. Este mai comod să dai la o parte o jumătate dintre ei, ținând discursuri despre egalitatea formală în drepturi. Cu alte cuvinte, liberalilor noștri le convine mai mult să mimeze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
să îi urmărim instituțional aplicarea. Poate că liberalii noștri nu au nici o intenție să dubleze numărul de competitori. Este mai comod să dai la o parte o jumătate dintre ei, ținând discursuri despre egalitatea formală în drepturi. Cu alte cuvinte, liberalilor noștri le convine mai mult să mimeze, decât să practice liberalismul. Revista 22, nr. 44, 3 noiembrie, 1998 Minoritare, anonime, invizibile Societatea pe care o construim acum în România este (încă) foarte îndepărtată de democrațiile liberale apusene. Între indicatorii acestei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
pentru mine, în virtutea studierii atente și îndelungate a acestei mișcări și teorii, complet de neînțeles. Ce poate să conducă la pus degetul pe gură cu un „șșșt!” hotărât când este vorba să îți recunoști apartenența ideologică la unul din feminisme: liberal, socialist, ecofeminism, radical, comunitarian sau la un altul mai potrivit contextului propriu? Ce consecințe atât de ticăloase a avut feminismul încât mai să fie „indexat” moral asemenea nazismului sau comunismului? Chiar trăim într-o lume postpatriarhală încât să punem pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
liberalismul orb la diferențe: este politiciana cea mai orientată către cetățeni din Parlamentul României: Mona Muscă, fosta ministră a Culturii, fostă vicepreședintă a PNL. Poate de aceea a fost pedepsită de propriul partid ca din poziția: cea mai populară dintre liberali să fie forțată să plece undeva în spatele scenei principale să nu facă un contrast enervant cu politica narcisistic orientată a propriului partid, fie și prin demisia de onoare din guvern, „reperând” onoarea greu încercată și ades neglijată a liberalilor. Sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
dintre liberali să fie forțată să plece undeva în spatele scenei principale să nu facă un contrast enervant cu politica narcisistic orientată a propriului partid, fie și prin demisia de onoare din guvern, „reperând” onoarea greu încercată și ades neglijată a liberalilor. Sunt exemple de femei încăpățânate, tenace, iubitoare de principii, greu sau imposibil de momit și corupt și, pe deasupra, feministe. Cu alte cuvinte, feministele reușesc în politică. Șansele de succes sunt cu atât mai mari cu cât ele nu ajung acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]